Viaţa în timpul războiului

Publicat în Dilema Veche nr. 581 din 2-8 aprilie 2015
Viaţa în timpul războiului jpeg

● Drago Jančar, Azi-noapte am văzut-o, traducere, note şi postfaţă de Paula Braga Šimenc, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2014.  

Drago Jančar (n.1948) este scriitorul sloven cel mai tradus şi mai cunoscut internaţional. După o activitate politică ce i-a adus şi o condamnare la închisoare, în 1974, pe vremea lui Tito,  Drago Jančar  s-a implicat în mişcarea de contestare a sistemului politic iugoslav, a militat pentru independenţa slovenă la sfîrşitul anilor ’80, iar mai tîrziu a susţinut cauza bosniacă. S-a dovedit şi un scriitor prolific – a scris mult teatru şi proză –, scrierile sale fiind, între timp, traduse şi premiate internaţional. Romanul de faţă, apărut în 2010, a primit Premiul Kresnik pentru proză, versiunea franceză fiind distinsă cu Prix du Meilleur Livre Étranger anul trecut. Este şi prima sa traducere în limba română – prilej cu care Drago Jančar s-a aflat la Bucureşti săptămîna trecută într-un eveniment alături de Mircea Cărtărescu la Biblioteca Centrală Universitară. 

Conform prezentării traducătoarei (a cărei versiune românească sună foarte bine), şi acest roman se inspiră, ca mai toate scrierile lui Drago Jan č ar, dintr-un fapt real: ridicarea şi lichidarea de către partizani, în iarna anului 1944, a soţilor Ksenija şi Rado Hribar, una dintre familiile marii burghezii slovene interbelice. Felul în care şi-au găsit sfîrşitul cei doi soţi a rămas pînă de curînd un mister învăluit de speculaţii, romanul imaginînd un posibil scenariu. (Cu atît mai interesant însă este faptul că succesul cărţii a impulsionat investigaţiile care au scos la iveală, în urmă cu doar cîteva săptămîni, locul unde se pare că au fost îngropaţi soţii Hribar.) Însă Drago Jančar nu este preocupat de faptele istorice în sine şi nici de acurateţea datelor biografice, cuplul său de personaje Veronika şi Leo Zarnik fiind doar un pretext pentru a ridica o problemă şi mai mare: ce se întîmplă cu cei care încearcă să trăiască, pe

Romanul este construit din cinci relatări, fiecare aparţinînd cîte unui personaj care i-a cunoscut pe cei doi, astfel că, de-a lungul întregii cărţi, soţii Zarnik nu apar în prim plan decît în memoria celor cu care, la un moment dat, s-au intersectat. Construcţia aceasta indirectă şi subiectivă, cu naraţiunea delegată martorilor, niciodată protagoniştilor, îi oferă lui Drago Jančar libertatea de a crea şi de a păstra în centrul romanului său nişte personaje fascinante care nu se dezvăluie decît parţial. Cele cinci relatări provin din tot atîtea perspective diferite, dar şi din perioade diferite, dispunerea lor în roman fiind cronologică, una în continuarea celeilalte, acoperind perioada 1938-1945. 

Prima parte a cărţii, care începe ca o poveste de dragoste, îi aparţine unui ofiţer de cavalerie din armata regală iugoslavă, care rememorează perioada de dinaintea începerii războiului cînd, din postura de antrenor de călărie al Veronikăi Zarnik, devine amantul acesteia. Povestea de dragoste dintre ofiţerul dedicat Regelui şi Veronika, femeie modernă, emancipată, foarte educată (călăreşte, conduce automobilul, cîntă la pian, a avut drept animal de companie un pui de aligator), cu un acut simţ al libertăţii, dar şi al autoiluzionării, nu rezistă trivialităţii vieţii nomade a soldatului şi femeia se întoarce, după momentul de rătăcire sentimentală, la soţul ei, înstărit şi iertător. (De altfel, graţia, misterul şi, mai ales, fascinaţia pe care o exercită Veronika pentru toţi cei care o întîlnesc l-a făcut pe Mircea Cărtărescu să o compare cu Doamna T., iar desfăşurarea poveştii nefericite de dragoste pe fundalul războiului i-a prilejuit o referinţă la

Veronika rămîne într-adevăr un personaj necunoscut, este fantoma (de unde şi titlul romanului) în jurul căreia gravitează cele cinci relatări, fiecare personaj avînd limitele propriei perspective, mai exact spus, fiecare personaj are o percepţie deformată de însăşi dragostea pe care i-o poartă. În cazul ofiţerului este vorba de dragostea erotică. Pe mama Veronikăi, o femeie bătrînă şi bolnavă, care trăieşte în lumea ei paralelă, tocmai dragostea maternă o împiedică să înţeleagă şi să accepte sfîrşitul propriei fiice. A treia relatare

