Despre han (II): Love-like

Publicat în Dilema Veche nr. 517 din 9-15 ianuarie 2014
Despre han (II): Love like jpeg

„În Coreea de Sud să nu cumva să vorbeşti despre Coreea de Nord. Nu le place“ – a fost una dintre gogoşicile zbanghii livrate aşa, cu burtica gureşă-n sus, băltind de ulei încins, pe post de „informaţie culturală“, ori, cum, hélas!, se mai întîmplă, de mille feuilles – platou conversaţional cu tare junele Bogdan, de către un informat, altminteri, orator. Iar junele nu a fost atît de proustian şi s-a încrezut în ăl bătrîn.

Mult timp nu am vorbit despre Coreea de Nord cu colegii/prietenii mei sud-coreeni. Credeam, complet, că e subiectul tabu. Grădina secretă dintr-un forbbiden city. Reţinut, sfrijit conversaţional ca un puber britanic la o şcoală cu veleităţi, îi lăsam pe amabilii mei interlocutori să deschidă primii subiectul. Nu ştiu de ce (deşi eu credeam atunci că era din această cauză), dar chiar nu prea îl deschideau. În toţi cei şase ani, nu am fost vreodată tentat să merg să vizitez nici DMZ-ul, zona demilitarizată, tampon, de la graniţa celor două Corei, artificială ca o hiperficţiune proastă. Nici să iau drumul Chinei pentru a ajunge să vizitez Nordul, căci numai aşa se putea, pentru un expat ca mine, din Coreea de Sud. Explicaţia pe care mi-o dădeam era că, venind din celălalt Est, european şi postcomunist, memoria era prea aproape, iar ochiul, narativ şi proustian, cum spuneam, prea departe. Dar am învăţat foarte multe despre Coreea de Nord, simţind, în detalii, şi văzînd de acolo, din Coreea de la sud de paralela 38, nenumăratele feţe ale acestui don jon cu aer mordoric care e statul comunist coreean. Mi se părea cinic să merg să văd o ţară ca un imens muzeu în aer liber, dar totuşi foarte toxic, al suferinţei dresate. Utterly. Cert e că nu am vrut să fac o transmisiune de la faţa locului, pentru că, vorba ceea, faţa locului mi-era prea închisă, nu şi nu.

Primul tabu antropologic de care am auzit făcîndu-se vorbire în Coreea de Sud şi ale cărui consecinţe le vedeam în modul cel mai urban/grafic cu putinţă, era mai-mult-decît-superstiţia cifrei 4. Coreenii o detestă sincer. E cifra răului, a ghinionului. Etajul 4 (ei numără după model american, ar fi 3 la noi) este cel-care-nu-poate-fi-numit (ca la „noi“ 13). Nu e singura superstiţie. Rar mi-a fost dat să aud, venind, totuşi, nu din vreun uberposh, ci din „levantul feroce“, vorba-cuţit-cu-Lună a lui Mircea Cărtărescu, atîta ardentă plăcere în a se dedulci cu interzisul, ca în Coreea. În Hankuk, de fapt, ţara han-ului, a oximoronului, a chiasmului. Cu cît eşti mai avansat civilizaţional, cu atît trebuie să fii mai levantin, par să zică şi coreenii. „East is East“, n-ai ce-i face, poţi să fii şi tatăl Saizilor…

Dintre toate caracteristicile culturale ale acestui concept identitar, să nu vorbeşti, inexprimabilul pur şi dur, să nu-ţi exprimi deloc, nici măcar în intimitate, cu adevărat, emoţiile e cea mai vizibilă imagine. Să nu vorbeşti prin cuvinte. Dar să o faci prin imagini. Vezi K-wave, boomul cinematografic coreean. Vezi toată mantia sa culturală (mai încolo despre filmul coreean, ca bun cultural şi export economic calitativ). Dintre toate metodele teoretice aflate la îndemîna cercetătorului atent, deconstructivismul e, cred, cea mai adecvată. „Han“ este deconstructivism. Ei – ar zice pe drept cuvînt Deleuze – „gîndesc cu imagini-mişcare şi cu imagini-timp în loc de concepte“ (Gilles Deleuze, Cinema 1. Imaginea-mişcare, Editura Tract, Cluj-Napoca, 2012). „Noi“, occidentalii, le conceptualizăm, le punem într-o poveste teoretică din nevoia noastră stringent culturală, aristotelică de a (ne) explica totul. Totul, nu numai o frumoasă obsesie poetică. Acolo, mai mult totalitatea, dar încet-încet, yavaş-yavaş, vorba dragului nostru adstrat suzeran turcesc, ajungem şi noi, din criză, tot acolo. „Noi“ avem nevoie, din străfundurile prejudecăţilor noastre formative, de logos. „Ei“ se descurcă de minune cu pathosul. Deh, fiecare cu ethosul propriu…

