Vă place basmul?

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Vă place basmul? jpeg

● Făt-Frumos din Lacrimă de Mihai Eminescu, ilustrat de Nura El-Sayed, Zîna Zorilor de Ioan Slavici, ilustrată de Mădălina Andronic, Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă, ilustrată de Cristiana Radu, toate apărute la Editura Vellant, 2012. 

Cu trei mii de cumpărători constanţi de carte care citesc mai mult de o carte pe an, sîntem pe ultimul loc în UE la citit. Pe lîngă învăţămîntul foarte prost care, deşi a trecut prin cîteva reforme succesive, încă nu reuşeşte să-i înveţe pe copii la ce sînt bune cărţile, statul mai este vinovat şi prin practicarea taxelor foarte mari, şi prin lipsa ajutorului dat industriei editoriale. Dintr-un motiv sau altul, piaţa de carte pentru copii, fundamentală pentru un (viitor) consum de carte adult sănătos, a fost multă vreme extrem de slabă, iar rezultatele se văd în datele statistice cu care am început. Constrînse de împrejurările economice şi educative, editurile au iniţiat, pe propriile speze, în ultimii ani, mai multe proiecte (turnee, concursuri, cluburi de lectură) prin şcoli pentru a-i apropia pe cei mici de cărţi, dar e nevoie ca piaţa de carte pentru copii să crească şi să se diversifice şi ca ofertă.

Cei care, ca şi mine, au copilărit în anii ’80 îşi amintesc oferta incredibilă de titluri de cărţi pentru copii care se găseau în acele librării unde cărţile bune de literatură se vindeau întotdeauna la pachet cu manuale tehnice sau de grădinărit. Editura Ion Creangă a format mulţi cititori cu cel puţin două minunate serii: Poveşti nemuritoare, care număra zeci de mini-antologii de poveşti şi basme din toată culturile lumii, şi seria de autor Jules Verne. (În paranteză fie spus, reeditarea ei de către Editura Adevărul l-a făcut din nou pe autorul francez popular printre cei mici, după ce cîteva generaţii bune de copii n-au avut această şansă. Am putut constata personal acest fenomen în întîlnirile mele cu elevii de-a lungul ultimilor ani.) Revenind la editurile anilor ’80, e greu de estimat impactul pe care l-au avut cărţile de poveşti, basme şi legende culese sau repovestite de Petre Ispirescu, Nestor Urechia sau Vladimir Colin, spre exemplu, precum şi seria extrem de populară de Povestiri istorice („pentru copii şi şcolari, şoimi ai patriei şi pionieri“) alcătuită de Dumitru Almaş şi ilustrată de Valentin Tănase, apărută, în trei volume, în mai multe ediţii şi în tiraje uriaşe, la Editura Didactică şi Pedagogică. (Mai fac o paranteză, dedicată ilustratorului Valentin Tănase, care a făcut o treabă minunată şi căruia generaţii întregi de copii îi datorează imaginea/vizualizarea figurilor istorice. În povestea unei vizite de lucru la Hidrocentrala de la Porţile de Fier – povestire din volumul trei al seriei, cel ajuns la istoria contemporană şi care plătea inevitabilul tribut propagandistic –, Valentin Tănase, fan The Beatles, l-a desenat pe muncitorul din spatele lui Ceauşescu cu chipul lui Ringo Starr. Pag. 67, pentru neîncrezători.) Această direcţie a cărţilor pentru copii inspirate de episoade din istoria naţională a fost urmată, după `89, doar de Editura Humanitas Junior, unde au apărut, în mai multe ediţii, mereu revăzute şi adăugite, istoriile şi legendele povestite pentru cei mici de Neagu Djuvara şi frumos desenate de Radu Oltean. Alte iniţiative destinate celor tineri şi care merită menţionate aici fiind antologiile Bookătăria de texte şi imagini (Clubul Ilustratorilor, Faber Studio & Pro Editură şi Tipografie, 2009), Cărţile care ne-au făcut oameni (coord. Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, 2010) şi Care-i faza cu cititul? (coord. Liviu Papadima, ilustraţii de Irina Dobrescu, Editura ART, 2010). Puţine, pentru o piaţă de carte, cum spuneam, nici sprijinită de stat, nici preocupată pînă acum să-şi educe şi să-şi crească un public tînăr. Iar faptul că avem, probabil, cîteva zeci de ilustratori, cu care editurile n-au colaborat cine ştie cît, arată, o dată în plus, faptul că piaţa de carte pentru copii de la noi are nevoie mai întîi să crească ea însăşi.

