Umilinţa de a fi premiat

Publicat în Dilema Veche nr. 779 din 24-30 ianuarie 2019
Umilinţa de a fi premiat jpeg

Doar în comunism, instituţia premiilor literare din România a mai fost atît de coruptă ca acum.

În 2015, distincţia Opera Omnia a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ de la Botoşani a fost acordată, de către juriul condus de preşedintele Uniunii Scriitorilor, vicepreşedintelui Uniunii Scriitorilor, Gabriel Chifu (cel mai premiat poet nemeritoriu din istoria literaturii noastre, un adevărat premiant de serviciu al USR şi al filialelor sale). Indignarea din cadrul breslei a scos atunci la iveală o grosolană manipulare: practic, votul a fost trucat în procesul de deliberare telefonică, după cum a reieşit din afirmaţiile confuze ale membrilor juriului. Dar iată că organizatorii premiului de la Botoşani au recidivat cînd, după o primă fază în care i-au acordat premiul Opera Omnia poetului Constantin Abăluţă (n. 1938), i l-au retras cu o seară înainte de gala din 15 ianuarie pentru „vina“ că poetul, octogenar şi bolnav, nu putea ajunge la festivitatea de premiere. Premiul a fost „transferat“ lui Liviu Ioan Stoiciu (n. 1950), care (întîmplător?) tocmai publicase un articol de înfierare a scriitorilor critici la adresa politicii financiare netransparente a Uniunii Scriitorilor, devenită între timp, conform comunicatului oficial din 14 ianuarie, „partenerul organizatorilor botoșăneni“. (Asta însemnînd şi susţinerea unei preţioase conferinţe a prim-vicepreşedintelui Varujan Vosganian, cel acuzat mai an de procurorii DIICOT de constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.)

Ca şi cum toată această afacere nu era suficient de scandaloasă, ulterior s-a aflat că poetului Constantin Abăluţă i se livrase deja în contul bancar valoarea în bani a premiului (8000 de euro) şi era somat să i returneze de urgenţă. (Trebuie remarcat că adevăratul erou al demascării acestei afaceri sordide este, involuntar, eficientul funcţionar al Primăriei din Botoşani, finanţatoare a premiului împreună cu Consiliul Local, care a şi făcut plata imediat ce i s-a comunicat identitatea cîştigătorului). Bolnav şi nepregătit să se deplaseze pînă la Botoşani, Constantin Abăluţă a fost, totuşi, nevoit să meargă pînă la bancă să restituie banii pe care nu-i ceruse, dar pe care îi merita cu prisosinţă conform votului deja exprimat şi parafat prin proces-verbal de juriul format din Nicolae Manolescu, preşedinte, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ioan Holban. În tot acest timp, Liviu Ioan Stoiciu, premiatul de rezervă (sau „premiatul definitiv“, după cum s-a exprimat Gellu Dorian, iniţiatorul premiului şi organizatorul galei de premiere), s-a declarat „nepregătit moral“ pentru onoarea făcută, dar s-a prezentat în regim de urgenţă la Botoşani.

Gellu Dorian a invocat regulamentul care nu permite ca premiul să fie acordat în absenţa laureatului. Doar că cel puţin un membru al juriului, criticul literar Mircea Martin, conform unui interviu acordat postului Radio România Cultural pe 18 ianuarie, a aflat din presă de „răsturnarea de situaţie“. (Remarc faptul că Mircea Martin, ca şi în 2015, este din nou „consternat“ de neregulile din spatele premiului în juriul căruia se află.)

Ca membru în Comisia de Cultură a Senatului României din partea Uniunii Salvaţi România, scriitorul Dan Lungu a publicat o scrisoare deschisă intitulată „Nu lăsaţi Premiul «Mihai Eminescu» să cadă în ridicol“ în care cere organizatorilor, în numele transparenței care trebuie să însoțească cheltuirea oricărui ban public, să răspundă la o serie de întrebări legitime juridic legate de regulament şi de jurizare: Regulamentul a fost aprobat de către Consiliul Local al municipiului Botoșani? Există vreo procedură care permite anularea unui proces-verbal de jurizare? Cine a luat decizia de a acorda premiul celui aflat pe locul doi şi a fost aceasta ­luată cu consimțămîntul membrilor juriului? Care sînt obligațiile asumate de organizator în fața finanțatorului în ceea ce privește imaginea publică a premiului și a evenimentului? În contextul în care membrii juriului n-au fost prezenți cu toții la decernare, ce prevede regulamentul în privința obligativității prezenței acestora la ceremonia de decernare a premiului?

