Un maghiar la Gherla

Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Un maghiar la Gherla jpeg

• Ádám Bodor – Zsófia Balla, Mirosul puşcăriei, traducere de Marius Tabacu, Editura Curtea Veche, 2011.
 
Unul dintre cele mai bune lucruri întîmplate literaturii noastre în ultimul deceniu este faptul că i-a „recuperat“, cît de cît, pe scriitorii români bilingvi, dar, mai ales, pe scriitorii străini de origine română sau doar născuţi aici. Şi nu mă refer, acum, la generaţia „clasicilor“ Cioran – Eliade – Ionesco sau la Paul Celan, ci la cei (mai) tineri. Dintre toţi aceştia (dacă se-ntîmplă să las pe-afară vreun nume important, doar memoria capricioasă e de vină), Ioan P. Culianu, Andrei Codrescu şi Cătălin Dorian Florescu sînt traduşi aproape integral; Herta Müller a trebuit mai întîi să ia Premiul Nobel ca să apară şi în limba română; Eginald Schlattner, Richard Wagner, Gabriela Melinescu, Dumitru Radu Popa, Petru Popescu, Anamaria Beligan şi Aglaja Veteranyi au fiecare cîteva cărţi de proză traduse; mai sînt eseiştii: Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Toma Pavel, Vladimir Tismăneanu, Călin-Andrei Mihăilescu sau Marius Babias; unii încă „aşteaptă“ să fie traduşi cum trebuie – precum Oskar Pastior şi Dieter Schlesak, spre exemplu; alţii abia acum sînt descoperiţi şi de către cititorii români, fie pentru că tocmai au debutat, cum e Marius Daniel Popescu, fie pentru că doar în ultimii ani editurile s-au arătat interesate de literatura lor. Şi aici e cazul, poate cel mai interesant, al scriitorilor maghiari născuţi în Ardeal: Attila Bartis (n. 1968, Tg. Mureş), György Dragomán (n. 1973, Tg. Mureş) şi, cel mai recent, Ádám Bodor (n. 1936, Cluj), tradus anul trecut cu cele mai cunoscute două romane ale sale: Vizita arhiepiscopului (Editura Polirom) şi Zona Sinistra (Editura Humanitas).

Mirosul puşcăriei este, pur şi simplu, una dintre cele mai interesante cărţi-interviu pe care le-am citit şi o perfectă introducere/addenda a romanelor lui Ádám Bodor. Zsófia Balla – ea însăşi scriitoare şi jurnalistă, s-a născut de asemenea la Cluj, iar din 1993 trăieşte la Budapesta – cunoaşte foarte bine şi biografia, şi opera lui Ádám Bodor, ştie ce să-l întrebe şi cum să-l provoace, dar, mai ales, unde să insiste. De altfel, trebuie că nu i-a fost prea greu întrucît Ádám Bodor are vervă, umor, o poftă de a povesti şi o memorie a detaliilor extraordinare. Cartea-dialog a celor doi (publicată în 2001) se referă, aproape exclusiv, la Ardealul natal multietnic, zonă est-europeană prin excelenţă de graniţă, şi la perioada petrecută de scriitor la Cluj, concentrîndu-se, de fapt, pe cei doi ani, ’52-’54, petrecuţi de Ádám Bodor, pe atunci un adolescent de 17 ani, la închisoarea Gherla. Povestea detenţiei politice este relatată amănunţit şi are meritul, în primul rînd, de a revela un tip de experienţă – cel al disidenţei maghiare în România – despre care, din păcate, nu ştim mai nimic. Spune Ádám Bodor: „De obicei, la vîrsta aceea se formează asociaţiile de drumeţie, încep să se înfiripe cercurile colecţionarilor de fluturi, se pun bazele formaţiilor de muzică, ale bandelor de tîlhari şi ale cercurilor literare. Dar situaţia de atunci a făcut ca eu să devin unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Tinerilor Anticomunişti, adică IKESZ. Voiam să răsturnăm regimul. Eram aproape toţi elevi ai Colegiului Reformat din Cluj. Situaţia politică de atunci e cunoscută: cu cîţiva ani în urmă comuniştii preluaseră puterea şi atrocităţile erau în toi... Chiar dacă organizaţia noastră nu avea un caracter antiromânesc, fiind maghiari, noi chiar nu ne puteam imagina viitorul regiunii decît sub forma unui Ardeal liber, organizat, bineînţeles, după principii democratice, sub conducerea noastră. În acele condiţii, eu visam la portofoliul ministerului de externe.“ Acuzat de trădare de ţară, tatăl lui, economist de profesie, se afla deja la Canal, astfel că adolescentul Ádám Bodor fusese exmatriculat înainte de bacalaureat, şi impulsul revoluţionar descris mai sus era cît se poate de romantic, adică sincer, înflăcărat, naiv, şi chiar livresc (asasinatul unor activişti comunişti maghiari, de pildă, era plănuit şi inspirat de o crimă dintr-un roman de Edgar Wallace). Arestarea s-a petrecut în urma unei acţiuni în care adolescenţii anticomunişti au umplut Clujul cu manifeste instigatoare tipărite pe hîrtie igienică la o tipografie de jucărie: „Textul era deplorabil: «Oameni, luptaţi împotriva terorii cîinilor roşii, care vă arestează părinţii, fiii şi vă distrug viaţa întregii familii. Conducerea»“. 

