Trecutul ca o bufniţă

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Trecutul ca o bufniţă jpeg

ÔŚĆ Filip Florian, Toate bufni┼úele, Editura Polirom, 2012. 

Pus sub semnul unui citat din Bohumil Hrabal despre importan┼úa memoriei, ÔÇ×cea mai frumoas─â ├«nsu┼čire a omuluiÔÇť, noul roman al lui Filip Florian este construit din alternan┼úa a dou─â lungi m─ârturii: una, vesel─â ┼či luminoas─â, despre copil─âria petrecut─â ├«ntr-un or─â┼čel de munte ├«n primul deceniu de dup─â Revolu┼úie; cealalt─â, cenu┼čie ┼či dramatic─â, despre destinul unei familii de intelectuali ├«n comunism. Dar, m─â gr─âbesc s─â spun, cartea este ┼či o frumoas─â poveste despre prietenie. Cei doi protagoni┼čti, pu┼čtiul ÔÇ×Lucian, zis LuciÔÇť ┼či ÔÇ×domnulÔÇť Emil, se ├«nt├«lnesc pe un deal atunci c├«nd b─ârbatul ├«l salveaz─â pe neast├«mp─âratul b─âiat din m├«inile grele ale unui mecanic de teleferic. Detaliile momentului ├«nt├«lnirii dintre cei doi au o simbolistic─â a lor, c─âci, pe de o parte, natura va juca un rol important ├«n apropierea dintre b─âiatul ┼či b─ârbatul pe care ├«i despart cincizeci de ani; pe de alt─â parte, nu e foarte clar, p├«n─â la sf├«r┼čit, cine pe cine salveaz─â.

Cele dou─â m─ârturii la persoana ├«nt├«i (cea a b─ârbatului este reprodus─â dintr-un jurnal) alterneaz─â, cum spuneam, contrapunctic, inocen┼úa copil─âriei petrecute ├«n deplin─â libertate fiind concurat─â de incursiunile confesive grave din / ├«n trecutul ultimei jum─ât─â┼úi de secol, schi┼ú├«nd, astfel, destinul unei familii de intelectuali, de la bombardamentele anilor ÔÇÖ40 din Bucure┼čti, p├«n─â la ┼čantierele comuniste ale anilor ÔÇÖ60-ÔÇÖ70. B─ârbatul, Emil Stratin, mediteaz─â la natura memoriei ┼či a trecutului cu care ├«ncearc─â s─â se ├«mpace ├«n jurnalul unde poveste┼čte traseul prin istorie al propriei familii: ├«nchisoarea bunicului, bijutierul care ad─âpostise un fugar din Insula Mare a Br─âilei ┼či ├«l ajutase s─â treac─â grani┼úa, sc─âpat mai repede de pedeaps─â doar pentru a deveni artizanul personal al unor personaje din protipendada comunist─â; arestarea din anii ÔÇÖ50 a tat─âlui s─âu, profesor de liceu ajuns ├«nv─â┼ú─âtor la ┼úar─â, apoi de┼úinut ├«ntr-un loc incert, penitenciar sau colonie de munc─â, despre care nu va vorbi niciodat─â; via┼úa modest─â a familiei reunite dup─â na┼úionalizarea care le confiscase propriet─â┼úile de l├«ng─â Ci┼čmigiu, de pe Calea Victoriei sau de la Cernica, ┼či, ├«n cele din urm─â, propria sa tinere┼úe petrecut─â pe ┼čantierele patriei, la Or┼čova sau pe Transf─âg─âr─â┼čan, motiv de ratare a pove┼čtii de dragoste ┼či a vie┼úii de familie cu Lia ┼či, implicit, de ├«nstr─âinare fa┼ú─â de propria fiic─â plecat─â, la un moment dat, ├«n Fran┼úa. Ca ┼či ├«n romanul Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici, unde personajul construie┼čte ├«n celul─â o marionet─â ├«nv─â┼ú├«ndu-l pe unul dintre gardieni arta de a fi p─âpu┼čar, apare aici, consemnat─â ├«n jurnalul lui Emil Stratin, o frumoas─â poveste de ├«nchisoare ├«n care bunicul bijutier (care ├«l ├«nt├«lnise ├«n tinere┼úe pe Thomas Mann) ob┼úine, ├«n schimbul unor piese de ┼čah modelate din miez de p├«ine, o f├«┼čie de mu┼čama pe care, cu un dinte de furculi┼ú─â sub┼úiat, reu┼če┼čte s─â scrijeleasc─â, s─â scoat─â din ├«nchisoare ┼či, astfel, s─â salveze de la uitare sonetele unui poet de┼úinut. Episod (singurul, din p─âcate) care aminte┼čte, prin delicate┼úea pove┼čtii, de Zilele Regelui, mai exact de poemele de amor, dedicate Manastamirflorindei, zg├«riate de motanul Siegfried pe catifelele ajunse fe┼če pentru r─ânile solda┼úilor R─âzboiului de Independen┼ú─â.