Viceprimarul Marian Murariu a avut imediat o reacţie: „Premiem valoarea sau premiem prezența? Acest regulament care se tot invocă nu este unul al Consiliului Local Botoșani. Colegii mei de la Centrul Informații Cetățeni sînt în curs de verificare pentru a vedea cine a elaborat acest regulament.“

Patru membri ai juriului (Al. Cistelecan, Mircea Martin, Ion Pop şi Cornel Ungureanu) au dat între timp un comunicat în care deplîng situaţia şi lămuresc o parte din mişculaţii: „Cei doi membri ai juriului prezenţi la Botoşani, adică Ion Pop şi Al. Cistelecan, au apreciat că în nici o situaţie similară din lume un asemenea regulament nu se aplică, fiindcă valoarea unei opere confirmate de un juriu expert nu poate fi contestată prin invocarea de motive formale rigide, care nu ţin seama de motivaţia concretă a unei asemenea absenţe. Din păcate, această replică a noastră n-a avut efect, drept care, pentru a nu tulbura grav desfăşurarea evenimentului, programat pentru după-amiaza aceleiaşi zile, s-a hotărît acordarea premiului poetului clasat pe locul al doilea, raportul de voturi de cinci la doi nemaifiind luat în seamă. […] Rămîne, însă, ca un fapt incontestabil privarea strident injustă a poetului Constantin Abăluţă de acest semn de înaltă preţuire naţională, de mult meritată, intervenită intempestiv, din motive cu totul exterioare valorii operei, motive pur formale, de o rigiditate greu de justificat în situaţia dată. [...] Considerăm că acest punct al regulamentului premial este inacceptabil, iar accidentul foarte neplăcut de acum n-ar trebui să se mai producă în viitor. Poetul Constantin Abăluţă a fost grav nedreptăţit. Valoarea operei sale nu merita o asemenea ofensă. Subsemnaţii, membri ai juriului, ţinem, de aceea, să se înregistreze această declaraţie de recunoaştere suplimentară a unei creaţii de înaltă valoare, care trebuie să rămînă prezentă măcar simbolic în biografia poetului.“ (s.m.)

Ca într-un banc de Radio Erevan, reiese că: deşi membrii juriului au votat ei înşişi in absentia, cineva (deocamdată nu se ştie / nu ni se spune cine) a invocat şi a aplicat regulamentul neprezentării poetului cîştigător la premiere, în ciuda opoziţiei membrilor juriului care, după ce tot ei fac laudatio pentru „premiatul definitiv“, deplîng ca „inacceptabilă“ ofensa adusă premiatului prematur cu cinci voturi din şapte.

Mai spune Dan Lungu în scrisoarea sa: „Ne uităm, cu toții, cu întristare, la faptul că în ultimii ani acest premiu a ajuns raiul mișcărilor de culise și ținta tuturor glumelor și ironiilor. Situația aberantă de anul acesta, inspirată parcă din Caragiale, nu face cinste nici premiului, nici lui Eminescu și nici orașului“, înainte de a cita alţi scriitori indignaţi de întreaga afacere: „Din cîte știu, în ultimul timp măcar trei premianți Nobel pentru literatură (Elfriede Jelinek, 2004, Patrick Modiano, 2014, și Bob Dylan, 2016) n-au fost prezenți la decernarea premiului. Și nu li s-a luat. Pe bună dreptate: doar cărțile, nu prezența lor contează“ (Mariana Codruț), „Regulamentul e cu atît mai absurd cu cît e un premiu Opera Omnia, deci cu o probabilitate ridicată să se acorde unui scriitor în vîrstă și/sau cu probleme de sănătate“ (Alex Goldiş) sau, în cheie comică, „O formulă mai fair ar fi să se anunțe nominalizările și să-l ia cine ajunge primul la Botoșani“ (Sorin Gherghuț).

În fine, o altă anomalie a acestui premiu este faptul că la categoria Opera Omnia există o listă de nominalizaţi. Anul acesta, pe lîngă premiantul de jure Constantin Abăluţă şi premiantul de facto Liviu Ioan Stoiciu, au mai fost nominalizaţi poeţii Nichita Danilov, Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Ioan Es. Pop şi Matei Viş­niec. Astfel, caz unic în lume, numai la noi există perdanţi la distincţia Opera Omnia, căci în fiecare an lista de nominalizaţi e refăcută, unele nume, conform capriciilor juriului, revenind cînd şi cînd. A fost şi cazul lui Mircea Cărtărescu, perdant în 2015 în faţa mediocrului Gabriel Chifu, dar cîştigător în 2017. S-a îmbunătăţit opera lui Mircea Cărtărescu, debutat în 1980, în răstimpul celor doi ani? Nominalizările la categoria Opera Omnia sînt, de fapt, un mod de a-i umili pe cei pe care pretinzi că-i apreciezi cel mai mult. Aşa cum acordarea şi retragerea premiului octogenarului Constantin Abăluţă pe motive de şubrezenie fizică este cea mai umilitoare apreciere instituţională din istoria literaturii române. Cine îşi asumă această bătaie de joc? Vor exista demisii? Sau organizatorii iau deja în calcul ca anul viitor să-i acorde automat premiul lui Constantin Abăluţă, compensînd tardiv ofensa din acest an şi umilindu-i pe ceilalţi şase nominalizaţi de formă?

Dacă în 2015, cel mai prestigios premiu pentru poezie din România a fost maculat & compromis, în 2019 acest premiu s-a transformat într-o ruşine literară naţională. 

Luni, 21 ianuarie 2019 

P.S. Aici puteţi citi poemul „Zbenghiuri pe zăpadă“, scris de Constantin Abăluţă în zilele acestei urîte întîmplări.

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.