Umilinţa de a fi premiat

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Umilinţa de a fi premiat jpeg

Doar în comunism, instituţia premiilor literare din România a mai fost atît de coruptă ca acum.

În 2015, distincţia Opera Omnia a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ de la Botoşani a fost acordată, de către juriul condus de preşedintele Uniunii Scriitorilor, vicepreşedintelui Uniunii Scriitorilor, Gabriel Chifu (cel mai premiat poet nemeritoriu din istoria literaturii noastre, un adevărat premiant de serviciu al USR şi al filialelor sale). Indignarea din cadrul breslei a scos atunci la iveală o grosolană manipulare: practic, votul a fost trucat în procesul de deliberare telefonică, după cum a reieşit din afirmaţiile confuze ale membrilor juriului. Dar iată că organizatorii premiului de la Botoşani au recidivat cînd, după o primă fază în care i-au acordat premiul Opera Omnia poetului Constantin Abăluţă (n. 1938), i l-au retras cu o seară înainte de gala din 15 ianuarie pentru „vina“ că poetul, octogenar şi bolnav, nu putea ajunge la festivitatea de premiere. Premiul a fost „transferat“ lui Liviu Ioan Stoiciu (n. 1950), care (întîmplător?) tocmai publicase un articol de înfierare a scriitorilor critici la adresa politicii financiare netransparente a Uniunii Scriitorilor, devenită între timp, conform comunicatului oficial din 14 ianuarie, „partenerul organizatorilor botoșăneni“. (Asta însemnînd şi susţinerea unei preţioase conferinţe a prim-vicepreşedintelui Varujan Vosganian, cel acuzat mai an de procurorii DIICOT de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.)

Ca şi cum toată această afacere nu era suficient de scandaloasă, ulterior s-a aflat că poetului Constantin Abăluţă i se livrase deja în contul bancar valoarea în bani a premiului (8000 de euro) şi era somat să i returneze de urgenţă. (Trebuie remarcat că adevăratul erou al demascării acestei afaceri sordide este, involuntar, eficientul funcţionar al Primăriei din Botoşani, finanţatoare a premiului împreună cu Consiliul Local, care a şi făcut plata imediat ce i s-a comunicat identitatea cîştigătorului). Bolnav şi nepregătit să se deplaseze pînă la Botoşani, Constantin Abăluţă a fost, totuşi, nevoit să meargă pînă la bancă să restituie banii pe care nu-i ceruse, dar pe care îi merita cu prisosinţă conform votului deja exprimat şi parafat prin proces-verbal de juriul format din Nicolae Manolescu, preşedinte, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ioan Holban. În tot acest timp, Liviu Ioan Stoiciu, premiatul de rezervă (sau „premiatul definitiv“, după cum s-a exprimat Gellu Dorian, iniţiatorul premiului şi organizatorul galei de premiere), s-a declarat „nepregătit moral“ pentru onoarea făcută, dar s-a prezentat în regim de urgenţă la Botoşani.

Gellu Dorian a invocat regulamentul care nu permite ca premiul să fie acordat în absenţa laureatului. Doar că cel puţin un membru al juriului, criticul literar Mircea Martin, conform unui interviu acordat postului Radio România Cultural pe 18 ianuarie, a aflat din presă de „răsturnarea de situaţie“. (Remarc faptul că Mircea Martin, ca şi în 2015, este din nou „consternat“ de neregulile din spatele premiului în juriul căruia se află.)

Ca membru în Comisia de Cultură a Senatului României din partea Uniunii Salvaţi România, scriitorul Dan Lungu a publicat o scrisoare deschisă intitulată „Nu lăsaţi Premiul «Mihai Eminescu» să cadă în ridicol“ în care cere organizatorilor, în numele transparenței care trebuie să însoțească cheltuirea oricărui ban public, să răspundă la o serie de întrebări legitime juridic legate de regulament şi de jurizare: Regulamentul a fost aprobat de către Consiliul Local al municipiului Botoșani? Există vreo procedură care permite anularea unui proces-verbal de jurizare? Cine a luat decizia de a acorda premiul celui aflat pe locul doi şi a fost aceasta ­luată cu consimțămîntul membrilor juriului? Care sînt obligațiile asumate de organizator în fața finanțatorului în ceea ce privește imaginea publică a premiului și a evenimentului? În contextul în care membrii juriului n-au fost prezenți cu toții la decernare, ce prevede regulamentul în privința obligativității prezenței acestora la ceremonia de decernare a premiului?

