Un Matrix poetic

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Un Matrix poetic jpeg

Nu cred că încalc vreo prescripţie din decalogul dilematic scriind despre noul volum publicat de Alice Popescu la Editura Pandora M, Sfoara de întins rufe, în excelenta colecţie de poezie coordonată de Svetlana Cârstean, „Cercul poeţilor apăruţi“. Şi asta cu toate că Alice Popescu este aproape dintotdeauna colaboratoarea revistei noastre, dar şi pentru că, în această calitate, a fost în egală măsură prezentă şi absentă la Dilema. Cînd am venit în redacţie, pe la sfîrşitul lui 1999, Alice avea o rubrică de analiză publicitară bisăptămînală şi colabora la multe dintre dosarele dilematice. În prezent, are în Dilemateca o rubrică insolită, în care comentează cărţi de spiritualitate – comentarii întrerupte şi ele de lungi pauze de tăcere. Debutul lui Alice Popescu din 2009 – cu un eseu de „sociopsihanaliză a realismului socialist“, carte subtilă şi îndelung elaborată – a fost şi el oarecum neaşteptat, chiar şi pentru cei care o ştiau de mult pe autoare. Cine personifică de-a dreptul un concept, pentru a-i diseca apoi impactul social şi pentru a-l aduce în cele din urmă într-o carte de poezie despre ieşirea din tăcere? Alice Popescu, se pare, omul surprizelor, care redebutează cu o carte de poezie, în egală măsură despre tăcere şi despre recîştigarea – prin penitenţă – a scrisului propriu...

Cuvintele acestui volum – o carte deopotrivă de bilanţ şi de început – sînt vorbele măsurate ale ieşirii dintr-o lungă tăcere. Care e impactul lor – pare a se întreba scriitoarea –, cum se decupează ele, cum se mai pronunţă ele pentru a însemna şi altceva decît vidul care le desparte? Răspunsul la întrebarea aceasta de fond – o întrebare a recîştigării limbajului poetic, căci nu întîmplător, cartea e dedicată psihanalistei Georgiana Micu – poate fi găsit, cred, într-o artă poetică din prima secţiune a volumului, „Zonă de trecere“. Poemul se numeşte „Catwalk“ şi e, am spus-o şi la lansarea cărţii, poemul meu preferat: „Am făcut ce trebuia să fac: / douăzeci de ani / am hrănit tăcerea pînă ce ea a crescut tot mai mare, / mai mare şi decît mine şi decît lumea, / ca un copil diform... – / cred că tăcerea mea ajunsese / cît un balon uriaş de cuticule plutind peste infinit. / douăzeci de ani, / din sînii mei a ţîşnit doar mouna, / apoi, dintr-odată, / într-o zi oarecare, / laptele alb al universului. / era toamnă, moda extensiilor de unghii trecuse, doar umbra / mea se vedea, / alungită ca o pisică leneşă peste lume, scrijelind / ceva. / a fost singura cale, îmi spun, / iar eu singurul om de pe ea.“

În introducerea volumului, Svetlana Cârstean îşi aminteşte vechi poeme scrise de Alice Popescu, în alte vremuri, în lumea aceea scufundată de dinainte de 1989. Îşi aminteşte, dintr-o tabără de literatură de atunci, mai ales „inflexiunile acelei voci poetice contemplative, diagnosticale (s.m.), pline de forţă, care vreme de 25 de ani şi-a precizat şi sporit, în intimitate, capacitatea de seducţie“ şi pe care acum o regăseşte în Sfoara de întins rufe. O voce care nu s-a auzit cu putere în aceşti ani, ca într-un legămînt (ţinut) al tăcerii, căci mouna din arta poetică de mai sus exact asta înseamnă: tăcere. Mouna e, se pare, un derivat al rădăcinii sanscrite mun, care dă şi verbul a măsura. Tăcerea din care Alice Popescu a ieşit cu acest lung poem triptic a fost, într-adevăr, una măsurată: o postură de observaţie, de martor şi o practică asumată a tăcerii, un exerciţiu spiritual, căci mouna e pentru unii singura realitate, zeul, scopul existenţei. Cînd revii la discurs, la limbaj, acesta ar trebui să fie unul de o mare puritate, un discurs esenţial care să restituie măcar o parte din sinele ascuns pînă atunci în tăcere.

Există, în partea finală (care poartă chiar numele cărţii), cîteva asemenea poeme, deşi, de fapt, întreg volumul este o punte între „umbra lui Alice“ (care a scăpat de răul existenţei) şi „trupul lui Alice“ (din ultimul poem, care a revenit să mărturisească), o regăsire şi o interogaţie, un koan zen. Cele şapte poeme care poartă şi ele titlul de pe copertă sînt asemenea invocări fulgurante ale memoriei şi ale timpului trecut pentru a umple vidul şi a exprima inexprimabilul tăcerii. Un peisaj interior dezolant, dar esenţial, în care lipsa obiectelor (şi a discursivităţii) vine tocmai din asumarea tăcerii: „nu mai e nici o sfoară de întins rufe / pe care să mă pot întoarce. / dacă am să cad, totul se va petrece în linişte, / ca şi cum n-aş fi fost niciodată aici. / lucrurile se vor lega între ele fără mine, / de la un capăt la celălalt.“ („Sfoara... VII“) De partea cealaltă e însă Ea (Moartea), cineva familiar şi aşteptat: „am trecut pe strada bunicilor / dar aerul din care ei respirau/ nu mai e acolo, / mi-a rămas doar / mirosul de patchouli / cuibărit în oase, înfundat în riduri. / port totul cu mine / în orice moment, / ca pe un privilegiu. / dacă Ea vine,/ nu ne mai ascundem: / sînt toate aici, / la îndemînă.“ În acelaşi loc („singurul loc“) se află însă şi înţelegerea lucrurilor, reasumarea lor în tăcere. „Singurul loc“ este, în poezia lui Alice Popescu, simultan locul martorului şi Sinele mai larg, ca într-un Matrix (poetic) experimentat, asumat, visat.

Sfoara de întins rufe e un volum de o mare autenticitate, care expune o rană deschisă, însă nici un corp.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.