Nu am vorbit prea mult de Coreea de Nord. Am înţeles de ce. Pentru coreeni, ţara este o familie. Dacă intri într-un restaurant, mereu condus de o familie, adeseori la pensie, clientului local îi este, han, la îndemînă să ceară comanda cu apelative precum „imo“, mătuşă. Prietenului, dacă ţi-e senior şi eşti băiat, îi zici nu pe nume, ci „hyeong“, frate mai mare; prietenei, dacă eşti femeie, îi zici „oni“, soră, iar celor mai mici, băieţi şi fete, le zici „dong seng“. Oh, şi aş putea da nenumărate alte exemple lingvistice ale ţării-ca-sîngele-tot. Dar aceasta nu e neapărat han. Profesorii mei de etnologie şi folclor din facultate (parcă-i aud surîsul calpuzanic al domnului profesor Angelescu) mi-ar da un 4, scurt şi la obiect. Face parte din mantaua tradiţionalului harrypotteresc, fireşte. Ceea ce este han apare abia atunci cînd vezi că această aparentă familiaritate e o formă de apărare atomică pentru adevărata familie, cea în care s-au născut. Folosesc vizibilul general, toţi-ca-o-familie, ca pretext pentru invizibilul identitar. Intimitatea cea mai intimă. Adevărata grădină interzisă. Locul unde un „străin“, locul unde orice străin e, nu numai etimologic, prin definiţie un „monstru“. Nu acum, totuşi, despre „străin“, despre „oegugin“, care în limba coreeană înseamnă atît străin de neam, cît şi de planetă, alienul perfect, extraterestrul ad litteram.

Acolo e noli me tangere-Pietà. Şi atunci, cum să vorbeşti despre prea iubitul frate, cel nordic, cel absent, cel care nu mai vine odată şi odată? Oh brother, where art thou?! 

Citiți prima parte a acestui articol aici.

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.
craciunul 2024, preturi in piata slatina brazi, aranjamente si legume   foto alina mitran (8) jpg
Brazii de Crăciun sunt apreciați, dar nu se cumpără. „Trece lumea ca la muzeu. Poate va fi mai bine săptămâna viitoare”
Ofertă bogată de brazi și ornamente pentru Crăciun în piețe. Clienții vin, se uită, întreabă, își bucură ochii, dar nu se grăbesc să cumpere. „Trece lumea ca la muzeu. Poate o fi mai bine săptămâna viitoare. Ieri și alaltăieri nici taxa nu am scos-o”, se plâng comercianții.
Mufasa Regele Leu și actorii care dau voce personajelor în varianta dublată Colaj
„Mufasa: Regele Leu” ajunge în România. Cine dă voce personajelor în varianta dublată
Pe 18 decembrie 2024, publicul din România va putea viziona la cinema noul film al studiourilor Walt Disney Pictures, „Mufasa: Regele Leu”, o producție care prezintă (servește ca prequel) evenimentele ce preced povestea binecunoscutului film „Regele Leu”.
masini trafic  Foto carVertical jpg
Ce mașini fac cele mai puține accidente în funcție de culoarea pe care o au
În general, oamenii nu cred că culoarea unei mașini poate influența numărul de accidente în care aceasta este implicată, considerând că doar vehiculele viu colorate sunt mai sigure.
carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.
Aurora Boreală în Laponia Foto Eturia
Laponia, destinația externă cea mai căutată în luna decembrie. Oferte la prețuri reduse pentru 2025
Laponia continuă să fie una dintre cele mai populare atracții de Crăciun. Pentru sezonul 2025, au fost deja anunțate primele oferte pentru excursii în această destinație, care oferă oportunitatea de a experimenta magia Crăciunului în regiunile nordice.
image png
Mihaela Bilic, despre alimentul care ne distrugem organismul. Este consumat în timpul postului: „Postul nu face bine și nu ajută organismul decât atunci când...”
Românii care țin post se axează mai mult pe eliminarea produselor lactate, însă uită că un aliment consumat în exces le poate afecta sănătatea. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat în detaliu despre ce este vorba.
muzeul FOTO Ionica Nechifor jpg
Instituția publică din România care face profit 3.5 milioane de lei. Cum reușește un institut de cercetare să concureze cu mediul privat
În nordul extrem al României se află probabil singura instituție publică din România care face profit. Ba mai mult, asemeni unei societăți comerciale îl investește în dezvoltare. A încheiat anul cu 3.5 milioane de lei în conturi și a derulat investiții de peste 4 milioane de euro.