Interogarea şi perioada detenţiei la Gherla („un loc mult mai cumplit chiar decît se zvonea“) sînt povestite cu mare artă de Ádám Bodor. „Reeducările“ prin tortură ale colegilor de detenţie săvîrşite de, atenţie!, studenţii legionari convertiţi – printre aceştia chiar viitorul părinte Calciu: „faptul că acum numele lui se află printre cele ale martirilor ţine de imaginea denaturată a unei epoci denaturate“ – oferă cîteva momente teribile, frisonante, care alternează cu situaţii, unele, extrem de emoţionante, altele de un comic absurd rar, aşa cum este, de pildă, scena reconstituirii, imediat după proces: „Ne-au dat cîte un maldăr de manifeste şi ne-au pus să reluăm scena, aşa cum s-a petrecut în realitate. La început au fost nevoiţi să ne îmboldească, am dat un spectacol jalnic, plin cu elemente parodice: răsfiram peticele alea de hîrtie cu mişcări largi, de parcă am fi fost la semănat. Uneori vîntul mai lua cîte unul, atunci pandurii vigilenţi începeau să alerge cu braţele ridicate, nu cumva curentul să-l ducă dincolo de gard sau, Doamne fereşte, chiar pe stradă de unde le mai adunaseră o dată cu mîinile lor harnice“.
 
Scăpat de la Gherla puţin mai repede în urma unor intervenţii chiar la Dej, Ádám Bodor a ales apoi să studieze teologia reformată, nu din vreo chemare religioasă, ci ca un refugiu, întrucît acolo istoria şi filozofia nu erau impregnate de leninism şi, pînă la plecarea sa din ţară în 1982, se conturează încet-încet cariera lui de autor de povestiri la revista Utunk, debutat apoi şi în volum, în 1969. Poveştile sale legate de pasiunea pentru Munţii Rodnei şi prieteni (de altfel, scriitorul îşi face portretul unui tip mai degrabă solitar, retras mereu în natură, vizibil marcat de experienţa detenţiei sale şi a tatălui său: „am încercat să supravieţuiesc pendulînd între piscurile munţilor şi prieteni“), scurta tentativă de a deveni pictor (alt episod de un comic fabulos), reconstituirea atmosferei boeme şi a vieţii literare maghiare clujene, încercările de emigrare în condiţiile dosarului politic, toate istoriile sale au deopotrivă accente nostalgice şi de frustare, conţin mult umor, dar şi tristeţe. Iar cînd vorbeşte despre „iluziile trecutului“ şi despre dezastrul din puşcărie care l-a marcat profund, despre îndîrjirea de a nu se mai întoarce sau despre condiţia sa de scriitor maghiar „musafir“, „privat“, situat mereu la graniţa dintre Ardeal şi Ungaria („am rămas pe de lături“), ignorat aici, refuzat dincolo, plecat, dar tentat de întoarcere, confesiunile lui Ádám Bodor sînt extrem de emoţionante: „Între timp, în anii care au trecut, s-a întîmplat ceva cu mine. Cu sufletul meu de imigrant. Sau, probabil, asta vine odată cu vîrsta şi numai limitarea timpului rămas, sentimentul instinctiv şi permanent al efemerităţii, mă duce tot mai des cu gîndul la plaiurile părăsite de acasă... Cînd ajung la Piatra Craiului, palpitaţiile nu mai sînt de angoasă, ci de bucuria revederii, de emoţie, cînd simt mirosul de fîn sau cînd îmi trece prin faţa maşinii cîte un bătrîn în opinci sau cîte o găină cu fundul dolofan. Şi toate acestea, în ambivalenţa lor, sînt din ce în ce mai intratabile“.

Extraordinar povestitor, plin de umor, cu un acut sentiment al istoriei şi al dramei celui plecat din locul de baştină, Ádám Bodor oferă o privire retrospectivă asupra comunismului românesc, absolut necesară. De altfel, vorbind deopotrivă despre „conştiinţa ardelenească“ şi şovinismul maghiarilor, despre politica internă românească deplorabilă faţă de maghiari, despre multinaţionalism şi toleranţă, trecut, graniţă şi convieţuire, confesiunile sale au o dimensiune politică ce rămîne neapărat de aprofundat. Un scriitor care trebuie descoperit! 

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Coșmarul prin care a trecut un culturist: a pierdut zeci de kilograme în 35 de zile. „Corpul meu a început să se mănânce singur”
Culturistul canadian Jared Maynard a slăbit enorm în cinci săptămâni și și-a pierdut capacitatea de a vorbi din cauza unei boli rare și terifiante de care a reușit, într-un final, să scăpe, deși medicii îi dădeau șansele minime de supraviețuire, potrivit The US Sun.
image
„Cel mai rău lucru din istoria umanității!” Internauții se revoltă din cauza măsurilor de mediu luate de producătorii de băuturi răcoritoare
Fie că este vorba de Coca-Cola sau de suc de portocale, dacă ați cumpărat recent o băutură îmbuteliată, probabil ați observat o schimbare subtilă, dar exasperantă, scrie Daily Mail Online, care relatează ce cred internauții, producătorii și experții în reciclare despre această măsură.
image
Cafeaua Marghilomana, relansată la conacul marelui politician Alexandru Marghiloman. Cum se prepara celebra licoare interbelică VIDEO
Cafeaua Marghilomana, băutura aristocraților de odinioară, a fost relansată. Va putea fi savurată odată cu introducerea în circuitul turistic a clădirilor recent reabilitate de pe domeniul din Buzău care i-a aparținut marelui politician Alexandru Marghiloman.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.