Un desant

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Un desant jpeg

● 16 prozatori de azi.lit, volum coordonat de Andreea Răsuceanu, Editura Humanitas, 2018. 

În ultimii ani s-au tot făcut „antologii“ de proză şi, din păcate, au ieşit una mai proastă decît alta – dovadă că nici una dintre acestea n-a rămas în amintirea nimănui altcuiva în afara celor implicaţi direct. Motivele nereuşitelor sînt, în primul rînd, lipsa de pricepere şi de fler a coordonatorilor (un antologator bun trebuie să aibă neapărat o privire de ansamblu a cîmpului literar, trebuie să cunoască foarte bine întregul „teritoriu“, nu doar propriul „cartier“, selecţia finală fiind doar vîrful unui aisberg al cărui corp masiv rămîne, în cea mai mare parte, ascuns privirii cititorului). În al doilea rînd, lipsa unor criterii estetice clare şi asumate (se face deseori confuzie între un volum colectiv şi o antologie, diferenţa esenţială fiind între invitaţia trimisă unor autori de a scrie/trimite texte noi, deci încă nevalidate, şi selecţia unor texte dintre cele deja publicate, în baza unui criteriu fie valoric, fie tematic, confuzie care dă o lipsă de reprezentativitate, deopotrivă calitativă şi cantitativă, a literaturii). Şi, în cele din urmă, ideea sau chiar convingerea că o antologie / un volum colectiv este mai important în ansamblul lui decît prin textele sale luate separat şi că, astfel, funcţionează în forţă, ca un „spărgător de gheaţă“ editorială sau comercială (de fapt, cu cît textele sînt mai inegale, cu atît antologia este mai ineficientă).

Un caz aparte îl reprezintă antologiile literaturii de gen (SF, fantasy, horror, mystery, crime, romance, erotic) care, în ultimele două decenii, în ciuda entuziasmului şi eforturilor constante, n-au reuşit să impună sau să profesionalizeze nici măcar o mînă de autori decenţi. Rămîne de văzut dacă lucrurile s-au schimbat anul acesta, cînd au apărut cel puţin şase astfel de antologii de gen (sper să-mi fac curaj să le citesc în curînd pe toate). Ca să închei acest excurs cu două exemple reuşite, cele mai bune antologii din proza românească contemporană (bune în dublul sens al selecţiei textelor şi al reprezentativităţii autorilor) sînt cele făcute pentru export: una pentru spaţiul de limbă germană, Die Entführung aus dem Serail. Rümanische Erzählungen aus den letzten Jahrzehnt (coord. Bogdan-Alexandru Stănescu, Wallstein Verlag, 2017), cealaltă fiind o recent lansată ediţie bilingvă româno-engleză, Romanian Short Fiction. An Anthology / Antologie bilingvă de proză scurtă românească (coord. Lidia Vianu, Editura Muzeului Literaturii Române, 2018). Nu sînt însă în măsură să evaluez traducerile, sper să nu facă deservicii selecţiei.

Noua colecţie „821.135.1 – Scriitori români contemporani“ a Editurii Humanitas a intrat în al doilea an şi a ajuns la zece titluri (două romane fiind, totuşi, reeditări). Ideea unei antologii, deopotrivă cu proză scurtă şi fragmente de roman (după modelul Granta), vine să atragă atenţia asupra colecţiei, dar şi s-o legitimeze în măsura în care face o promisiune de continuitate. (De altfel, această nouă colecţie împreună cu „n’autor“ de la Nemira şi, deocamdată timid, „Avanpost“ de la Paralela 45 pot concura, pentru prima dată cu adevărat în ultimii cincisprezece ani, cu temerara şi longeviva „Ego.Proză“ de la Polirom.) „Cîteva voci sînt deja consacrate, confirmate prin apariţia mai multor volume care au avut parte de o bună receptare în presa culturală, de premii şi distincţii. Alţi autori sînt la început de drum, proaspăt debutaţi cu romane sau volume de povestiri, care au avut de asemenea parte de o bună primire. Scopul a fost de a oferi un eşantion reprezentativ din proza care se scrie astăzi, cu principalele ei tendinţe“, scrie coordonatoarea Andreea Răsuceanu în cuvîntul înainte. De fapt, „autori la început de drum, proaspăt debutaţi“ nu este decît Diana Bădica, singura din antologie, debutată cu poezie în 2014, dar care n-a scos încă o carte de proză (poeta Adela Greceanu a publicat un roman în 2008 chiar în „Ego. Proză“), la extrema cealaltă fiind Vitalie Ciobanu, seniorul antologiei, care a publicat, printre multe alte cărţi, şi un roman, în 1991. Cu aceste două excepţii, selecţia de autori a Andreei Răsuceanu este omogenă şi, în ciuda faptului că, probabil, n-a avut prea mare control în ceea ce priveşte natura textelor (şase fragmente de romane în lucru, restul proze scurte, cele mai multe „scrise special pentru acest volum“) şi valoarea lor (doar cîteva sînt modeste şi/sau scrise căznit), a ieşit un volum consistent, cu multe pagini de proză bună şi foarte bună.

