Zorii goticului românesc

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Zorii goticului românesc jpeg

● Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului, editor Oliviu Crâznic, Editura Millenium Books, 2012. 

Pe lista genurilor subreprezentate în literatura română se află, printre destule altele, şi goticul. Anul trecut, cînd scriam despre antologia Steampunk. A doua revoluţie (coord. Adrian Crăciun, Editura Millennium Books) că are toate şansele să reprezinte adevăratul certificat de naştere al acelui subgen la noi, vorbeam, o dată în plus, şi despre caracterul discontinuu şi relativ/tardiv sincronic al literaturii noastre, care – dădeam atunci spre exemplu – în ciuda succesului internaţional al cărţii lui Bram Stoker şi a circulaţiei legendelor săseşti cu Vlad Ţepeş, n-a produs şi n-are nici acum, cînd tema vampirului a revenit la modă în cultura populară, scrieri în genul gotic. Oliviu Crâznic, editorul acestei prime antologii româneşti de gotic, scrie şi el în prefaţă: „În literatura română, lucrurile nu stau bine. Cu toate că, iniţial, goticul a fost îmbrăţişat şi aclamat de scriitorii şi oamenii de cultură română (amintim aici pe I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, Gala Galaction, Titu Maiorescu, Ionel Teodoreanu ş.a.), mai multe nume mari punîndu-şi semnătura pe manuscrise încadrabile în acest gen (cum ar fi, spre exemplu, Domnişoara Christina de Mircea Eliade, Îmbrăţişarea mortului de Alexandru Philippide, Schimnicul de Vasile Voiculescu etc.), odată cu instaurarea comunismului, operele non-realiste au fost împinse într-un con de umbră, etichetate drept «literatură pentru copii şi tineret», deoarece supranaturalul, religia, idealizarea aristocraţiei şi, în general, iniţiativa şi imaginaţia erau contrare doctrinei oficiale.“ Adevărul e că proza fantastică românească are o istorie greoaie şi chinuită. Scriitorii clasici amintiţi de Oliviu Crâznic, lîngă care mai pot fi adăugaţi Macedonski, Sadoveanu, Arghezi, Ion Vinea sau Cezar Petrescu, au scris sporadic literatură fantastică şi n-au reuşit să creeze, în lipsa tradiţiei, emulaţie. Căci, spre exemplu, ce literatură gotică să fi apărut în lipsa unui Ev Mediu?! Cîţiva istorici literari (Dan Horia Mazilu, de pildă) au tot încercat să demonstreze că am fi avut baroc, dar realitatea rămîne aceea că literatura română s-a născut abia în secolul al XIX-lea, iar genul fantastic s-a încercat a fi mai degrabă inventat sau copiat, decît construit.

În condiţiile în care romane precum Ion, Concert din muzică de Bach sau Patul lui Procust apar aproximativ în acelaşi deceniu (1920-1933), deopotrivă recuperînd şi sincronizînd literatura română cu tendinţele europene, era normal ca priorităţile scriitorilor să fie altele. Abia spre sfîrşitul anilor ’40 se publică texte importante ale genului fantastic (de Mircea Eliade sau Victor Papilian; Povestirile lui Vasile Voiculescu vor fi publicate abia în 1966) – cînd Istoriile literare ale lui Vasile Lovinescu sau G. Călinescu erau deja scrise şi unde fantasticul era văzut doar ca o curiozitate –, şi abia în anii ’50-’60 apar scriitori dedicaţi exclusiv genului (Oscar Lemnaru, Vasile Beneş sau Vladimir Colin). Studiile critice autohtone au lipsit multă vreme sau au fost exprem de superficiale: Ion Biberi a publicat un prim eseu despre literatura fantastică – şi oricum fără aplicaţii la literatura română – în 1945 şi abia în 1975 apare studiul lui Sergiu Pavel Dan Proza fantastică românească, prima contribuţie importantă de acest fel, urmată, cinci ani mai tîrziu, de Literatura SF a lui Florin Manolescu. Revenind, în cadrul fantasticului românesc de inspiraţie şi de expresie îndeosebi folclorică (de la Galaction şi I.L. Caragiale la Voiculescu şi Dinu Nicodin), orientală (Eliade), poetică (de la Macedonski, prin Minulescu şi Bacovia, la A.E. Baconsky) sau psihologică (Pavel Dan, Alexandru Philippide, Olga Caba) şi tehnologică (Felix Aderca, Vladimir Colin), subgenul gotic a rămas, cu excepţia unor teme sau motive rar folosite, neexplorat. O dovedeşte inclusiv cea mai bună antologie a prozei fantastice româneşti alcătuite vreodată la noi – e vorba de antologia Masca îngrijită de Alexandru George în 1982 şi cuprinzînd, în două volume, 38 de autori/povestiri.

