Un Paris ţesut din stofa amintirilor – sau enigma din covor

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Un Paris ţesut din stofa amintirilor – sau enigma din covor jpeg

● George Banu, Parisul personal. Autobiografie urbană, fotografii de Mihaela Marin, Bucureşti, Editura Nemira, 2013, 141 pagini. 

Parisul personal sau „autobiografia urbană“ semnată de George Banu nu este un ghid cultural al Parisului şi nici un imposibil jurnal în raccourci a 40 de ani de experienţe ce au marcat şi definit o viaţă. Deşi referinţele culturale nu lipsesc, textul, dens şi în acelaşi timp transparent, trădează omul de teatru care se pierde într-un decor, invocînd personaje reale sau umbre, ţesute din stofa amintirilor. George Banu hoinăreşte şi se pierde pe străzile Parisului de ieri şi de azi, pentru a se regăsi în timp: „Oraşul îmi preexista, dar eu l-am organizat pe al meu.“ O carte construită din fragmente disparate şi care se poate lăsa citită într-o ordine aleatorie, dar care păstrează la fiecare pagină farmecul hedonist al literatului care ştie să-şi aleagă popasurile. Un caleidoscop afectiv, al unui itinerariu interior, un autoportet unde imaginile – superbe sînt fotografiile Mihaelei Marin, desprinse parcă din structura internă a cărţii – alunecă cu eleganţă între malurile Senei, şerpuiesc printre străzi şi grădini, bine cunoscute, dar pe care proiectorul „personal“ al autorului acestui spectacol in progress le dezvăluie şi cărora le dă alte semnificaţii. Plimbarea aceasta nu e inocentă şi nici fără urmări... Spaţiul condensează timpul şi iată-ne debarcaţi, alături de tînărul critic de odinioară, pe cheiul Gării de Est, în ultima dimineaţă de iarnă a anului 1973, în pragul unui lung exil – deşi cuvîntul nu e cel mai indicat. În acel trist deceniu, drumul de întoarcere părea închis pentru totdeauna, eram obligaţi să ne reconstruim, fără să privim în urmă. Mult mai tîrziu, tot într-o dimineaţă de decembrie, increduli şi năuci, am putut brusc să ne simţim mai puţin orfani. Dar asta-i altă poveste sau altă carte... Proaspăt parizian, Banu caută integrarea, dar à sa manière, nimic nu e simplu, totul e dublu sau entre-les deux: un român la Paris. Şi geografia sa personală se desfăşoară, astfel, în locuri mitice ale oricărui cunoscător, chiar şi livresc, al Parisului, pe care Banu a avut şansa sau a ştiut să le aleagă. După Gara de Est, pe atunci murdară de fumul locomotivelor de altădată, urmează cartiere mai populare, dar nu mai puţin mitice, Place Pigalle sau „centrul festiv al Parisului“ – unde e găzduit de un prieten, Eugen Iacob-Simion, pe atunci director de colecţie la Editions du Seuil, astăzi pierdut pe harta lumii –, Centrul Censier sau La Sorbonne Nouvelle (Banu a preferat să păstreze numele franceze), rue de Rivoli, în inima Parisului, unde locuieşte de peste 30 de ani, amintind, de pildă, că la două case de el a locuit, pe vremuri, Eugen Ionesco, şi că i-ar fi plăcut să-i fie vecin. (I-aş aminti că, în alt secol, ceva mai sus, pe aceeaşi stradă, în faţa grădinii de la Tuileries, a locuit Vasile Alecsandri, pe atunci ambasador al României.) Locurile sînt însă legate de oameni: cartierul Odéon-ului – de prietenia cu Emil Cioran, şi mai ales teatrele în care omul de teatru şi-a găsit pe deplin împlinirea –, Bouffes du Nord, alături de Peter Brook, La Cartoucherie de Vincennes şi întîlnirea cu Ariane Mnouchkine, la Chaillot, alături de Antoine Vitez. Aici, ca director al revistei teatrului L’Art du théâtre, cu ocazia unui număr dedicat lui Cehov, a avut surpriza să fie criticat „tovărăşeşte“ de celula Partidului Comunist Francez, al cărui simpatizant era Vitez, în termeni ce-i aminteau de şedinţele de prelucrare, pe vremea cînd, tînăr ziarist, înfrunta cenzura comunistă. Cîteodată, au şi locurile umorul lor – aşezat la o masă la celebrul restaurant La Closerie des Lilas, cu Radu Penciulescu, descoperă, pe o tăbliţă comemorativă, că stau la o masă unde pe vremuri a stat... Lenin. Nu mai era nevoie, aşadar, să dea o fugă la Cabaretul Voltaire din Zürich ca să ocupe masa unde Vladimir Ilici juca şah, lîngă masa lui Tristan Tzara. Nume de oameni de teatru celebri, de la Grotowski la Luc Bondy sau Peter Handke, dar mai ales prietenii ţîşnesc la tot pasul; voi aminti doar două figuri dragi, cărora le port şi eu doliul – Dinu Kivu şi Lena Boiangiu, în scurta lor trecere prin Paris şi prin această lume...

Pe măsură ce descopeream treptat aventurile interioare ale acestei cărţi, gîndul m-a dus mai întîi la Arcimboldo şi la portretele sale din fructe şi petale de flori – ar fi o comparaţie demnă de pasionatul amator de artă care este George Banu. Dar aş merge mai departe: Parisul lui Banu este dens, pasionant prin trimiteri şi reflecţii personale, nici o frază nu e poleită de dragul de a înşira cuvinte ce sună frumos, itinerariul său are o subtilitate ce se insinuează treptat printre pagini şi imagini, şi Banu recunoaşte, la un moment dat, că locurile alese, peceţile memoriei sînt ca nodurile într-un covor de la care se strînge ţesătura... Indiciu indiscret, m-am apucat să caut şi eu nodurile sau structura ascunsă a covorului, căci există undeva une figure dans le tapis, cheia unei enigme ce nu se lasă citită la prima vedere... În periplurile noastre pariziene, am traversat amîndoi aceeaşi pădure, pe cărări diferite, care s-au încrucişat adesea sau s-au îndepărtat. Covorul sau cartea aceasta poate să ofere cheia de cum se construieşte o personalitate, asumată în final la masa de lucru, unde eroul nostru se regăseşte şi se detestă, „nici călugăr ascet, nici dezinvolt privitor“...o „crucificare“ sub semnul consolator al teatrului. 

974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.