Vă place basmul?

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Vă place basmul? jpeg

● Făt-Frumos din Lacrimă de Mihai Eminescu, ilustrat de Nura El-Sayed, Zîna Zorilor de Ioan Slavici, ilustrată de Mădălina Andronic, Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, ilustrată de Cristiana Radu, toate apărute la Editura Vellant, 2012. 

Cu trei mii de cumpărători constanţi de carte care citesc mai mult de o carte pe an, sîntem pe ultimul loc în UE la citit. Pe lîngă învăţămîntul foarte prost care, deşi a trecut prin cîteva reforme succesive, încă nu reuşeşte să-i înveţe pe copii la ce sînt bune cărţile, statul mai este vinovat şi prin practicarea taxelor foarte mari, şi prin lipsa ajutorului dat industriei editoriale. Dintr-un motiv sau altul, piaţa de carte pentru copii, fundamentală pentru un (viitor) consum de carte adult sănătos, a fost multă vreme extrem de slabă, iar rezultatele se văd în datele statistice cu care am început. Constrînse de împrejurările economice şi educative, editurile au iniţiat, pe propriile speze, în ultimii ani, mai multe proiecte (turnee, concursuri, cluburi de lectură) prin şcoli pentru a-i apropia pe cei mici de cărţi, dar e nevoie ca piaţa de carte pentru copii să crească şi să se diversifice şi ca ofertă.

Cei care, ca şi mine, au copilărit în anii ’80 îşi amintesc oferta incredibilă de titluri de cărţi pentru copii care se găseau în acele librării unde cărţile bune de literatură se vindeau întotdeauna la pachet cu manuale tehnice sau de grădinărit. Editura Ion Creangă a format mulţi cititori cu cel puţin două minunate serii: Poveşti nemuritoare, care număra zeci de mini-antologii de poveşti şi basme din toată culturile lumii, şi seria de autor Jules Verne. (În paranteză fie spus, reeditarea ei de către Editura Adevărul l-a făcut din nou pe autorul francez popular printre cei mici, după ce cîteva generaţii bune de copii n-au avut această şansă. Am putut constata personal acest fenomen în întîlnirile mele cu elevii de-a lungul ultimilor ani.) Revenind la editurile anilor ’80, e greu de estimat impactul pe care l-au avut cărţile de poveşti, basme şi legende culese sau repovestite de Petre Ispirescu, Nestor Urechia sau Vladimir Colin, spre exemplu, precum şi seria extrem de populară de Povestiri istorice („pentru copii şi şcolari, şoimi ai patriei şi pionieri“) alcătuită de Dumitru Almaş şi ilustrată de Valentin Tănase, apărută, în trei volume, în mai multe ediţii şi în tiraje uriaşe, la Editura Didactică şi Pedagogică. (Mai fac o paranteză, dedicată ilustratorului Valentin Tănase, care a făcut o treabă minunată şi căruia generaţii întregi de copii îi datorează imaginea/vizualizarea figurilor istorice. În povestea unei vizite de lucru la Hidrocentrala de la Porţile de Fier – povestire din volumul trei al seriei, cel ajuns la istoria contemporană şi care plătea inevitabilul tribut propagandistic –, Valentin Tănase, fan The Beatles, l-a desenat pe muncitorul din spatele lui Ceauşescu cu chipul lui Ringo Starr. Pag. 67, pentru neîncrezători.) Această direcţie a cărţilor pentru copii inspirate de episoade din istoria naţională a fost urmată, după `89, doar de Editura Humanitas Junior, unde au apărut, în mai multe ediţii, mereu revăzute şi adăugite, istoriile şi legendele povestite pentru cei mici de Neagu Djuvara şi frumos desenate de Radu Oltean. Alte iniţiative destinate celor tineri şi care merită menţionate aici fiind antologiile Bookătăria de texte şi imagini (Clubul Ilustratorilor, Faber Studio & Pro Editură şi Tipografie, 2009), Cărţile care ne-au făcut oameni (coord. Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, 2010) şi Care-i faza cu cititul? (coord. Liviu Papadima, ilustraţii de Irina Dobrescu, Editura ART, 2010). Puţine, pentru o piaţă de carte, cum spuneam, nici sprijinită de stat, nici preocupată pînă acum să-şi educe şi să-şi crească un public tînăr. Iar faptul că avem, probabil, cîteva zeci de ilustratori, cu care editurile n-au colaborat cine ştie cît, arată, o dată în plus, faptul că piaţa de carte pentru copii de la noi are nevoie mai întîi să crească ea însăşi.

