Un veac de posteritate

Publicat în Dilema Veche nr. 416 din 2-8 februarie 2012
Un veac de posteritate jpeg

Enumeram aici s─âpt─âm├«na trecut─â v├«rstele exegezei caragialiene de la Maiorescu, Gherea, ┼×erban Cioculescu ┼či Florin Manolescu, p├«n─â la Ioana P├órvulescu, Gelu Negrea ┼či Bogdan B─âdulescu. 

Practic, ├«ntr-un veac de posteritate, Caragiale a fost trecut prin toate grilele criticii ┼či istoriei literare, sucit ┼či r─âsucit printre cele mai surprinz─âtoare antinomii. Opera i-a fost strecurat─â prin filtrele sociologismului vulgar ┼či ale psihanalizei, prin structuralism, tematism, semiotic─â, etnopsihologie ┼či teoriile recept─ârii, prin filozofie, logic─â ┼či teoria jocurilor, cu afilieri nu doar la clasicism, realism, naturalism, dar ┼či la expresionism ┼či existen┼úialism. N─âvoadele comparatismului s-au extins de la Plaut, Aristofan, commedia dellÔÇÖarte ┼či Moli├Ęre, p├«n─â la Gogol, Cehov ┼či teatrul absurdului, cu bogate, fire┼čti alipiri la teatrul bulevardier parizian (Scribe, Labiche, Sardou, Courteline), dar ┼či cu uluitoare asocieri de genul Socrate ┼či Heidegger, altminteri fertile exegetic. Din epigon al vodevilului dominat de ÔÇ×le mari cocuÔÇť, p─ârintele lui Mitic─â, ahotnicul de ÔÇ×soitariÔÇť, a devenit unul dintre precursorii lui Eug├Ęne Ionesco ┼či Adamov. I s-au accentuat c├«nd comicul, c├«nd tragicul, c├«nd teatrul, c├«nd nuvelele, c├«nd gazet─âria plus Momentele, c├«nd biografia, fie ÔÇ×abisalÔÇť, fie din perspectiv─â sociologic─â. S-a b─âtut moned─â pe comicul pur, pe fars─â, grotesc, marionetism sau carnavalesc (cu sau f─âr─â Bahtin), ori, dimpotriv─â, i s-au decopertat straturi de ÔÇ×demonismÔÇť, fascina┼úia cruzimii, cultul ambiguit─â┼úii, pulsiuni naturaliste, de sarcasm dictatorial ┼či cinism agresiv.

Dat─â fiindu-i dualitatea fiin┼úei (un sentimental iute la emo┼úie, dar atlet al epicureismului ┼či histrionismului) ┼či meandrele biografiei, pendulul recept─ârii a oscilat constant ├«ntre extreme. Unii au v─âzut cu prec─âdere satiricul atoatedevorator, citindu-l inclusiv ├«n cheia delictului de lezna┼úiune. Ca urmare, al┼úii au trecut cu totul ├«n ÔÇ×tab─âraÔÇť N─âpastei ┼či a nuvelisticii cu inserturi de fabulos, ambiguitate ┼či visceralitate patologic─â. I s-au exaltat r├«nd pe r├«nd indiferen┼úa la natur─â, misoginia ┼či puseurile ÔÇ×puericideÔÇť, egoismul, vanitatea, sociabilitatea extrem─â, generozitatea, vulgaritatea, versatilitatea, arghirofilia, altruismul ┼či amfitrionismul, cabotinismul, cameleonismul politic, plezirismul, ipohondria, zeflemismul, carierismul ┼či obsesia nenorocului, lipsa de scrupule, complexele de inferioritate, bufonescul, patima corozivului, dar ┼či sf├«ntul levantinism, relativismul (sarcastic sau bonom), nep─âsarea de nabab senzual, ÔÇ×pre┼úuitor al cola┼úiunii, al b─âuturii ┼či taifasului cu tabietÔÇť, cum ├«l rezuma ┼×erban Cioculescu.

Inclusiv teatral ┼či cinematografic, pendulul ┼či-a f─âcut integral balansul de la edenic la infernal. Adic─â de la perfecta clasicitate ÔÇ×de manualÔÇť a viziunii (tip) Sic─â Alexandrescu, la sulfuroasa postmodernitate, de bolgie dantesc─â, a lumii valahe ca ospiciu, s─âlb─âticie ┼či deriziune asasin─â din De ce trag clopotele, Mitic─â?, filmul cu sinuoas─â istorie, feti┼čizat sau contestat cu egal─â determinare, al lui Lucian Pintilie. Fiecare dintre cele dou─â extreme av├«ndu-┼či pandantul s─âu exegetic: Mihail Ralea ┼či N. Steinhardt ├«n primul caz, Mircea Iorgulescu, ├«n cel─âlalt.

