Vara roman─â a domnului Gazzarra

Publicat în Dilema Veche nr. 884 din 18 - 24 martie 2021
Vara roman─â a domnului Gazzarra jpeg

ÔŚĆ Gianfranco Calligarich, Ultima var─â ├«n ora╚Ö, traducere de Cerasela Barbone, Editura Polirom, 2021.

Gianfranco Calligarich a publicat Ultima var─â ├«n ora╚Ö ├«n 1973 ╚Öi, de atunci, at├«t romanul lui, c├«t ╚Öi el au apucat-o pe c─âi neb─ânuite: Calligarich a devenit scenarist TV, ├«n anii c├«nd televiziunea nu era ├«nc─â ├«n totalitate comer╚Ť, apoi a virat-o ├«nspre teatru, f─âr─â a ├«nceta vreodat─â s─â scrie ╚Öi s─â publice, dar ╚Öi f─âr─â a ├«nvesti actul acesta al public─ârii cu prea mult─â energeia. ├Än acela╚Öi timp, romanul lui a devenit din ce ├«n ce mai cunoscut ├«n medii intelectuale ╚Öi boeme, cu ajutorul recept─ârii entuziaste a Nataliei Ginzburg, a v├«ndut 17.000 de exemplare ├«ntr-o singur─â var─â, devenind o carte despre care mai mult se vorbea dec├«t era citit─â, apoi a disp─ârut. Recent, Editura Bompiani a redescoperit acest roman-cult ╚Öi l-a relansat ca atare, drept care, din fericire, a urmat ╚Öi o avalan╚Ö─â de traduceri ├«n str─âin─âtate, unde tonul l-a dat Gallimard. Ca urmare a acestei avalan╚Öe avem acum posibilitatea de a citi ╚Öi ├«n rom├ón─â acest roman existen╚Ťialist, estival, citadin ╚Öi at├«t de atemporal.

Antieroul acestui roman e un personaj al rezolv─ârilor precoce sau, ├«n func╚Ťie de perspectiv─â, al ├«nceputurilor ratate: e un alcoolic care nu mai bea (ca s─â nu moar─â), un intelectual care-╚Öi pierde zilele ╚Öi nop╚Ťile acompaniind al╚Ťi alcoolici activi, un ├«ndr─âgostit care nu poate face dovada carnal─â a iubirii, ziarist improvizat ╚Öi fantom─â a Cet─â╚Ťii Eterne pe care n-o p─âr─âse╚Öte nici ├«n crunta lun─â august, c├«nd ora╚Öul e pustiu ╚Öi n-ai m─âcar pe cineva de la care s─â te ├«mprumu╚Ťi. Stilistic, Calligarich e ├«ndatorat lui Fitzgerald ╚Öi lui Hemingway t├«n─ârul, printr-o proz─â din care au fost scuturate absolut toate podoabele, un dialog pe c├«t se poate de viu ╚Öi foarte important ├«n economia c─âr╚Ťii, dar, ╚Öi acesta este, cred, aspectul esen╚Ťial, mai ales prin specularea unei atmosfere de final de lume, c├«nd via╚Ťa trebuie b─âut─â p├«n─â la ultima pic─âtur─â, iar unica iubire posibil─â nu poate fi dec├«t o surs─â de disperare. Da, Fiesta...

Roma lui Calligarich ╚Öi a lui Leo, eroul lui de 30 de ani, e un ora╚Ö al c─âldurilor ╚Öi ploilor toren╚Ťiale, cetatea ruinelor ╚Öi a turi╚Ötilor printre care se strecoar─â spiritele r─ât─âcitoare ale boemilor locali, dipsomani, poe╚Ťi, prozatori, pictori, arhitec╚Ťi, regizori. Alcoolul curge ├«n valuri, se fumeaz─â la fel de mult ╚Öi se bat apropouri literare destul de str─âvezii. Arianna, misteriosul personaj feminin, e buc─â╚Ťic─â rupt─â din Maga lui Cort├ízar sau din Holly Golightly. Frumoas─â, fragil─â, exuberant─â, anxioas─â, ÔÇ×isteric─âÔÇŁ, cu totul imprevizibil─â, merge tot timpul cu Swann... la ea, pl├«nge pe nea╚Öteptate, e impenetrabil─â ╚Öi duioas─â atunci c├«nd nu mai era cazul. Rela╚Ťia ei cu Leo, care umple ultima var─â ├«n ora╚Öul p─âr─âsit de toat─â lumea, e un joc al nehot─âr├«rilor, subminat de impoten╚Ťa (Fiesta, din nou) protagonistului.

Dar Leo Gazzarra al lui Calligarich, ca ╚Öi tragicul dipsoman Graziano, s├«nt mai mult dec├«t ni╚Öte ocheade literare. Genera╚Ťia lor (b─ârba╚Ťi de treizeci de ani ├«n anii 1960) este una post-ÔÇ×dolce vitaÔÇŁ, e o genera╚Ťie care se treze╚Öte la via╚Ť─â ╚Öi pune la ├«ndoial─â valorile celei precedente, a r─âzboiului. S├«nt tineri care ├«╚Öi irosesc via╚Ťa tocmai pentru c─â au v─âzut la ta╚Ťii lor, veni╚Ťi de pe front, ├«ncr├«ncenarea cu care s-au aruncat ├«n ÔÇ×construc╚ŤieÔÇŁ, ├«n cultul sublimator al obiectului. Lipsa lor de ambi╚Ťie e o negare a ambi╚Ťiei genera╚Ťiei tat─âlui de a farda lumea dup─â ce aceasta ├«╚Öi ar─âtase fa╚Ťa h├«d─â ├«n r─âzboi. Esen╚Ťiale ├«mi par pasajele ├«n care Leo ├«╚Öi descrie tat─âl, t─âcerile lui, demnitatea lui masiv─â ╚Öi sensibilitatea care izbucne╚Öte cu ocazia desp─âr╚Ťirii de fiul s─âu care pleac─â la Roma ca s─â-╚Öi fac─â o carier─â.

Toate acestea fac ca Ultima var─â ├«n ora╚Ö s─â fie ca vizionarea unui film din anii ╩╝70, cu acela╚Öi parfum de bar ├«necat ├«n fum de ╚Ťigar─â ╚Öi alcool ├«nvechit pe mochet─â, cu poezia ora╚Öului ├«nnegurat ╚Öi cu oamenii lui fantomatici gr─âbi╚Ťi s─â-╚Öi piard─â c├«t mai repede via╚Ťa. Ultima var─â ├«n ora╚Ö este, ├«n fond, un roman despre singur─âtate, despre acea singur─âtate ca un h─âu aflat la ├«mbinarea dintre tinere╚Ťe ╚Öi maturitate. Foarte bun─â traducerea Ceraselei Barbone.

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: Caragiale. Scrisoarea pierdut─â, Polirom, 2019.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.