Aşa stînd lucrurile, Colecţia „Pasărea Măiastră“ de basme româneşti ilustrate de artişti români, coordonată de Simona Răuţă la Editura Vellant, este o iniţiativă lăudabilă care merită să dureze. Cele trei basme care au deschis seria sînt minunate şi pentru că fiecare poartă amprenta stilistică inconfundabilă a scriitorilor, textele fiind scrise şi publicate în acelaşi deceniu: Mihai Eminescu a publicat basmul în Convorbiri literare în 1870 (avea douăzeci de ani), Ioan Slavici l-a scris în 1872, iar Ion Creangă – în 1877. Deşi toate trei sînt basme inspirate, care preiau motive din creaţiile folclorice anonime, Povestea lui Harap-Alb dovedeşte din plin geniul stilistic al lui Ion Creangă, iar basmului Făt-Frumos din Lacrimă, conform lui George Munteanu în „Cuvîntul înainte“ la ediţia din 1987 de la Editura Ion Creangă, nu i s-a descoperit decît o singură versiune aflată în circulaţia orală (prin părţile Bihorului, sub titlul Făt-Frumos crescut din lacrimă), oricum fără a se mai da de urma şi altor variante folclorice. Spre deosebire de Alecsandri, Eminescu n-a intenţionat niciodată să publice sub formă de carte basmele sale, unele versificate (Călin Nebunul, Borta vîntului, Fata-n grădina de aur, Miron şi frumoasa fără corp sau Călin – file din poveste), în care elementele foclorice originare sînt, în cele mai multe dintre cazuri, imposibil de identificat. Ca bun romantic întîrziat, poetul a fost preocupat de versificarea sau rescrierea creaţiilor folclorice mai mult ca exerciţiu pentru poezia sa. Într-o scrisoare trimisă Veronicăi Micle în 1874, spunea: „Cronicile şi cîntecele populare formează în clipa de faţă un material din care culeg fondul inspiraţiunilor“. Făt-Frumos din Lacrimă este primul său basm, are o amprentă naţională apăsată: eroul poartă „haine de păstor, cămaşă de borangic“, la brîu ţine „un fluier de doine şi altul de hore“, iar dpdv stilistic, deşi prea puţin spectaculos ca naraţiune, are un lirism descriptiv şi o forţă de expresie remarcabile. Călătoriile, peisajele şi viziunile lui Făt-Frumos sînt de o policromie extraordinară, psihedelică, aş zice. Din păcate, atît cît mă pricep eu, ilustraţiile minimalist-austere ale Nurei El-Sayed nici nu ţin cont de mărcile populare, nici nu se ridică la înălţimea expresiei textului. Pe care nu-l ilustrează, ci îl însoţesc într-o naraţiune vizuală complet paralelă. Cuvîntul şi imaginea nu comunică, aşa cum se întîmplă, spre exemplu, în tandemul Mircea Cărtărescu – Tudor Banuş în cazul Enciclopediei Zmeilor, unde textele şi planşele spun aceeaşi poveste. E posibil să se fi dorit exact invers, şi anume ca între textul clasic şi ilustraţia contemporană să se creeze un contrast conceptual: două feţe, complet diferite, ale aceleiaşi poveşti – dar pe mine nu m-a convins. Povestea lui Harap-Alb este, alături de Tinereţe fără bătrîneţe..., poatre cel mai frumos basm românesc, fiind însă incomparabil mai bine scris. Ion Creangă este, aici ca şi în oricare alt text al său, magistral! (Apropo de creaţia lui Petre Ispirescu, Tinereţe fără bătrîneţe... a fost citit de Gabriel Liiceanu pe un foarte frumos audiobook, apărut în 2008 la Humanitas Multimedia, ce conţine şi celebra interpretare filozofică a lui Constantin Noica: „Basmul fiinţei“). De data aceasta, în ceea ce priveşte ilustraţiile, Cristiana Radu, deşi mult mai convenţională, are umor, însă nu şi fantezia Mădălinei Andronic, ale cărei desene la Zîna Zorilor mie mi-au plăcut cel mai mult.

Furat de frumuseţea lor, nu mi-am propus să fac hermeneutică pe cele trei basme care deschid această colecţie admirabilă şi, momentan, unică „de basme româneşti ilustrate de artişti români“, dar două lucruri tot voi menţiona: conflictele izbucnesc dintr-un foarte accentuat instinct de proprietate, iar personajele negative feminine (Mumele, Ciumele, Scorpiile) sînt toate văduve. De unde se poate deduce caracterul îmblînzitor al bărbatului în basmul românesc. 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Câți ani de pușcărie riscă românul acuzat de trădare
Conform articolului 394 din Codul Penal, Alexandru Piscan, care este acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO, poate înfunda pușcăria ani grei.
image
Anchetă extinsă în cazul Coldea: sunt vizați și Alexander Adamescu și Mihai Tufan. „Șeful cel mare”, fondator al „statului paralel”
Anchetă a fost extinsă în dosarul generalilor SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, fiind cercetate fapte de corupție în legătură cu firme controlate de către oamenii de afaceri Bogdan Alexander Adamescu și de către milionarul Mihai Tufan.
image
Pățania ciudată a unui șofer băut din Neamț. A făcut accident exact în momentul în care polițiștii îi făceau semn să tragă pe dreapta
Acţiunile poliţiştilor din Neamţ, pentru combaterea evenimentelor nedorite din traficul rutier, s-au soldat cu depistarea mai multor şoferi care erau băuţi la volan, întocmindu-se dosare penale

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.