Trăiască foarfeca și lipiciul!

Ioana GRUENWALD
Publicat în Dilema Veche nr. 356 din 9 - 15 decembrie 2010
Trăiască foarfeca și lipiciul! jpeg

● Grafică fără computer. 40 de ani de modeste împliniri, 2010, editat de Atelierul de grafică.  

La începutul lunii decembrie, prietenii noştri de la Atelierul de grafică ne-au anunţat fericitul eveniment: au reuşit să scoată primul titlu dintr-o serie planificată pe termen lung şi dedicată graficii româneşti de dinainte de ’89. Se cheamă Grafică fără computer. 40 de ani de modeste împliniri. Trebuie menţionate sprijinul financiar acordat de AFCN şi mai ales echipa care a conceput acest proiect, în frunte cu Ciprian Isac, Carla Duschka şi prietenii lor – Viviana Iacob, Călin Torsan şi Samuel Onn. Deci e adevărat, mi-am zis, mai sînt şi alţii care se uită înapoi la grafica deceniilor comuniste, nu cu milă şi condescendenţă, ci cu enormă simpatie şi – ei bine, da – cu admiraţie şi uluire. Nu vi s-a întîmplat în ultimii ani să daţi peste nici o copertă, peste nici un afiş de teatru sau film, reclamă, timbru sau ambalaj din acea perioadă? Sper că da. Şi nu v-a venit să spuneţi automat: „Ce bine e făcut(ă) pentru perioada aia“? 

Cum vine asta? De ce n-ar fi fost bine făcute, la urma urmei? Păi, în primul rînd pentru că erau  „politizate“, erau făcute la comandă, apoi pentru că erau făcute cu şablonul şi letrasetul, pentru că se tipăreau pe plumb, pentru că la confecţionarea lor se foloseau aparatul foto Laika, maşina de scris Consul, pelicanolul, peniţa, tuşul, sugativa, foarfecele, rigla de metal şi chiar creionul.  

Sigur, or fi ele argumente rezonabile, dar de ce, uitîndu-mă la paginile volumului mai sus menţionat, nu-mi vin în minte toate astea, ci doar îmi vine să spun: sînt bine făcute, fir-ar să fie! De ce un afiş la două culori făcut pentru filmul Erupţia (1975) îmi spune mai mult decît majoritatea afişelor pentru filmele româneşti de astăzi? De ce oricare dintre afişele de teatru  din anii ’60-’80 le pun într-o lumină absolut jalnică pe cele ale spectacolelor din zilele noastre? Să zicem că înţelegem cum de putea, în 1964, Teatrul Muncitoresc CFR să pună în scenă piesa lui Brecht Ascensiunea lui Arturo Ui; pentru mine rămîne însă un mister şi o revelaţie afişul impecabil al acestui spectacol (vezi p. 14). Autorul, fireşte, a căzut de mult în uitare. Preferata mea rămîne totuşi coperta unei cărţi din 1971, editate sub sigla furnalelor inconfundabile ale Editurii Tehnice şi avînd titlul Fonte modificate  (p. 79). Nu, nu e vorba de fonturi de literă, ci de nişte complicate metode de turnare a oţelului. Ei bine, nu ştiu ce simţea un inginer siderurgist cînd citea la biblioteca întreprinderii această carte, eu una însă nu găsesc nici un cusur copertei – de literă, cum se spune –, aşa cum e ea, cu gri, cu negru şi puţin roşu, nu mult, atît cît trebuie…  

Dar amintirile nu sînt de ajuns ca să înţelegem ce se întîmplă cu grafica de carte – şi nu numai de carte – de la noi; avem nevoie de gesturi ca acestea, de arhivare, selectare, interpretare şi, fireşte, de popularizare a acestei istorii, atîta cîtă este, fiindcă din fericire... este. Sînt convinsă că tinerii graficieni se vor bucura cel mai mult de acest volum şi, să sperăm, şi de cele care vor urma. Tocmai ei, care nu au mini-arhiva de amintiri de care vorbeam, vor fi uimiţi şi vor aprecia mult mai corect profesionalismul „înaintaşilor“. Desigur că se vor amuza de textele naive, proletcultiste sau păşuniste care însoţesc unele lucrări, dar asta nu mai e „problema“ lor. Au lucruri mult mai importante de înţeles. Cum ar fi, de pildă, să găsească forma grafică cea mai potrivită conţinutului şi să nu devină sclavii programelor de calculator. Să ia o foarfecă şi un tub de lipici şi să încerce să rivalizeze cu înaintaşii. 

Nu mie mi-a trecut prin cap acest îndemn, ci unui grafician german de mare clasă, venit la o întîlnire cu tinerii graficieni din Bucureşti. „Din cînd în cînd – zicea el – după ce termin un afiş sau o copertă, iau foarfeca şi lipiciul şi încep să-l fac de mînă, ca să văd dacă mai sînt în stare. Uneori îl fac mai repede.“ 

Ioana Gruenwald este directoarea Centrului de Carte Germană, birou al Tîrgului de Carte de la Frankfurt; organizează de şase ani ateliere pe teme legate de book design.

1000 17 foto1 Andreea Lacatus jpg
Mama-scoică
Căsnicia ratată a fost un factor agravant pentru că a produs deja un prim abandon.
p 21 1 Victor Brauner, Roberto Matta, Interviziune I, 1955 jpg
Victor Brauner şi Roberto Matta – tablourile „la patru mîini“
În 1955, viziunile celor doi artiști se intersectează în lucrările pe care le realizează împreună, desene, acuarele şi două tablouri purtînd același titlu, Interviziune, I şi I.
999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.

Adevarul.ro

image
Alimentul banal care face minuni în grădină. Soluția nu poluează, vă scapă de insecte și este foarte ieftină
Otetul alb are multiple întrebuințări. Pe lângă utilizarea în bucătărie, cu ajutorul acestuia se pot curăța și lustrui diverse obiecte, sau poate fi folosit ca erbicid în grădină. Mai mult decât atât, nu poluează mediul înconjurător și nu are efecte negative asupra organismului uman.
image
Turistă dezgustată de ce a văzut pe o celebră insulă celebră din Grecia: „Te simți ca în lumea a treia” VIDEO
Turista a povestit pe TikTok experiența sa în timpul vacanței pe care a petrecut-o în insula Corfu, una dintre cele mai mari din Grecia.
image
Supervulcanii, bomba cu ceas a planetei. O erupție uriașă poate arunca omenirea în Evul Mediu sau să-i provoace extincția
Catastrofele naturale nu au ocolit Terra și au provocat mai multe extincții de-a lungul a sute de mii și milioane de ani. Vlad Manea, doctor în științele pământului cu studii postdoctorale la Caltech, Laboratorul de seismologie, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, unde poate duce o erupție.

HIstoria.ro

image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.
image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit