Vermeer și surîsurile de pe bicicletă

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

22 iunie – 4 iulie 2011: Bucureşti-Amsterdam-Delft-Anvers-Bruges-Gand-Lille-Tournai-Bruxelles-Bucureşti. Anul trecut, cînd, aproape sexagenari, am hotărît cu Tania să înghiţim anual, în concediu – atîta viaţă cît ne-o mai dărui Dumnezeu –, cîte-o feliuţă de Evropă, am început cu Florenţa. Săptămînă beton de turism cultural, cu şapte, opt ore de cutreier muzeistic pe zi. De data asta ne-am lăsat îmbătaţi de seria Rembrandt şi de cei trei sublimi Vermeer de la Rijksmuseum, frumuseţi pe care ni le doream sub ochi încă de la 20 de ani, pe cînd Ioan Alexandru venea bucşit de albume somptuoase la cursurile „Eminescu“, învăţîndu-ne rostul umbrei pentru lumină, magia chipului ca icoană şi sacralitatea gesturilor domestice, odată cu ardoarea aşteptării revelaţiei, sublimul nunţii şi liniştea dăruirii de sine ca împlinire. Fireşte că am poposit apoi la Muzeul „Van Gogh“, Tania cultivînd încă adolescente fervori în domeniu, iar eu torcînd încercănat, tot cu gîndul la Athos, fuiorul grupului „Prolog“, cu multiple, misterios-paradoxale îngemănări de contrarii (Teofan Cretanul şi Klee, Rubliov şi Mondrian, Fra Angelico, Van Gogh, Monet şi Kandinsky...). 

Am umblat pe urmele lui Vermeer prin Delft (oraş care m-a vrăjit aproape cît Siena), după Anne Frank în Amsterdam şi Hans Memling prin Bruges. Am încasat din plin şocul uluitoarei picturi flamande timpurii (năucit de Petrus Christus, Simon Marmion, Gerard David, Jan Provoost şi mai mulţi Anonimi!), rătăcind halucinaţi prin „Groeningemuseum“. Ne-a uluit splendoarea (cu subtil duh oriental) a catedralei „Sfîntului Sînge“ din Bruges, am urcat în beffroi-uri de 367 de trepte (cu gîndul la Pisa, ori la campanila lui Giotto din Florenţa), ascultînd vrăjiţi cum sună bronzul carioanelor tricentenare... În răstimp am citit cele două volume ale corespondenţei lui Baudelaire din Pléiade, mi-am cumpărat o antologie a scrisorilor lui Stendhal, am primit cadou o selecţie din corespondenţa lui Voltaire şi recentul număr cu dosar Cioran din Magazine littéraire, am prefirat brocante cu ceramică de Delft (unde am umflat cu cinci şi zece euro farfurii de la 1900, plus o carafă cu satiri şi scene bahice de pe la 1890), am cutreierat prin FNAC după DVD-uri cu Jacques Brel... 

Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecţiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Ţărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie, germanitate, anglomanie, laxism postmodern ş.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur şi simplu. Am observat că, seara şi dimineaţa, cînd ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întîi de toate evoluţia lui Van Gogh de la realismul plebeiano-rural către Montmartre, floralitatea niponă şi exploziile de la Arles, ori formidabilii ochi roşii de plîns ai călugăriţei lui Simon Marmion, Mielul mistic al lui Van Eyck şi altele asemenea. Nu. Ce ne obseda era (ca şi la Praga) normalitatea. Cuvîntul ce revine înnebunitor, ca dureroasă utopie, în toate relatările de călătorie ale românilor. Confortul urban, pragmatismul concesiv, supleţea integratoare a vieţii sociale, eficienţa administrativă. Civilitatea, amenitatea, coregrafia plină de amenitate (chit că adeseori ipocrită, în esenţă) a relaţiilor interumane. Faptul că trenurile, autobuzele şi tramvaiele vin nesmintit la ora anunţată pe tabelele din staţie. Că toată lumea respectă legile circulaţiei, pe trotuar ca şi pe carosabil, pe pistele pentru biciclete, în parcuri şi-n magazine. Că-n halucinanta aglomeraţie a gării din Amsterdam, cu mii de tălpi, trolere şi rucsaci pe metru pătrat, nimeni nu calcă pe nimeni pe bătături, nu înghionteşte, nu agasează, nu împiedică, nu bruschează, nu cară saci de-o tonă şi nu duhneşte a sudoare. Că automatele, afişajul, ca şi ghişeele ori oamenii de ordine funcţionează ireproşabil, precum într-un stup cu legi de sacrosanctă autoritate. Se stă calm, respectuos, cu suavă resemnare, la coadă, pentru călătoria cu vaporaşul, chit că se mai găseşte peste tot cîte-un negru trufaş, vreun hispanofon zgomotos ori un rus băgăreţ (care oricum adoarme cu capul pe masă de cum se intră pe primul canal fermecător adumbrit de frontoanele de la 1600). 

Zău, asta m-a iritat, după care m-a tuflit demenţial: că tot ce ţinea de splendorile culturale, liniştea meditativă şi sfînta banalitate a hedonismului pălea – în primă sau ultimă instanţă – înaintea românescului obsesiv. De-a lungul celor două săptămîni neerlandeze, n-a fost colţ, peisaj, întîmplare, întîlnire în care frumuseţea, liniştea, plinătatea, suculenţa circumstanţelor de-acolo să nu fie alterate de spectrul blestematei realităţi de acasă. Adevăr vă zic: am luptat din greu să nu cad în binecunoscutele lamentaţii valahe, pe bună dreptate alimentate de uimirile turiştilor străini. Am luptat în zadar. Martor mi-e Dumnezeu. Cărăm România după noi ca pe un blestem. Un jug nedrept, asupritor, umilitor cît cuprinde. Nu am ajuns să mă bucur de Rembrandt şi Vermeer cît de spectacolul fascinant al bicicletelor din Amsterdam, la care ne-am holbat cu nemiluita. Străzi, cartiere întregi fără nici o maşină. Numai susurul unduitor al roţilor de bicicletă, într-o valsare sărbătorească: femei în toată firea, ducînd senin coşuri cu legume pe ghidon, domni severi plutind laolaltă cu copilaşul blondiu ataşat la spinare, nimfete-n blugi pedalînd cu virilă determinare, dar şi frumuseţi cu rochiile-n vînt, dezgolind vederii, cu nonşalanţă sportivă, desuuri orbitoare. Nu ziceţi că, la cîte-o traversare, cînd le acordai prioritate, te trezeai că-ţi mulţumesc cu un zîmbet larg, care-ţi umplea de plăcere ziua?!? Cînd, odată întors acasă, am dat, ca-n fiecare vară, de strada decopertată din nu ştiu ce motiv, cu maţele atîrnînd noroios în afară, cum să nu plîngă fierea în mine amintindu-mi de lebedele, raţele sălbatice şi pescăruşii care ne veneau la Amsterdam sub fereastră, de autostrăzile ca-n palmă, hamacul din sufrageria olandeză, aerul curat şi  grădina cu iepuri din Lille, ori de mersul ca o plutire în vis din trenul Anvers-Bruges?!? 

Cum s-au legat toate astea de Zen-ul lui Mircea Cărtărescu vă povestesc joia viitoare.  

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.