Astfel stînd lucrurile, iniţiativa lui Oliviu Crâznic de a aduna 12 scriitori contemporani (dintre care, Liviu Radu, n. 1948, este seniorul; iar Raluca Băceanu, n. 1993, mezina) pentru a crea un manifest gotic este cît se poate de salutară. Spre deosebire însă de Steampunk. A doua revoluţie, ale cărei rezultate literare erau onorabile, antologia gotică nu oferă mai nimic demn de citit, chit că aproape jumătate dintre autori sînt aceiaşi. Din păcate, lipseşte tocmai Marian Truţă, scriitor talentat, descoperit de mine abia cu acea ocazie şi din care aş fi vrut să mai citesc. În general, povestirile par filme de serie B, repovestite fără talent, sau compuneri şcolare cu teme, idei, personaje şi descrieri luate de-a gata. Multe, foarte multe locuri comune, preţiozităţi, filozofări, stîngăcii, umor involuntar. Subiectele sînt plicticoase, banale, previzibile, provoacă déjà-vu şi mai deloc suspans ori frică; ororile aparţin mai mult stilisticii, decît imaginaţiei sau epicului: (Atenţie, urmează cîteva spoiler alert!) un detectiv particular pe nume Raz(iel) urmăreşte un ucigaş de fecioare care se dovedeşte a fi chiar fratele său, Nathaniel; un ucigaş călătoreşte în timp pentru a completa ritualul a şapte crime necesar ca „Stăpînul Întunericului să domnească în lumea oamenilor“; nişte turişti americani (care sînt vampiri) vin într-un străvechi cimitir din munţii României pentru o confruntare cu ielele; o vrăjitoare scoate argintul-viu dintr-un tînăr, doar pentru a dezvălui un blestem de familie; o fată este posedată; o bătrînă este licantroapă; o diavoliţă şi un înger urmăresc şi îşi dispută omenirea (reprezentată de bucureşteni) ameninţată cu exterminarea în timpul unei invazii de zombi; un bărbat pune la cale un atentat terorist în sediul unei organizaţii de vampiri; într-o casă ce ţine prizoniere cîteva fantome are loc „mîntuirea“ uneia dintre acestea... Doar două povestiri merită citite. În „Ziditorii de biserici“, George Lazăr plasează acţiunea în deceniul stalinist, cînd doi activişti sînt trimişi în Moldova să supravegheze dărîmarea unei biserici. Cum lăcaşul este protejat de propria sfinţenie printr-un fel de scut magnetic, tovarăşii decid să acopere biserica sub o cupolă de cărămizi. Deşi scrisă bine, povestirea are, din păcate, un final previzibil, complet ratat. Dacă în antologia de steampunk Florin Pîtea îşi plasa subiectul schiţei în vremea lui Cuza-Vodă, cu Alecsandri, Kogălniceanu şi Nicolae Golescu punînd la cale un complot, de data aceasta este prezent cu scrisoarea unui călugăr care „cere sfat şi îndrumare“ stareţului. Călugărul istoriseşte, în limba letopiseţelor, cum, umblînd în pustie, a dat peste ceea ce descrie a fi un OZN prăbuşit în care află, cu ajutorul unor holograme, povestea extratereştrilor rămaşi captivi pe Pămînt şi morţi între timp. Descoperirea îi provoacă o dilemă religioasă: „Să fie făpturile ce colindau prin ceruri cu astă luntre nemaivăzută parte din oştirile cereşti? Dacă da, cum de au pierit de bătrîneţe? Dacă nu, cum de le-a dat voie Domnul Dumnezeu atotputernic să bîntuie prin ceruri cu luntrea asta a lor nepereche? Să fie, dimpotrivă, făpturile acestea dintre îngerii răzvrătiţi ce au fost alungaţi din ceruri împreună cu cel viclean? Dacă da, cum de nu m-au tîrît deja pe mine, păcătosul, în focul veşnic ca să mă chinuiască? Dacă nu, cum de au căzut din cer şi cum de nu le-a mai îngăduit Cel de sus să zboare?“. Deşi e cea mai redusă povestire din carte, e şi cea mai bună.

N-aş vrea să-i stric entuziasmul editorului Oliviu Crâznic, fără îndoială un tip inimos şi dedicat genului, dar nici nu-l pot lăsa să se amăgească cu gîndul că scriitorii antologiei „au abordat problema cu deosebit talent şi cu desăvîrşit profesionalism,... paginile lor putînd oricînd rezista unei comparaţii cu pagini similare din literatura universală“. Doar exigenţa va ajuta acest gen ca şi inexistent la noi. Deocamdată nu e cazul.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.
 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.
Astronauți în spațiu  Captură video NASA png
Imagini spectaculoase publicate de NASA. Doi astronauți montează panouri solare pe Stația Spațială Internațională
NASA a publicat un scurt video cu doi astronauți americani care au instalat două panouri solare pe Stația Spațială Internațională, iar imaginile sunt spectaculoase.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.