 îi aparţine unui medic german trecut prin frontul din Est, care, locuind retras în apropierea conacului lor, devine prieten de familie cu soţii Zarnik şi un îndrăgostit platonic de Veronika, pe care o descrie drept „o apariţie miraculoasă în vremuri sălbatice“. A patra voce îi aparţine menajerei familiei, o femeie simplă şi devotată care vede în soţii Zarnik nişte „oameni cumsecade“; pe cînd al cincilea narator, băiatul bun la toate la munca de la conac, „un simplu ţăran“ devenit complicele partizanilor comunişti din frustrare de clasă, se lasă manipulat împotriva „burghejilor colaboraţionişti“, răzbunîndu-se şi pe faptul că nu are parte de atenţia Veronikăi, care pare interesată doar de medicul german, exponent al ocupatorului. 

Sfîrşitul (tragic, după cum aflăm din relatarea ultimului martor) al soţilor Zarnik este perceput de toţi cei cinci martori, fiecare din propria lui perspectivă, ca fiind o insuportabilă nedreptate, totul fiind pus în seama războiului care are puterea de a frînge destine în cel mai crud mod. Bunătatea, generozitatea şi inocenţa soţilor Zarnik, dar mai ales dorinţa lor „numai de a trăi“ nu rămîn nepedepsite în acest roman care vorbeşte, în fond, despre confruntarea cu istoria în faţa căreia omul nu are nici o şansă.  

***

„Locotenentul a dat ordin să fie aduşi toţi bărbaţii din sat, dacă sat se putea numi aşezarea aceea cu cîteva case, fără biserică şi fără birt… Recolta era modestă, nu numai din cauza dimensiunilor satului, ci şi pentru că diferitele armate care trecuseră pe acolo cu mult înainte îi luaseră pe bărbaţii tineri. În faţa locotenentului furios, soldaţii împinseseră cîţiva bătrîni înspăimîntaţi. Locotenentul l-a chemat pe interpret şi le-a comunicat amărîţilor acelora că vor fi împuşcaţi ca urmare a atacului asupra foţelor germane. Bătrînii au tresărit, am văzut cum unuia dintre ei i se umeziseră nădragii. A constituit un pluton de execuţie. Încet şi fără tragere de inimă, soldaţii desemnaţi s-au dispus în poziţie de tragere. Cu siguranţă, găseau totul fără nici un sens. Eu stăteam în autosanitară şi numai din cauza absurdităţii situaţiei mi-a venit să vomit. Nu din compasiune, ci din cauza absurdităţii universale care făcea ca acum, într-o zi de primăvară, avînd ca fundal munţii albi lucind în soare, bătrînii ăştia urmau să-şi piardă viaţa după ce războiul se terminase.

Cînd salva a fost lansată, patru au căzut, dar al cincilea a rămas în picioare. Era cel care, de frică, se uşurase în pantaloni. La comanda foc, se aplecase şi glonţul doar îi atinsese capul, sîngele a început să i se prelingă pe obraz, dar a rămas în picioare viu. Locotenentul m-a chemat să constat decesul celor care zăceau pe jos. Am sărit din maşină, mi-am luat trusa medicală; am crezut că voi bandaja capul bătrînului. Ce facem cu ăsta? a întrebat locotenentul şi s-a uitat spre omul răpus de groază care umbla încoace şi încolo, păşea pierdut printre cadavrele întinse pe jos, se prindea cu mîinile de cap şi îşi privea nedumerit mîinile pline de sînge. 

Am tăcut cu toţii. Locotenentul i-a spus interpretului ca omul să se liniştească, să-l poată împuşca. Nu ştiu dacă i-a tradus cuvînt cu cuvînt, dar bătrînul a încetat să se mai agite. I-a spus să stea în genunchi. Interpretul i-a tradus. Bătrînul a îngenuncheat cu greu, era clar că îl dureau genunchii. Locotenentul s-a apropiat de el şi l-a împuşcat din spate în capul deja plin de sînge. Sînge amestecat cu fragmente din craniu i-a acoperit mîinile. Am păşit încet pentru a lua pulsul acelui bătrîn, dar soldaţii săriseră deja în camioane, aşa că m-am întors şi eu şi am urcat în maşină. Tremuram din tot corpul. Dar nu din cauza a ceea ce tocmai văzusem. Ci pentru că nu spusesem nimic, ar fi trebuit să urlu ce dracu’, nu mai are nici un rost. Eram cel mai înalt în grad, poate că locotenentul m-ar fi ascultat… Dar nu am făcut nimic. Îmi era frică.“  

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.