Discreţia solidarităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Discreţia solidarităţii jpeg

Am început să citesc zilele acestea o carte foarte bine scrisă. Robert D. Kaplan a venit de mai multe ori în România, încă din anii ’70. Cartea sa, recent tradusă – impecabil – și în română, În umbra Europei. Două răz­boaie reci și trei decenii de călătorie prin Europa și dincolo de ea, este exact genul pentru care am o pasiune fără rest: scrisă cu rafinament neconstrîns, de povestitor, mergînd pe un fir al rememorării care este, în același timp, egal, memorie și melancolie, dozîndu-și sanitar nostalgia amintirilor, fără să facă din aceasta un spectacol, poate, cel mult, la un fin și necesar nivel autoironic, reținîndu-și, foarte elegant, discret, teoria, cartea lui Kaplan începe cu un adevăr istoric și destul de dureros.

Aflîndu-se într-un mic anticariat din Ierusalim, la începutul carierei, temîndu-se, ca orice tînăr, de stafia eșecului, Kaplan descoperă, ca la un semn combinat de greii imaginarului sud-american îndemnați de Eco, un mic volum de istorie a Europei de Est. Nimic atractiv paraliterar, coperte terne, scris neutru, înăuntru mai ales date. Și, cum se mai întîmplă din fericire în lumea aceasta, cartea îi va schimba viața, căci din acel moment încolo va începe aventura sa est-europeană, de la Berlin la București. Adevărul dureros la care făceam referire sună cam așa: „La pagina șapte am înțeles că tocmai lipsa de unitate a statelor est-europene ușurase ocupația lor de către Uniunea Sovietică. Observasem și eu această lipsă de unitate cu opt ani în urmă.“

Nu merg mai departe cu firul povestirii, vă las pe dumneavoastră să-l descoperiți. E bine scrisă, din nou, e incitantă de-a dreptul. Cartea aceasta și cea a profesorului și istoricului literar Mircea Anghelescu Lîna de aur, scrisă cu aceeași plăcere de a povesti, de data aceasta călătoriile românilor, de a-i lăsa pe alții să vorbească mai mult decît propriile, mereu juste, opinii interpretative, construind o fină regie în ritmul teoriei discrete, sînt ultimele mele descoperiri în materie de plăcere de lectură a voiajelor.

Cuvintele lui Kaplan mi-au adus aminte de cuvintele unei bune prietene din Coreea: „Orice ar face, România și Bulgaria vor fi mereu împreună“, mi-a zis odată Liudmila. Ea este din Bulgaria, a studiat coreeana la Sofia și e de ani buni în Coreea de Sud. Studiază coreeana veche, știe să facă obiecte din ceramică, tradiționale, foarte delicate, e un veritabil coreeanolog, deși, fiind un om de o modestie indescriptibilă, de un realism blînd și cu un tandru simț al ironiei, m-ar certa cu un diez imperceptibil în voce pentru o atare descriere. Sînt un norocos că am cunoscut-o. Foarte norocos. Nici nu știu ce aș putea povesti aici, în acest mic spațiu, care să-i facă un portret cît de cît just.

Ne-am apropiat la o conferință in­ter­na­țională organizată în 2010 la Universitatea din Sofia de către universitatea coreeană unde lucram amîndoi. O văzusem inițial prin campus, mai tot timpul solitară, luînd masa singură, neperturbată. Inspira, și de la distanță, un calm leonin, iar aceasta mi-a plăcut instantaneu. La Sofia, în frumosul oraș dintre munți, am fost cazați la un hotel în centru, lîngă statuia Sophiei, în aceeași clădire cu Președinția bulgară. Am văzut atunci pentru prima oară Sofia și ceea ce pot zice că m-a impresionat a fost tocmai o anumită discreție a orașului și a oamenilor. M-am simțit instantaneu ca acasă. De la mesele întinse ca la București, ca în toți Balcanii, cu aperitive generoase în farfurii astronomice – bulgarii mănîncă și mai abitir pofta de viață – la micile bulevarde decupate, iar, discret.

Am fost foarte buni prieteni, ne-am înțeles ca și cum nu ar fi fost nici o diferență culturală sau istorică între noi. Și în Coreea, și în România, cînd a venit să mă viziteze după ce m-am întors. Am petrecut seri lungi de discuții, împreună cu prietenul ei român, clujeanul Ovidiu, sărbători, de week-end ori pascale, la restaurantul Zelen al fraților bulgari din Itaewon, am călătorit fabulos în Asia de Sud-Est, împreună cu prietena noastră din Italia, Sara. O poreclisem, în glumă tandră, „Stîlpul“, pentru modul bun și ferm în care își ajuta prietenii bulgari să se integreze în nu imediat vizibila, dar totuși foarte complicata societate sud-coreeană. Pentru tot ceea ce știe din cultura locului, pentru generozitate și solidaritate adevărată, adică fără cost.

Comunitatea profesorilor est-europeni de la Hankuk e reală, e veselă, e firească. Emilia și Beata din Polonia, Andrea și Sándor din Ungaria, Miriam și Jiri din Cehia, Gordana din Serbia și Aljoza din Croația, Olga, Alexandr, Maria și Vladimir din Rusia, Milena, tot din Bulgaria, Petro, Daphni, Argyro și Aristotelis din Grecia, pentru a-i numi doar pe cîțiva din cei cu care am fost coleg cît am lucrat acolo, e reală. Am auzit și de la Iulian, un coleg care a fost îna­intea mea acolo, că tot așa era și cînd a fost el. Și de la ceilalți profesori de la Litere care au fost înainte sau după. De la prietenii care sînt încă acolo. O fi oare o formă lină de compensație a istoriei, așa, tocmai în țara „dimineților liniștite“?

Foto: B. Tănase

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.