Despre memoria ┼či identitatea locurilor

Alexandrina Panaite
Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
Despre memoria ┼či identitatea locurilor jpeg

Artistul Anish Kapoor are o lucrare intitulat─â Memory (creat─â ├«n 2008 pentru Deutsche Guggenheim). Memory este o sculptur─â-instala┼úie, reprezent├«nd un imens obiect ruginit, sem─ân├«nd cu o bomb─â, care ocup─â aproape ├«ntreg spa┼úiul de expunere ┼či pe l├«ng─â care trebuie s─â te strecori, cu efort. Indiferent c─â se refer─â la memoria individual─â, ca o metafor─â pentru amintirile care apas─â ┼či pe l├«ng─â care trebuie s─â-┼úi croie┼čti drum, lucrarea ne poate ajuta ┼či s─â ├«n┼úelegem mai bine modul cum ne raport─âm la memoria unui loc, care poart─â ├«nc─ârc─âtura istoriei unei colectivit─â┼úi. ÔÇ×Istoria are locÔÇť, dup─â expresia filozofului german Karl Schloegel, iar evenimentele petrecute la un moment dat r─âm├«n ├«n memoria colectiv─â ┼či prin localizarea lor precis─â ┼či, mai ales, prin marcarea lor de c─âtre genera┼úiile urm─âtoare. ├Än plus, aceste locuri, ÔÇ×lieux de m├ęmoireÔÇť, dau caracterul, personalitatea ┼či identitatea unui ora┼č. Berlinul ÔÇô ca, de fapt, ├«ntreaga Germanie ÔÇô este marcat de locuri ce rememorez─â un trecut traumatic. ├Än cartierul Grunewald, la sta┼úia metroului de suprafa┼ú─â (S-Bahn) este un peron pentru un cap─ât de linie, de la care, practic, nu se mai poate pleca nic─âieri. Monumentul (Mahnmal) numit Gleis 17 (linia 17) aminte┼čte de faptul c─â de aici au ├«nceput deport─ârile evreilor.

Rom├óna nu acoper─â deosebirea pe care germana o face, lingvistic, ├«ntre dou─â tipuri de monumente: Denkmal (derivat din verbul denken ÔÇô a g├«ndi) ┼či Mahnhmal (care include verbul mahnen ÔÇô a avertiza). Ambele desemneaz─â ├«ns─â acela┼či lucru: o construc┼úie ├«n spa┼úiul public, care s─â aminteasc─â de un eveniment istoric din trecut. Monumentele dedicate Holocaustului s├«nt, din acest motiv, desemnate prin termenul Mahnmal, tocmai pentru c─â ele, mai mult dec├«t s─â aminteasc─â de trecut, ├«┼či asum─â rolul de a-l judeca ┼či de a-l condamna.

├Än acela┼či timp, ├«ntr-o conferin┼ú─â la Akademie der K├╝nste din noiembrie 2011, sus┼úinut─â de Aleida Assmann ÔÇô una dintre personalit─â┼úile academice germane foarte cunoscute pentru publica┼úiile sale despre memorie ┼či identitate ÔÇô, se analiza construc┼úia identit─â┼úii culturale pornind de la construc┼úiile fizice ale unui spa┼úiu. ├Än aceast─â logic─â, ├«n care ┼či reconstruirea anumitor cl─âdiri, cu o ├«nc─ârc─âtur─â istoric─â deosebit─â, poate fi considerat─â ca f─âc├«nd parte dintr-o inten┼úie de redefinire cultural─â, Aleida Assmann a ├«ncercat s─â analizeze leg─âtura dintre amintirile ce configureaz─â memoria unui ora┼č ┼či locurile ├«n sine ale acestuia. Dac─â spa┼úiul este ├«n primul r├«nd obiectul planific─ârii ┼či de aceea se afl─â ├«n centrul de interes al arhitec┼úilor ┼či politicienilor, care se raporteaz─â mai ales la viitor, locul este un element legat mai mult de trecut. Iar el poate fi schimbat ┼či resemnificat nu numai prin r─âzboaie, ci ┼či prin a┼ča-zise proiecte de modernizare sau pur ┼či simplu prin ceea ce Phillip Fischer nume┼čte ÔÇ×un vandalism pasivÔÇť, adic─â prin neglijen┼ú─â.

Cum se face ├«n Rom├ónia aceast─â raportare la trecut reflectat─â prin monumentele din spa┼úiul public? ├Äntr-o conferin┼ú─â despre identitatea arhitectural─â ÔÇô de data aceasta punctual analizat─â ├«n ora┼čele contemporane din Rom├ónia ÔÇô, sus┼úinut─â de Augustin Ioan ┼či Ciprian Mihali la Universitatea Liber─â din Berlin cu sprijinul ICR Berlin, ├«n decembrie 2011, punctul de plecare al discu┼úiei a fost reprezentarea trecutului ├«n spa┼úiul public. O constatare foarte interesant─â f─âcut─â de Augustin Ioan a fost cea legat─â de faptul c─â ├«n Rom├ónia, unde spa┼úiul public se poate defini cu greu, exist─â tendin┼úa de a acorda mai mult─â aten┼úie monumentelor spontane dec├«t celor oficiale. Ceea ce demonstreaz─â c─â ┼či ├«n Rom├ónia se p─âstreaz─â acela┼či firesc al rememor─ârii unor traume, cum a fost Revolu┼úia din Decembrie 1989, doar c─â aceast─â rememorare nu se face ├«n linia discursului public oficial, negat chiar ┼či prin ignorare.

Dac─â pe Memorialul Eroilor Revolu┼úiei nu mai s├«nt toate literele, la monumentul-morm├«nt dedicat de generalul Eugen Iancu fiicei sale Luiza Mioara Iancu (pe care crede c─â el ├«nsu┼či a ucis-o ├«n timpul luptelor din Decembrie ÔÇÖ89) s├«nt ├«n permanen┼ú─â flori ┼či lum├«n─âri. Ceea ce demonstreaz─â, poate, ┼či faptul c─â ├«n Rom├ónia este mult mai important─â raportarea la trecut ┼či la o traum─â colectiv─â prin intermediul unei istorii personale ┼či c─â istoria oficial─â, spus─â prin vocea unor monumente publice, nu este ├«ntotdeauna validat─â unanim. ├Än timp ce, ├«n Germania, aproape c─â nu exist─â controverse ├«n ceea ce prive┼čte reflectarea memoriei colective prin monumentele oficiale din spa┼úiul public, iar monumentele ÔÇ×spontaneÔÇť s├«nt inexistente sau, ├«n orice caz, necunoscute...

Dincolo ├«ns─â de aceast─â diferen┼ú─â, se poate remarca din ce ├«n ce mai u┼čor o tendin┼ú─â comun─â, at├«t ├«n Rom├ónia, c├«t ┼či ├«n Germania, spre ÔÇ×modernizareaÔÇť spa┼úiului public, care de fapt nu reprezint─â dec├«t o form─â subtil─â ┼či periculoas─â (pentru c─â e perceput─â exclusiv ca un lucru pozitiv) de distrugere a memoriei colective construite prin intermediul spa┼úiului public.

Alexandrina Panaite este director adjunct al ICR Berlin.

Foto Mathias Schormann

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.