Aşa stînd lucrurile, Colecţia „Pasărea Măiastră“ de basme româneşti ilustrate de artişti români, coordonată de Simona Răuţă la Editura Vellant, este o iniţiativă lăudabilă care merită să dureze. Cele trei basme care au deschis seria sînt minunate şi pentru că fiecare poartă amprenta stilistică inconfundabilă a scriitorilor, textele fiind scrise şi publicate în acelaşi deceniu: Mihai Eminescu a publicat basmul în Convorbiri literare în 1870 (avea douăzeci de ani), Ioan Slavici l-a scris în 1872, iar Ion Creangă – în 1877. Deşi toate trei sînt basme inspirate, care preiau motive din creaţiile folclorice anonime, Povestea lui Harap-Alb dovedeşte din plin geniul stilistic al lui Ion Creangă, iar basmului Făt-Frumos din Lacrimă, conform lui George Munteanu în „Cuvîntul înainte“ la ediţia din 1987 de la Editura Ion Creangă, nu i s-a descoperit decît o singură versiune aflată în circulaţia orală (prin părţile Bihorului, sub titlul Făt-Frumos crescut din lacrimă), oricum fără a se mai da de urma şi altor variante folclorice. Spre deosebire de Alecsandri, Eminescu n-a intenţionat niciodată să publice sub formă de carte basmele sale, unele versificate (Călin Nebunul, Borta vîntului, Fata-n grădina de aur, Miron şi frumoasa fără corp sau Călin – file din poveste), în care elementele foclorice originare sînt, în cele mai multe dintre cazuri, imposibil de identificat. Ca bun romantic întîrziat, poetul a fost preocupat de versificarea sau rescrierea creaţiilor folclorice mai mult ca exerciţiu pentru poezia sa. Într-o scrisoare trimisă Veronicăi Micle în 1874, spunea: „Cronicile şi cîntecele populare formează în clipa de faţă un material din care culeg fondul inspiraţiunilor“. Făt-Frumos din Lacrimă este primul său basm, are o amprentă naţională apăsată: eroul poartă „haine de păstor, cămaşă de borangic“, la brîu ţine „un fluier de doine şi altul de hore“, iar dpdv stilistic, deşi prea puţin spectaculos ca naraţiune, are un lirism descriptiv şi o forţă de expresie remarcabile. Călătoriile, peisajele şi viziunile lui Făt-Frumos sînt de o policromie extraordinară, psihedelică, aş zice. Din păcate, atît cît mă pricep eu, ilustraţiile minimalist-austere ale Nurei El-Sayed nici nu ţin cont de mărcile populare, nici nu se ridică la înălţimea expresiei textului. Pe care nu-l ilustrează, ci îl însoţesc într-o naraţiune vizuală complet paralelă. Cuvîntul şi imaginea nu comunică, aşa cum se întîmplă, spre exemplu, în tandemul Mircea Cărtărescu – Tudor Banuş în cazul Enciclopediei Zmeilor, unde textele şi planşele spun aceeaşi poveste. E posibil să se fi dorit exact invers, şi anume ca între textul clasic şi ilustraţia contemporană să se creeze un contrast conceptual: două feţe, complet diferite, ale aceleiaşi poveşti – dar pe mine nu m-a convins. Povestea lui Harap-Alb este, alături de Tinereţe fără bătrîneţe..., poatre cel mai frumos basm românesc, fiind însă incomparabil mai bine scris. Ion Creangă este, aici ca şi în oricare alt text al său, magistral! (Apropo de creaţia lui Petre Ispirescu, Tinereţe fără bătrîneţe... a fost citit de Gabriel Liiceanu pe un foarte frumos audiobook, apărut în 2008 la Humanitas Multimedia, ce conţine şi celebra interpretare filozofică a lui Constantin Noica: „Basmul fiinţei“). De data aceasta, în ceea ce priveşte ilustraţiile, Cristiana Radu, deşi mult mai convenţională, are umor, însă nu şi fantezia Mădălinei Andronic, ale cărei desene la Zîna Zorilor mie mi-au plăcut cel mai mult.

Furat de frumuseţea lor, nu mi-am propus să fac hermeneutică pe cele trei basme care deschid această colecţie admirabilă şi, momentan, unică „de basme româneşti ilustrate de artişti români“, dar două lucruri tot voi menţiona: conflictele izbucnesc dintr-un foarte accentuat instinct de proprietate, iar personajele negative feminine (Mumele, Ciumele, Scorpiile) sînt toate văduve. De unde se poate deduce caracterul îmblînzitor al bărbatului în basmul românesc. 

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Vladimir Putin si Viktor Orban FOTO AFP
Ungaria vrea să elimine importurile de gaze ruseşti până în 2050
Ungaria are ca obiectiv eliminarea importurilor de gaze ruseşti până în 2050, a declarat marţi ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Laszlo Palkovics, transmite Reuters.
vagon cfr calatori tren foto shutterstock
Biletele de tren s-ar putea scumpi. La cât a ajuns factura la energie a CFR Călători
CFR Călători ar putea majora preţul la bilete, din 2023, dacă inflaţia va creşte foarte mult şi în funcţie de subvenţia pe care compania o va primi în bugetul viitor.
Laurențiu Reghecampf și Anamaria Prodan
Bătaia Anamaria Prodan-Laurențiu Reghecampf: a venit decizia. N-au voie nici să se sune
Laurenţiu Reghecampf şi Anamaria Prodan au cerut ordin de restricţie unul împotriva celuilalt după scandalul de vineri, 23 septembrie, care s-a lăsat cu răni grave în cazul amândurora. Judecătoria Buftea a judecat cererile formulate de cei doi soţi, și a fost formulată sentinţa.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.