Viceprimarul Marian Murariu a avut imediat o reacţie: „Premiem valoarea sau premiem prezența? Acest regulament care se tot invocă nu este unul al Consiliului Local Botoșani. Colegii mei de la Centrul Informații Cetățeni sînt în curs de verificare pentru a vedea cine a elaborat acest regulament.“

Patru membri ai juriului (Al. Cistelecan, Mircea Martin, Ion Pop şi Cornel Ungureanu) au dat între timp un comunicat în care deplîng situaţia şi lămuresc o parte din mişculaţii: „Cei doi membri ai juriului prezenţi la Botoşani, adică Ion Pop şi Al. Cistelecan, au apreciat că în nici o situaţie similară din lume un asemenea regulament nu se aplică, fiindcă valoarea unei opere confirmate de un juriu expert nu poate fi contestată prin invocarea de motive formale rigide, care nu ţin seama de motivaţia concretă a unei asemenea absenţe. Din păcate, această replică a noastră n-a avut efect, drept care, pentru a nu tulbura grav desfăşurarea evenimentului, programat pentru după-amiaza aceleiaşi zile, s-a hotărît acordarea premiului poetului clasat pe locul al doilea, raportul de voturi de cinci la doi nemaifiind luat în seamă. […] Rămîne, însă, ca un fapt incontestabil privarea strident injustă a poetului Constantin Abăluţă de acest semn de înaltă preţuire naţională, de mult meritată, intervenită intempestiv, din motive cu totul exterioare valorii operei, motive pur formale, de o rigiditate greu de justificat în situaţia dată. [...] Considerăm că acest punct al regulamentului premial este inacceptabil, iar accidentul foarte neplăcut de acum n-ar trebui să se mai producă în viitor. Poetul Constantin Abăluţă a fost grav nedreptăţit. Valoarea operei sale nu merita o asemenea ofensă. Subsemnaţii, membri ai juriului, ţinem, de aceea, să se înregistreze această declaraţie de recunoaştere suplimentară a unei creaţii de înaltă valoare, care trebuie să rămînă prezentă măcar simbolic în biografia poetului.“ (s.m.)

Ca într-un banc de Radio Erevan, reiese că: deşi membrii juriului au votat ei înşişi in absentia, cineva (deocamdată nu se ştie / nu ni se spune cine) a invocat şi a aplicat regulamentul neprezentării poetului cîştigător la premiere, în ciuda opoziţiei membrilor juriului care, după ce tot ei fac laudatio pentru „premiatul definitiv“, deplîng ca „inacceptabilă“ ofensa adusă premiatului prematur cu cinci voturi din şapte.

Mai spune Dan Lungu în scrisoarea sa: „Ne uităm, cu toții, cu întristare, la faptul că în ultimii ani acest premiu a ajuns raiul mișcărilor de culise și ținta tuturor glumelor și ironiilor. Situația aberantă de anul acesta, inspirată parcă din Caragiale, nu face cinste nici premiului, nici lui Eminescu și nici orașului“, înainte de a cita alţi scriitori indignaţi de întreaga afacere: „Din cîte știu, în ultimul timp măcar trei premianți Nobel pentru literatură (Elfriede Jelinek, 2004, Patrick Modiano, 2014, și Bob Dylan, 2016) n-au fost prezenți la decernarea premiului. Și nu li s-a luat. Pe bună dreptate: doar cărțile, nu prezența lor contează“ (Mariana Codruț), „Regulamentul e cu atît mai absurd cu cît e un premiu Opera Omnia, deci cu o probabilitate ridicată să se acorde unui scriitor în vîrstă și/sau cu probleme de sănătate“ (Alex Goldiş) sau, în cheie comică, „O formulă mai fair ar fi să se anunțe nominalizările și să-l ia cine ajunge primul la Botoșani“ (Sorin Gherghuț).

În fine, o altă anomalie a acestui premiu este faptul că la categoria Opera Omnia există o listă de nominalizaţi. Anul acesta, pe lîngă premiantul de jure Constantin Abăluţă şi premiantul de facto Liviu Ioan Stoiciu, au mai fost nominalizaţi poeţii Nichita Danilov, Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Ioan Es. Pop şi Matei Viş­niec. Astfel, caz unic în lume, numai la noi există perdanţi la distincţia Opera Omnia, căci în fiecare an lista de nominalizaţi e refăcută, unele nume, conform capriciilor juriului, revenind cînd şi cînd. A fost şi cazul lui Mircea Cărtărescu, perdant în 2015 în faţa mediocrului Gabriel Chifu, dar cîştigător în 2017. S-a îmbunătăţit opera lui Mircea Cărtărescu, debutat în 1980, în răstimpul celor doi ani? Nominalizările la categoria Opera Omnia sînt, de fapt, un mod de a-i umili pe cei pe care pretinzi că-i apreciezi cel mai mult. Aşa cum acordarea şi retragerea premiului octogenarului Constantin Abăluţă pe motive de şubrezenie fizică este cea mai umilitoare apreciere instituţională din istoria literaturii române. Cine îşi asumă această bătaie de joc? Vor exista demisii? Sau organizatorii iau deja în calcul ca anul viitor să-i acorde automat premiul lui Constantin Abăluţă, compensînd tardiv ofensa din acest an şi umilindu-i pe ceilalţi şase nominalizaţi de formă?

Dacă în 2015, cel mai prestigios premiu pentru poezie din România a fost maculat & compromis, în 2019 acest premiu s-a transformat într-o ruşine literară naţională. 

Luni, 21 ianuarie 2019 

P.S. Aici puteţi citi poemul „Zbenghiuri pe zăpadă“, scris de Constantin Abăluţă în zilele acestei urîte întîmplări.

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.