Alt motor sfînt, alt tren al vieţii

Publicat în Dilema Veche nr. 533 din 1-6 mai 2014
Alt motor sfînt, alt tren al vieţii jpeg

● Snowpiercer (Coreea de Sud – SUA – Franţa, 2013), de Joon-ho Bong. 

Bazat pe o bandă desenată franceză şi vorbit în engleză, filmat de un regizor sud-coreean în afara ţării lui natale, dar şi în afara sistemului hollywoodian, SF-actioner-ul postapocaliptic Snowpiercer (proiectat în martie la DaKINO) se distinge prin comparaţie cu produsul hollywoodian standard, dar rămîne mai degrabă comun, în comparaţie cu minunatele filme sud-coreene ale lui Joon-ho Bong. Acţiunea se petrece la bordul unui tren al viitorului, care, prevăzut cu un motor garantat cu viaţă veşnică, face iar şi iar, pe şine instalate de acelaşi clarvăzător care a inventat motorul, ocolul unui Pămînt intrat într-o nouă epocă de gheaţă. Refugiaţii din acest tren al vieţii alcătuiesc o societate divizată cît se poate de brutal în două clase: în vagoanele de la coada trenului se înghesuie o umanitate-şeptel, terorizată de forţe miliţieneşti şi hrănită cu dubioase proteine la tabletă, în timp ce în apropierea sfîntului motor, sub protecţia mai multor uşi securizate şi a mai multor vagoane de mascaţi, huzuresc cei unu la sută, în frunte cu inventatorul motorului, atotputernic şi invizibil precum vrăjitorul din Oz. Printre executanţii ordinelor sale poate fi recunoscut Vlad Ivanov, în rolul unui bodyguard greu de distrus, dar mai multă culoare au trei figuri feminine: o ministră jucată de Tilda Swinton ca un desen animat în toată regula – cu dantură falsă, ochelari-borcane şi parodic accent regional-englezesc –, combinaţie de vrăjitoare, inspector şcolar scîrbos şi oficial orwellian; o altă funcţionară, care descinde în vagoanele de la coada trenului (aducînd o hitchcockian-frapantă pată de galben – părul, geaca – într-o lume de gri-fier şi albastru-antitero), cu misiunea sinistră de a măsura şi de a ridica nişte copii; şi o educatoare de grădiniţă, a cărei feţişoară insipid-drăgălaşă (de robot din Disneyland, programat să iradieze prospeţime) începe să strălucească de fanatism în timp ce-şi conduce copiii într-o cîntare despre sfîntul motor. Desfăşurarea acţiunii, printre decoraţiunile astea orwelliene BD-izate, e una ca de joc video: fiecare vagon e un nivel pe care revoluţia trebuie să-l parcurgă în înaintarea ei către locomotivă, înlăturînd obstacolele care i se pun în cale.

În filmele lui sud-coreene – precum policier-ul intitulat în engleză Memories of Murder, „godzillier“-ul distribuit la noi sub titlul Monstrul (în engleză The Host) sau varianta mai fun la Poziţia copilului, intitulată Mama (şi anterioară filmului românesc) –, Bong e un maestru al schimbărilor de ton: solemnitatea unei înmormîntări poate bascula în busculadă bufă (atît Monstrul, cît şi Mama conţin cîte o asemenea scenă), demnitatea unui studiu de personaj cu viaţă interioară substanţială (şi tot tacîmul realist) se poate ciocni inconfortabil de clovneria cu ochi cît mai bulbucaţi (atît Mama, cît şi Monstrul numără printre personajele lor cîte un măscărici suspect de retard), burlescul se ciocneşte cu horroribilul, înduioşătorul – cu perversul, consensualul conformist – cu anarhicul. Bong face filme în genuri populare (şi fără parfumul de estetism şi depravare care le învăluie pe ale compatriotului Chan-wook Park), deşi, în Europa, invitarea spectatorului să ţină pasul cu atîtea fluctuaţii tonale idiosincratice, fără să i se semnalizeze cînd e sigur de rîs, cînd e liber la înduioşare etc., este asociată unor forme de cinema mai degrabă rarefiate decît pop; la performanţele comerciale realizate de filmele lui Bong la ele în ţară se adaugă performanţe internaţionale de crowd-pleasing festivalier. Evaluat la standardele acelor filme, Snowpiercer nu e destul de dens: n-are atîtea registre tonale, iar alea pe care le are – seriosul de tip action movie (laconic, încleştător de dinţi etc.), orwellianul grotesc cartoon-izat, poeticul zăpădos, surreal-ul din vagoanele celor unu la sută – se ciocnesc şi se îmbină mai rar şi în moduri mai puţin imaginative decît se obişnuieşte la Bong. E drăguţ ca o bătălie cu topoare să se oprească pentru ca una dintre tabere să strige în cor „la mulţi ani“, după cum e drăguţ ca, în toiul aceleiaşi încăierări, un personaj să aibă o epifanie cu un fulg de nea, printre stropi de sînge în slow-motion, dar la standardele lui Bong e prea la îndemînă; ca să nu mai vorbim de momentul în care disneyana educatoare scoate o mitralieră – asemenea gaguri n-ar fi fost de neconceput nici într-un film hollywoodian. Ce-i drept, acolo e mai greu de conceput un erou care să se confeseze că ar fi mîncat copii, după cum e mai uşor de prezis ce personaje vor rămîne în picioare după bătălia finală, dar nici acest mod de a fi tough (şi, de fapt, sentimental pe dedesubt) nu iese din tiparele BD-urilor mai punkist-supărate. Filmele sud-coreene ale lui Bong sînt mult mai dens-imprevizibile şi în nici un caz nu lasă în urma lor vagoane întregi de resurse nefolosite – spaţiile vagoanelor de lux, care mai de care mai făţos scenografiate, sînt explorate doar în fugă. (Huzurul se practică în stiluri retro – să fie oare la mijloc vreun vis de-al atotputernicului Oz, vizînd reînvierea vreunei romanţe desuete a voiajurilor cu Orient Express sau Transsiberianul? Indiferent care o fi fost ideea, rămîne nedezvoltată.) În fine, cinismul întorsăturii de situaţie din final – în care se dovedeşte că tiranul a integrat în planurile sale însăşi revoluţia – e pe atît de mărginit şi de conformist, pe cît de genuin-antiautoritate e tonul anarhic-schimbător al filmelor coreene.     

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.