Andreea Răsuceanu mai vorbeşte despre diversitate şi, deşi nu oferă o alternanţă semnificativă, există aici şi pagini de proză realistă, dar şi poematică (Tatiana Ţîbuleac), fantasmatică (Cosmin Perţa), de atmosferă (Bogdan Coşa, Veronica D. Niculescu), aşa cum, pe lîngă naratori convenţionali, există şi voci confesive (Tudor Ganea, Ioana Nicolaie) ori discursive (Corina Sabău). Însă, dacă ar fi să împart prozele în două mari categorii, aş spune că, în vreme ce unii prozatori scriu despre viaţa de acum şi temele prezentului, ceilalţi sînt întorşi înspre trecut (în comunism: Ioana Nicolaie, Corina Sabău, sau imediat după: Vitalie Ciobanu, Mihai Mateiu) sau îşi plasează poveştile într-un timp vag determinat (Dan Coman, Adela Greceanu, Bogdan Coşa).

Gustul meu converge înspre primii şi cred că acestea sînt cele mai bune proze din carte sau, ca să fiu mai specific, cele mai percutante pentru o astfel de antologie destinată unui cititor în căutare de autori şi tendinţe noi: o tînără are o relaţie tensionată pînă la cruzime cu mama ei în social media (Diana Bădica), o femeie plecată la muncă în Italia se întoarce acasă, unde are imaginea degradării şi a iluziei unui viitor tihnit (Lavinia Branişte), un tînăr primeşte un diagnostic grav şi se confruntă cu prima şedinţă de chimioterapie (Tudor Ganea), un publicitar dezabuzat provoacă un accident în timpul unei filmări la Mogoşoaia (Bogdan Răileanu), un asistent pe un platou de filmare rememorează o relaţie din Londra (Augustin Cupşa), un corporatist relocat cu familia la Bruxelles trăieşte spaima de după atentatul de la metrou şi are o aventură cu o colegă, şi ea expată (Sebastian Sifft). Acestea sînt prozele în ton cu vremurile în care trăim, purtînd mărcile prezentului, plasate în situaţii sociale actuale, cu referinţe la zi, proze cosmopolite cu personaje din clasa de mijloc, confruntate cu provocările lumii de azi, deopotrivă dramatice şi cu umor, scrise alert şi într-un limbaj viu, liber, natural. Mă bucur, în mod special, să-i văd pe Răileanu confirmînd, pe Ganea schimbînd registrul (şi făcînd-o foarte bine), pe Sifft îndrăznind mult, deopotrivă tematic şi stilistic (într-o zonă în care pare să se fi aventurat şi Cătălin Pavel, un autor, apropo, care şi-ar fi găsit locul foarte bine în această antologie).

Altfel, am remarcat fragmentele de roman ale lui Dan Coman (mai apropiat, din fericire, de monografia poematică Parohia decît de romanul realist de cuplu Căsnicie), Bogdan Coşa (cu un fragment, dacă nu mă înşel, din acelaşi roman rural ardelenesc cu care a contribuit şi la volumul colectiv Dublă expunere, Editura Trei, 2014) şi Veronica D. Niculescu (fragment de atmosferă, dar cam descriptiv pentru gustul meu). De asemenea, Adela Greceanu este prezentă aici cu a doua proză scurtă din cariera ei (prima fiind publicată în nr. 4 al revistei Iocan), explorînd aceeaşi temă a vieţii la bloc a unor femei singure trecute de vîrsta a doua – aş vedea (şi aş citi cu mult interes) o carte cu proze scurte despre destinele marginale ale unor personaje feminine pitoreşti.

16 prozatori de azi.lit (da, titlul e foarte ciudat) se prezintă ca un fel de desant în măsura în care confirmă nişte autori şi, în acelaşi timp, promite o duzină de cărţi de proză bună şi foarte bună. Va fi interesant de văzut cum îşi vor disputa aceste viitoare cărţi editurile Humanitas, Polirom, Nemira şi Paralela 45 şi, mai ales, ce vor face fiecare în parte pentru viitorul prozei româneşti. Căci a traduce marile (capod)opere premiate ale literaturii universale contemporane nu e cine ştie ce merit.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.