Ultimul franctiror

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Ultimul franctiror jpeg

Pe la ├«nceputul prim─âverii, cineva m-a ├«ntrebat care dintre romanele bune, publicate anul trecut, ar fi cu adev─ârat nou, inovator ├«n sens literar, con┼čtient de sine ┼či de fiecare fraz─â a sa. Care, vas─âzic─â, dintre romanele momentului ar fi cu adev─ârat important literar, obiectiv, cum se zice... Am ┼čtiut exact care e romanul cu pricina (am cel pu┼úin un martor) ┼či nu mi-am schimbat ├«ntre timp p─ârerea. Romanul cu adev─ârat inovator al lui 2012 a fost Nepotul lui Dracula de Alexandru Mu┼čina. ┼×i asta nu doar pentru c─â nici un cuv├«nt, nici o fraz─â, nici un capitol nu s├«nt ├«nt├«mpl─âtoare ├«n aceast─â satir─â eroi-comico-universitar─â, ci mai ales pentru c─â Mu┼čina, spre deosebire de mul┼úi al┼úi romancieri, mai noi sau mai vechi, ar fi putut scrie la fel de bine orice alt tip de roman. Ar fi putut scrie, dac─â ar fi vrut, roman social ┼či roman psihologic, ar fi putut scrie roman de moravuri (epistolele sale o dovedesc), ar fi putut scrie roman de amor ┼či roman istoric, roman eseistic ┼či roman ├«n versuri. Ar fi putut scrie ┼či roman metafizic, dac─â un scepticism h├«tru nu l-ar fi oprit.

A preferat acest savuros roman comic, ca pe un uria┼č ÔÇ×mi┼čtoÔÇť fa┼ú─â de tot ce se scrie (┼či se ├«nva┼ú─â despre scris) ├«n nelini┼čtitul spa┼úiu carpato-dun─âreano-pontic, iar mul┼úi s-au repezit s─â-l ├«ncadreze (├«ntr-o tradi┼úie inexistent─â la noi ├«nainte de Max Torpedo), s─â-l analizeze (critic, dar f─âr─â umor) ┼či chiar s─â-l felicite pe autor pentru ÔÇ×debutÔÇť. S├«nt ferm convins─â c─â orice cititor cinstit mi-ar da dreptate: cine a citit Budila-Express, Eseu asupra poeziei moderne, Scrisorile unui fazan, Epistolarul de la Ol─âne┼čti, Teoria ┼či practica literaturii, cine l-a ascultat vreodat─â pe Mu┼čina vorbind despre scris poate ├«n┼úelege modul con┼čtient ┼či lucid ├«n care func┼úiona el ├«n literatur─â (adic─â ├«n poezie, eseu, critic─â).

Epistolarul de la Ol─âne┼čti, din revista Vatra, a fost una dintre cele mai discutate rubrici din presa cultural─â a ultimilor ani. Publicate ├«ntre 1998 ┼či 2003, ┼či adresate criticilor Al. Cistelecan ┼či Virgil Podoab─â, scrisorile lui Mu┼čina au contrariat, au aprins (prin franche┼úe, radicalitate, luciditate) spiritele ┼či au alimentat activa ÔÇ×cultur─â de buc─ât─ârieÔÇť de pe l├«ng─â redac┼úii. Transfer├«nd o mul┼úime de lucruri care se spun, ├«n zona celor care se scriu, ┼či denun┼ú├«nd, astfel, schizoidia mo┼čtenit─â din vremea cenzurii, Mu┼čina a ├«nc─âlcat o prim─â regul─â a amiabilei convie┼úuiri. D├«ndu-┼či demisia din genera┼úia ÔÇÖ80 ┼či ironiz├«nd p├«n─â la pulverizare postmodernismul rom├ónesc, a c─âlcat-o ┼či pe cea a solidarit─â┼úii de corp genera┼úional, ├«n fa┼úa du┼čmanului comun: ceilal┼úi. Neoficiind retoric ┼či eventual eseistic bolile culturii rom├óne, ci azv├«rlindu-le capricios ┼či subiectiv (epistolar) ├«n fa┼úa preopinen┼úilor, Mu┼čina a nesocotit ┼či cea de-a treia bun─â regul─â, a profe┼úiilor acceptabile: asumarea unui rol, a unei m─â┼čti, cultivarea ifosului vizionar.

├Än fond, r─âzboiul lui nu era nici cu toat─â lumea, nici cu cineva particular, ci cu anumite marote, idei de-a gata, ierarhii de carton, principala ┼úint─â fiind, desigur, cea a postmodernismului f─âr─â un modernism dus p├«n─â la ultimele sale consecin┼úe. Poet al vremurilor sale (de aici, dispre┼úul pentru anacronism, mimare retoric─â, inadecvare ├«n poezia de dragoste), profesor socratic (mereu surprins de ingratitudinea elevilor), Mu┼čina era un om care a┼čtepta r─âspunsuri c├«nd punea ├«ntreb─âri, cineva care s-ar fi r─âzg├«ndit bucuros dac─â ar fi putut fi convins, cineva care tr─âia ÔÇ×de-adev─âÔÇť dialogul. Scrisorile sale, care vor trebui reeditate, refac o adev─ârat─â fiziologie a mitoc─âniei ├«n cultura rom├ón─â. Deghizat─â ├«ntr-o teorie a marginalit─â┼úii (etimologic, mitocan vine de la metoc, un c─âtun subordonat, marginal ├«n raport cu centrul), care, asumat─â, devine centralitate, fiziologia cu pricina e, probabil, zona cea mai memorabil─â din epistolarele lui.

├Än fond, adev─ârul c─âr┼úilor lui Mu┼čina ┼úine de aten┼úia sa fa┼ú─â de ceilal┼úi (mai ales cei critica┼úi) ┼či de un soi de generozitate exasperat─â. Oric├«t de enervat ar fi fost uneori, Mu┼čina contextualiza, demonstra, tipologiza. Nu vorbea (doar) despre oameni, ci despre fenomene sociale, nu de boli, ci de patologii, nu de literatura rom├ón─â, ci de literatur─â pur ┼či simplu. El era ultimul franctiror al tranzi┼úiei noastre, un hacker cultural veritabil care ├«ncerca, periodic, destabilizarea sistemului metoc.

Practicant al unor sporturi extreme precum ÔÇ×a spune ce creziÔÇť ┼či ÔÇ×a fi tu ├«nsu┼úiÔÇť, Alexandru Mu┼čina, profesorul nou─âzeci┼čtilor, dar ┼či al altor genera┼úii sau freelanceri, a fost, probabil, ├«n Literele noastre, ultima moa┼č─â (maieutic─â), ultima clo┼čc─â desplumat─â de propriii discipoli. Oricine altcineva s-ar fi ├«nv─â┼úat deja minte sau ar fi ├«mpro┼čcat cu umoarea neagr─â a resentimentului. Nu ┼či Alexandru Mu┼čina, omologatorul mioritic al ÔÇ×adev─âratei filozofii personaleÔÇť, al ÔÇ×complexului valut─â-shopÔÇť ├«n cultura rom├ón─â, al intimului care fabric─â fantasmele literaturii. Un scriitor adev─ârat care a ┼čtiut mereu s─â revin─â la literatur─â, m─âcar pentru c─â, a┼ča cum spunea, ÔÇ×doar fic┼úiunea r─âm├«ne, doar ea are corp, acel ceva care e mai mult dec├«t suma p─âr┼úilor componente, acea coeren┼ú─â subtil─â c─âreia-i spunem via┼ú─âÔÇť.

Unora dintre noi ne va fi îngrozitor de greu fără el.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.