Povestea copil─âriei pu┼čtiului ├«n ora┼čul de munte unde se afl─â un castel (modelul poate fi Sinaia) are pu┼úine momente reu┼čite, ├«n ciuda multor istorii ├«n care, ├«mpreun─â cu ga┼čca lui de prieteni, Luci pune la cale tot felul de ÔÇ×parascoveniiÔÇť. Dintre toate, strecurarea ├«n castel ┼či descoperirea unui pasaj secret este cea mai pu┼úin banal─â, dar tot nu mi se pare c─â poten┼úialul acestui episod este suficient valorificat. Ceea ce merit─â ├«ns─â urm─ârit ├«n povestea copilului este rela┼úia lui cu Emil Stratin, b─ârbatul de ┼čaizeci de ani, bolnav de inim─â, venit de la Bucure┼čti ┼či mutat ├«ntr-o cas─â vecin─â. B─âiatul descoper─â ├«n casa acestuia c─âr┼úile, ┼či nu doar romane, de la Mark Twain la Gogol ┼či Boris Vian, dar ┼či atlase ┼či enciclopedii de ornitologie, precum ┼či muzica, de la Mozart la Nino Rosso ┼či Janis Joplin la jazz. Prin faptul c─â e un str─âin distins, prin v├«rsta ┼či ┼úinuta sa intelectual─â, b─ârbatul e con┼čtient c─â exercit─â o anume fascina┼úie asupra b─âiatului, a┼ča c─â ├«l educ─â f─âr─â ca acesta s─â-┼či dea seama: ÔÇ×Emil se ferea s─â-mi dea lec┼úii, s─â-mi v├«re ceva pe g├«t fie ┼či cu linguri┼úa sau pipeta, se pref─âcea de minune c─â nu-i pas─â de p─ârerile mele, urm─ârea probabil cum ├«not prin apele limpezi, arunca undi┼úa ┼či ├«mi trecea momeala pe la nas, ca s─â m─â arunc de unul singur ┼či s─â mu┼čc.ÔÇť La r├«ndul lui, b─âiatul compenseaz─â lipsa unui tat─â mai afectiv ┼či mai prezent apropiindu-se de acest str─âin cald ┼či cultivat, care tot el, de┼či bolnav ┼či venit de la ora┼č, ├«l apropie de lumea bufni┼úelor duc├«ndu-l noaptea ├«n p─âdure ┼či ├«nv─â┼ú├«ndu-l s─â cheme, s─â hr─âneasc─â ┼či s─â observe comportamentul nocturn al acestor p─âs─âri (un alt episod foarte frumos ┼či, poate, simbolic). B─âiatul e a┼ča de fascinat de acest b─ârbat fin, misterios ┼či fragil, ├«nc├«t ├«┼či dore┼čte, la un moment dat, s─â devin─â un ÔÇ×copil-pas─âreÔÇť, imit├«nd, ├«n fa┼úa unui Emil amuzat, gesturile ┼či sunetele bufni┼úelor ├«ntr-un fel de recital de seduc┼úie filial─â. Aceast─â ├«nt├«lnire ├«ntre entuziasmul ┼či inocen┼úa b─âiatului lipsit de afec┼úiune ┼či de model patern ┼či b─ârbatul blazat ┼či bolnav, care ┼či-a ratat deopotriv─â rela┼úia cu propriul copil (pentru care el, navetistul, a fost doar ÔÇ×un tat─â de duminic─âÔÇť) ┼či cu nepotul din Fran┼úa ÔÇô aceast─â apropiere, ajutat─â poate chiar de marea diferen┼ú─â de v├«rst─â, a dou─â deficite sentimentale este partea cea mai interesant─â ┼či frumoas─â din roman. ├Änt├«lnirea dintre ornitologul amator ┼či viitorul meteorolog devine, astfel, simbolic─â prin felul ├«n care istoria/trecutul/memoria s├«nt mai degrab─â chestiuni de retragere, de observa┼úie ┼či aproximare a ceea ce nu se vede ┼či ├«n┼úelege u┼čor, dar care fascineaz─â sau b├«ntuie.

