Demonul mobilităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Interferenţe – interviu în festival cu George BANU jpeg

O expoziţie recentă are un deosebit ecou mediatic la Paris – „Circuler“ – titlu amintind celebra expresie poliţienească ce ordona curioşilor „Circulaţi, nu e nimic de văzut!“. Jean Marie Duthilleul, curatorul acestui eveniment, consideră „mobilitatea“ ca un „accelerator al vieţii urbane“. Ea afectează stăpînirea unui teritoriu, explorarea lui, dar şi deteriorarea lui, căci mobilitatea implică dezvoltarea, deseori excesivă, a mijloacelor de transport care nu lasă intact nici spaţiul, nici pe locuitorii săi. Cum să nu-mi amintesc aici argumentul lui Lopahin, neguţătorul de geniu care înţelege că valoarea „livezii cu vişini“ s-a multiplicat odată cu instalarea trenului ce permite noilor vilegiaturişti să ajungă pînă la proprietatea ruinată, în doar o jumătate de oră. Trenul accelerează şi ritmurile de deplasare, dar şi practicile de vacanţă. Rusia s-a schimbat la sfîrşitul secolului al XIX-lea prin intervenţia radicală a Germaniei care, în mai puţin de zece ani, instalează 30.000 de kilometri de şine ferate. Trenul e la originea acestor migraţii moderne care au devenit azi practica familiară a planetei! Trenuri şi gări, le privesc fascinat şi neliniştit. Cuceririle astfel produse nu au fost univoce, ci duble, pozitive, dar totodată şi distrugătoare. E poate ceea ce expoziţia camuflează discret… ambiguitatea mobilităţii.

Avansez printre zeci de copii care desenează, se amuză şi descoperă în mod ludic aventurile transporturilor umane. Cum vor călători ei mîine? Ce alegeri vor face? Ce vor accepta, ce vor refuza? Îi privesc şi mă gîndesc că, azi, adolescenţii ce îi precedă fac elogiul – imprevizibil acum cîţiva ani – bicicletei, afirmînd astfel un refuz ecologic şi ideologic contra excesului de rapiditate cu tot ceea ce produce el ca poluare şi pervertire a ţesutului urban. Printre imagini şi vechi bucăţi de film, identific metamorfoze ale oraşului al căror contemporan am fost căci „mobilitatea“ n-a cunoscut un destin rectiliniu, ci dimpotrivă a constituit teatrul unor agitate confruntări de politică urbană. În Cotroceni, pe strada Carol Davilla, în faţa casei mele, s-a oprit ani de-a-rîndul, scrîşnind nemilos pe şine, tramvaiul 14! Cînd a încetat să mai funcţioneze, cu toţii am asimilat dispariţia lui cu o victorie a modernităţii! Au revoir, bruyant tramway! Azi, e drept ameliorat tehnologic, el revine polemic în marile oraşe europene. Renaşterea se explică prin războiul angajat contra imperialismului automobilistic impus în marile capitale! Cine ar fi crezut în reîntoarcerea tramvaiului? Nici o victorie nu e sigură, nici o înfrîngere definitivă! Trenul, din nou el! Pentru a-i asigura funcţionarea corectă s-au instalat căi ferate şi s-au construit gări. Gara a devenit echivalentul unei catedrale laice proprie oraşului modern: gară-palat, gară-campanila, gară-vila de oraş balnear! Şi aceasta a suscitat un conflict intens între ingineri care au conceput marile structuri metalice şi arhitecţii care şi-au luat revanşa elaborînd spectaculoase faţade decorative. Dar gara a sfîrşit prin a fi resimţită ca un spaţiu rece, ostil, spaţiu centrifug – intrăm pentru a-l părăsi cît mai rapid! Duthilleul, arhitect specializat în gări, observă nevoia de a la transforma azi în teritorii variate, seducătoare, graţie magazinelor şi cafenelelor; gara pentru orăşenii grăbiţi devine un spaţiu de tranziţie ce le permite nu numai să se destindă, dar şi să exploateze timpul redus de care dispun! Gara, în versiunea ei actuală, adoptă conceptul comercial de la început instalat în aeroporturi. Mijloacele de transport se influenţează reciproc, se contaminează! În oraşul tentacular nu există autonomie, totul participă la reţeaua urbană şi exigenţele ei! Şi cum să nu rămîi surprins în faţa planurilor utopice, planurile oraşelor imaginare unde dezvoltarea vizibilă a imperativelor circulaţiei le face să semene cu celebrele închisori ale lui Piranesi?

Nu de mult, vedeam în Muzeul impresioniştilor de la Orsay o serie de tablouri ale lui Monet cu intrarea locomotivelor în gara Saint Lazare, devenită acum templu de tranzacţii comerciale, vestimentare, gastronomice. Atunci, pe pînze de o rară putere plastică, Monet restituia impactul excesiv produs de maşina învăluită în aburi, la capăt de drum! Ea încarna noua mitologie urbană Şi pictorul îi capta efectul. Expoziţia „Circuler“ insistă asupra locului ocupat de metrou şi avion în noua artă a secolului trecut, cinematograful, ca şi cum, între inovaţiile produse în numele mobilităţii, şi-au găsit ecoul adecvat pe pelicula recent descoperită. Singur, printre copii, mă întreb: dar rachetele ce au produs? Ele au fost sterile poetic, îmi spun satisfăcut. Însă după o scurtă reflecţie corijez această eroare de evaluare: ele sînt la originea extraordinarei mode a artei ştiinţifico-fantastice! Nimic n-a rămas fără ecou! „Fiecare mod de locomoţie a produs o formă proprie de urbanism“ – scrie un specialist spaniol. Dar fiecare, prin ineditul său, a avut şi o rezonanţă în mentalităţile, ca şi în arta timpului!