De-o parte cumin┼úenia burghez─â a unei lumi definitiv ├«nr─âmate ├«n siajul idilic-adulterin al vodevilismului cu ┼čtaif hedonist, unde totul e permis ├«n spatele aparen┼úelor onorabile, gra┼úie prostiei bine trucate ┼či autoam─âgirii cu parapon. De cealalt─â parte, ┼úip─âtul expresionist al unei lumi de iarmaroc moral, s├«ngeros la rigoare, amestec de violen┼ú─â maniacal─â, vitalitate morbid─â, logoree toren┼úial─â ┼či agresivitate devorant─â ÔÇô pe scurt: o umanitate ├«n plin─â deriv─â a cruzimii hohotitoare.

Acuma, trebuie s─â recunoa┼čtem c─â extremismul, care ┼čocheaz─â ┼či scandalizeaz─â ├«n prim─â instan┼ú─â, nu prinde r─âu ├«n posteritatea oric─ârei opere clasice. ├Än fapt, marile provoc─âri estetice schimb─â apa din acvariul recept─ârii, determin─â schimb─âri de paradigm─â, fecundeaz─â spiritul polemic, fertilizeaz─â exegeza. Ce-i drept, ├«n plan scenic violenta ciocnire dintre cele dou─â viziuni n-a prea reu┼čit s─â stimuleze ├«n chip esen┼úial fantezia regizoral─â. Chiar c├«nd am avut de-a face cu mont─ârile memorabile ale unor personalit─â┼úi precum Liviu Ciulei, Lucian Giurchescu, Mihai M─âniu┼úiu, Alexandru Dabija, Alexandru Tocilescu, Silviu Purc─ârete, Tompa G├íbor, Dominic Dembinski, Mircea Corni┼čteanu, lumea comediei caragialiene a r─âmas cuminte ├«ntre maluri. De bun─â seam─â c─â, ├«ntre Iancu Brezeanu, idealul Cet─â┼úeanului turmentat pentru Caragiale, ┼či Costache Antoniu, leg─âtura va fi fost una de continuitate. Asta ├«n vreme ce compararea lor cu hipern─âstru┼čnicia sa Dorina Chiriac, din montarea lui Alexandru Dabija de la Teatrul de Comedie, 2011, demonstreaz─â f─âr─â drept de apel c─â s-au petrecut niscai muta┼úii apte s─â redimensioneze orizontul de a┼čteptare. 

Dar, una peste alta, spectatorul rom├ón nu a tr─âit, slav─â Domnului, nimic din ce le-a fost dat englezilor s─â suporte de pe urma otr─âvirilor sistematice ale pieselor lui Shakespeare. La urma urmei, conservatorii din(tre) noi nu au a se pl├«nge c─â teatrul lui Caragiale a fost raliat modei stupid-iconoclaste care-i vrea pe Othello musai alb, pe Hamlet homosexual sau incestuos etc. ├Änc─â nu l-am v─âzut pe Farfuridi amantul lui Br├«nzovenescu, pe Titirc─â posed├«ndu-l sadomaso pe Spiridon, ori pe Mi┼úa ┼či Didina ├«n rela┼úie lesbian─â... De┼či, pu┼čchea pe limb─â, ├«nc─â nu-i timpul pierdut...

Unde s-ar mai putea ajunge, regizoral vorbind, ┼či ce s-ar mai putea spune cu totul nou din unghi exegetic? Nu e consult s─â dai liber primului impuls ┼či s─â decretezi: nimic. Mai cuminte e s─â observi c─â ar fi timpul unei bune, demonstrative ┼či educative ├«ntoarceri la clasicitate. Nu ├«nt├«mpl─âtor, cred, ├«n cea mai recent─â valorizare istorico-literar─â a lumii caragialiene ÔÇô Istoria critic─â... a lui Nicolae Manolescu ÔÇô se pledeaz─â, salutar, zic eu, tocmai ├«mpotriva moderniz─ârilor (actualiz─ârilor) for┼úate. ÔÇ×Un pionier ├«n materie ÔÇô scrie Manolescu ÔÇô a fost Eug├Ęne Ionesco. Revendic├«ndu-se din Caragiale, a crezut c─â-l poate face la r├«ndul lui pe Caragiale s─â se revendice, paradoxal, din propriul s─âu teatru absurd. Aproape toate mont─ârile din deceniile care au urmat au mers pe m├«na lui Ionesco, cel care a descris personajele caragialiene ca pe ni┼čte oribile p─âpu┼či de cear─â, m─â┼čti grote┼čti, f─âpturi rigide, imbecile ┼či feroce. Mai mult: postpsihologismul dramelor ionesciene a devenit perspectiva ├«n care comediile lui Caragiale au fost mai mereu citite de c─âtre regizori. Critica n-a lipsit nici ea de la acest spectacol al metamorfozei lui Caragiale. ├Äntr-un studiu al lui B. Elvin, Caragiale era scos din seria Labiche-Scribe spre a fi introdus ├«n seria Max Frisch-D├╝rrenmatt (...) Toat─â aceast─â tencuial─â strident─â trebuie ├«nl─âturat─â, dac─â vrem s─â reg─âsim zid─âria originar─â (...). Vom avea surpriza s─â constat─âm c─â, neactualizat for┼úat, Caragiale nu pierde din actualitate. Socotit ca un clasic, ni se va p─ârea cu at├«t mai reconfortant. N-are absolut nici o nevoie de o fals─â modernitate.ÔÇť

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.