Toate bufni┼úele a fost romanul cel mai bine v├«ndut de Editura Polirom la T├«rgul de Carte Gaudeamus, iar asta spune multe despre statutul de care se bucur─â acum Filip Florian ┼či de c├«t de a┼čteptat─â i-a fost noua carte. ├Än ceea ce m─â prive┼čte ├«ns─â, dac─â ar fi s-o compar cu precedentele, aceasta iese ├«n u┼čoar─â pierdere, ┼či la nivelul narativ al construc┼úiei, ┼či la nivelul stilistic al expresiei: nu are ineditul ┼či suspansul Degetelor mici; nici inventivitatea sau amestecul de inocen┼ú─â, nostalgie ┼či umor din B─âiu┼úeii (semnat ├«mpreun─â cu Matei Florian) ┼či nici fantezia Zilelor Regelui. Scris cu fine┼úe ┼či mare aten┼úie la ritmul ┼či muzicalitatea frazelor, romanul folose┼čte ├«ns─â prea multe ÔÇ×prefabricateÔÇť. Nu doar structura alternan┼úei a dou─â voci, din care una apar┼úine unui manuscris, dar ┼či tipurile de istorii s├«nt cumva deja folosite, comune, nu le aduce suficiente varia┼úii, par preluate ┼či expediate: intelectualul arestat de comuni┼čti, exilat pe ┼čantier ┼či pus apoi ├«n fa┼úa recrut─ârii ca informator; rela┼úia afectat─â de via┼úa gri din comunism, sf├«r┼čind ├«n infidelitate sau ÔÇ×parascoveniileÔÇť copilului care, cele mai multe, n-au umorul scontat. Incursiunile ├«n copil─ârie ┼či ├«n comunism r─âm├«n cumva la suprafa┼úa stilistic─â ┼či anecdotic─â, destul de banal─â, a ├«nt├«mpl─ârilor. Sigur, Filip Florian nu mizeaz─â pe anvergur─â narativ─â, a┼ča cum o fac, spre exemplu, Lucian Dan Teodorovici sau Radu Pavel Gheo ├«n ultimele lor romane inspirate de comunism, el nu este acel gen de prozator, el lucreaz─â pe spa┼úii mai mici, este mai degrab─â un fantezist ┼či un stilist, dar tocmai partea de magie mi se pare c─â lipse┼čte aici, acel farmec al devian┼úei ┼či ├«ndr─âznelilor deopotriv─â narative ┼či stilistice. Agreabil ┼či cu momente bune, Toate bufni┼úele este ├«ns─â, pentru standardele ridicate de Filip Florian ├«nsu┼či, un roman prea cuminte, cumva monoton, conven┼úional chiar. Parafraz├«nd celebra replic─â a doamnei cu butucul din Twin Peaks, bufni┼úele nu s├«nt tocmai ce ar fi putut fi.  

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.