În mod flagrant, expoziţia afirmă un optimism suscitat de acest cult al mobilităţii ca simptom propriu al modernităţii. Dar ea rămîne mută în ceea ce priveşte toate sacrificiile impuse, toate dramele suscitate, peisaje pervertite, proprietăţi demolate, oaze de linişte invadate. În Corrèze, departe de tot, în casa socrilor mei, mă retrăgeam pentru a evita şi a nu mai auzi „mobilitatea“ oraşului, pînă în ziua în care, la doar cîţiva kilometri, o autostradă şi-a făcut apariţia sonoră. Ajung mai repede, dar am pierdut odihna refugiului. Totul se plăteşte!

Mobilitatea care a modelat oraşul modern a sfîrşit prin a se converti în migraţie planetară. Gările, aeroporturile sînt pline, turismul generalizat e o alienare şi se numără cu milioanele cei ce îi supoartă consecinţele. Intelectual, ei nu produc nimic, ci doar se deplasează… mişcarea e raţiune de a fi şi e de ajuns. Ea însă, cel mai adesea, nu produce decît o perturbare a reperelor, o alterare a identităţilor, o secătuire a surselor. La capătul acestui elogiu al mobilităţii, nostalgia sedentarităţii mă cuprinde. Dar, eu, am eu curajul sedentarităţii? Mobilitatea e demoniacă şi ea, fără repaos, îşi reînnoieşte strategiile de seducţie. Şi acest scepticism critic se fortifică, cîteva clipe mai tîrziu, cînd rătăcindu-mă în sălile vecine, unde sînt expuse miracolele arhitecturii gotice, îmi spun entuziast: iată ce omul a produs prin înrădăcinare, prin nemişcare! Gînd, sigur discutabil, ivit însă ca reacţie firească la dezvoltarea exponenţială a mobilităţii ai cărei prizonieri am sfîrşit prin a fi.

George Banu este critic de teatru.

anansi nobel literar annie ernaux png
Annie Ernaux, laureata Nobelului literar din acest an, două romane în pregătire în colecția Anansi. World Fiction
Trei dintre romanele lui Annie Ernaux se află în pregătire la Editura Pandora M, în cadrul îndrăgitei colecții „Anansi. World Fiction”, coordonată de scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.
965 15 Regele Lear foto J  L  Fernandez jpg
Bătrînețea: reacționară sau asumată?
Aceste gînduri sînt inspirate de propria-mi vîrstă, ca și de un recent spectacol cu Regele Lear semnat de Thomas Ostermeier la Comedia Franceză.
965 16 IAMANDI cop3 jpeg
În oglinda Holocaustului
Pe cît de consistentă, pe atît de necunoscută și ignorată este memorialistica „românească” a Holocaustului, care a avut parte la noi de două ratări de receptare, petrecute la patru-cinci decenii distanță.
p 17 jpg
O devenire complicată
Brotherhood este un documentar ce urmărește viața unei familii de păstori din Bosnia rurală.
965 17 Amanda Shires jpg
Amanda Shires și Brandi Carlile
Ambele au boicotat cel puțin cîte un eveniment în care Trump a încercat să se asocieze electoral cu scena country, dar mai mult decît asta ar trebui să conteze excelentele lor albume recente.
p 23 Dublul dublului, 1946 jpg
Victor Brauner – Hipnotism, o dimensiune specială a privirii
Pentru Brauner, relaţia specială pe care privitorul o poate întreţine cu opera de artă este asemănătoare cu aceea pe care o putem avea cu o „fiinţă vie“.
Ștefan Popescu Art Safari (2) jpg
964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!

Adevarul.ro

Becali
FCSB, sfâșiată de fani după rușinea cu Silkeborg: Românii din Danemarca au dat de pământ cu echipa lui Becali VIDEO
Formația din Berceni s-a lăsat călcată în picioare pe „JYSK Arena“: cinci goluri luate din cinci șuturi pe poarta lui Târnovanu!
Joe Biden FOTO EPA EFE jpg
Biden: Riscul unui Armaghedon nuclear, foarte ridicat. Putin nu glumește
Ameninţarea preşedintelui rus Vladimir Putin de a utiliza armele nucleare poate să ducă la cel mai ridicat risc de acest tip de la criza rachetelor din Cuba încoace, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden.
comuna dobarceni imagine jpg
Sărăcia, viciile și abuzurile, cercul vicios care macină multe comunități rurale
Pentru cele mai multe comunități rurale din nordul Moldovei, sărăcia extremă, viciile și abuzurile sunt la ordinea zilei. Fără nicio perspectivă și fără șansa de a evada din acest cerc vicios, sute de români de la sat ajung să perpetueze o adevărată dramă socială.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.