Un an editorial „călduț“

Publicat în Dilema Veche nr. 778 din 17-23 ianuarie 2019
Un an editorial „călduț“ jpeg

Din punct de vedere al incursiunilor livrești în istoria recentă – secolul 20 și ce s-a mai scurs din secolul 21 – anul 2018 nu a fost nici prea-prea, nici foarte-foarte. S-au dus de ceva vreme perioada manuscriselor ținute la sertar și cea oarecum suprapusă a recuperărilor din zona cărților cu interdicție în România comunistă. Și nu mai sîntem nici într-un an de grație, cum a fost 2008, cînd apărea în românește Epoca postbelică a lui Tony Judt. În așteptarea unor mari lucrări, trăim din reeditări – și din cîteva excepții.

În ordine inversă. Excepțiile ar fi cele cîteva monografii de care, grație eforturilor de PR, a auzit și vizitatorul obișnuit al tîrgurilor de carte din acest an. De exemplu, volumul lui Oliver Jens Schmitt despre viața lui Corneliu Zelea Codreanu. Un subiect la modă, ținînd cont că anul trecut de aceeași temă s-au mai ocupat și alții, printre care Tatiana Niculescu. Autoarea și-a continuat investigațiile arhivistice și ulterior, în 2018, ele s-au concretizat într-un alt volum biografic original, despre viața lui Arsenie Boca, spre nemulțumirea unui segment de hagiografi autodeclarați ai celui ce a fost supranumit de evlavia populară „Sfîntul Ardealului“. O altă lucrare originală apărută anul acesta e cea a lui Apostolos Patelakis, despre războiul civil din Grecia (1946-1949) de care nici românii nu au fost străini. Din zona adiacentă a memoriilor, Viața mea ca spioană scrisă de Katherine Verdery și publicată anul acesta în românește este o altă apariție editorială notabilă. Și dacă tot am ajuns la traduceri, menționez și cartea despre istoria Ucrainei scrisă de istoricul Serhii Plokhy. Bineînțeles că nu îmi închipui că sînt în stare să fac o listă completă a lucrărilor din domeniul delimitat mai sus, nici măcar a celor mai importante. Dar titlurile menționate au și subiectiva calitate că au fost semnalate și la rubrica de față, intitulată inspirat (deci nu de mine) „Pe de altă carte“.

Mai departe, după „excepțiile“ menționate voi enumera cîteva reeditări. Pentru că, uneori, reeditările pot fi la fel de importante ca impact precum lucrările originale. Pe repede-înainte: Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944“; Lavinia Betea, Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist; de aceeași autoare, dar în calitate de coordonatoare, 21 august 1968. Apoteoza lui Ceaușescu; Nikolai Vasilievici Sablin Călătoria prin Eldorado. Zece ani în lagărele sovietice; Alexandr Zinoviev, Homo sovieticus sau Primo Levi, Mai este acesta oare un om?. Aici ar fi de menționat, chiar dacă e la bază un roman, inspirat din viața reală, și reeditarea lui Hans Fallada, Fiecare moare singur, despre dizidență și represiune în anii de glorie ai lui Hitler. Cartea a fost tradusă prima oară în româneşte la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă în... 1951.

Dar ocazii ca, din acest punct de vedere editorial particular, anul 2018 să fi putut arăta mai bine au fost. Mă refer la aparițiile din Statele Unite sau Europa occidentală, care nu au apucat a fi traduse în românește. Îmi vin două exemple în minte. Unul este deja din 2017, spre sfîrșitul anului. Este vorba de Red Famine: Stalin’s War on Ukraine a jurnalistei și istoricului Anne Applebaum (în traducere s-ar putea spune: „Foametea Roșie: Războiul lui Stalin împotriva Ucrainei“). Anne Applebaum nu e străină de peisajul editorial românesc, ea avînd deja publicate aici cărțile despre Gulag și despre instalarea regimului comunist în unele țări est-europene (Polonia, Germania de Est și Ungaria).

Celălalt volum a făcut deja vîlvă destulă peste Ocean – și nu numai. El iese din tipicul urmat pînă acum, dar dă seamă, fără îndoială, de profilul istoriei recente mondiale. Mă refer la Bob Wood-ward Fear: Trump in the White House. Ecourile investigației veteranului jurnalist care a declanșat scandalul Watergate au ajuns și în presa din România, surprinsă astfel în postura de a comenta pe marginea unei cărți care nu a apucat să vadă „lumina tiparului“ în România. Partea bună e că în zilele noastre încă poți comanda cărțile pe Internet, iar dacă optezi pentru varianta electronică, te poți pune aproape imediat pe citit. 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.