De ce-ai merge în Dubai?

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
De ce ai merge în Dubai? jpeg

M-am tot întrebat asta. Pentru mine, singurul motiv a fost că a trebuit, de cîteva ori, să schimb avioane şi, cum Dubaiul e un nod aerian important, cele mai bune soluţii de a ajunge în

sau

treceau pe acolo. Niciodată nu am făcut-o cu plăcere, mai ales că atunci aveam nevoie de viză de tranzit şi era o bătaie de cap inutilă pentru cîteva ore sau o zi într-un loc care nu-mi plăcea.

Nu înţeleg fascinaţia pentru Dubai, ridic o sprînceană cînd văd că mai ştiu eu ce vedetă mondenă sau politician s-a dus acolo să se relaxeze sau să facă shopping (sau să agaţe vreun prinţ arab, după caz). Sînt atîtea locuri mai faine pentru asta! Prima oară, a trebuit să-mi car rucsacul în spate o zi întreagă pentru că la aeroport nu era nici un loc de lăsat bagajele. La 40 de grade, a fost o „plăcere“. Ca de obicei, voiam să merg prin oraş, să-l văd la pas, să folosesc cît mai puţin mijloacele de transport în comun sau taxiul. Cu excepţia zonelor comerciale sau turistice, în Dubai lucrul ăsta e imposibil. Nimeni nu merge pe jos, practic te plimbi pe marginea autostrăzii încercînd să ajungi dintr-un loc în altul, pe o căldură infernală şi prin praf. 

A fost primul lucru pe care l-am remarcat la Dubai. Oraşul părea fără viaţă, un fel de Sim City făcut pe calculator, cu clădirile aşezate la linie, ordonat şi strălucitor, dar fără vibraţie. Al doilea a fost artificialul pe care-l respiră prin toţi porii, impresia că totul e o faţadă, că ce contează e strălucirea, luxul, exteriorul, kitsch-ul. Nu pot uita automatele cu lingouri de aur din mall-urile imense şi „De ce, pe bune, de ce?“ care mi s-a lipit atunci în minte. Şi nu pot uita nici senzaţia ciudată atunci cînd am intrat cu picioarele în mare, pe plajă, şi apa era atît de caldă şi vîscoasă încît ţi se făcea rău. Nu m-am răcorit, aşa cum speram. 

E şi o parte veche (mică) a Dubaiului, cam cît de veche poate fi pentru un oraş nou. Acolo, lucrurile se schimbă un pic, vezi ziduri, nu doar sticlă, bazar, condimente care miros ameţitor, pescari, vînzători ambulanţi, moschei, oameni forfotind care-ţi amintesc de frumuseţea şi autenticitatea altor ţări arabe. 

O zi-două merge să te plimbi. Te uiţi uimit prin mall-uri la cei care fac scufundări în bazinele uriaşe şi te întrebi ce-i opreşte să dea 100 de euro pe un avion ca să meargă într-o zonă cu corali naturali, la cei care fac schi pe pîrtiile din interior sau la opulenţa cuplurilor – el îmbrăcat în alb de sus până jos, ea în

negru, cu faţa acoperită şi cu bijuteriile la vedere. E şi o statuie cu cuplul ăsta, tipic pentru Dubai. Te uiţi la fîntînile arteziene cîntătoare şi dansatoare, urci în Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, arunci un ochi din depărtare la Burj al-Arab, hotelul de cică 7 stele care arată science-fiction, sau bei o bere în Marina, admirînd yacht-urile de fiţe. Şi te uiţi şi la turiştii care-şi cară cu greu pungile de cumpărături, care-şi etalează etichetele hainelor la vedere, afectaţi şi preocupaţi de aparenţele strălucitoare ale lucrurilor, uneori într-un contrast deranjant cu cultura arabă – haine, gesturi indecente, mitocănie sau un evident aer de superioritate. Un fel de „Ce şmecher sînt că-mi fac vacanţa în Dubai şi toată lumea trebuie să ştie asta“. 

Şi totul e atît de impecabil încît te întrebi unde e viaţa şi ai impresia că se poate trăi bine-mersi într-un mall, dacă vrei neapărat asta. Sau poate judec eu prea aspru, dar, recunosc, nu am prins nimic din farmecul Dubaiului, cu excepţia cîtorva zone vechi, şi nici nu m-aş gîndi vreodată să mă duc acolo pentru altceva decît schimbarea avionului spre alte zări mai cu viaţă.  

Foto: C. Foarfă

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.