Totuşi, infernul

Publicat în Dilema Veche nr. 316 din 4 - 10 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● Constanţa Buzea, Creştetul gheţarului. Jurnal 1969-1971, Editura Humanitas, 2009.

„Impresie de intimitate, de spaţiu apărat“ acestea sînt cuvintele cu care îşi începe jurnalul tînăra poetă de 28 de ani retrasă în camera unei cabane de la Sinaia în ajunul Revelionului. Însărcinată cu al doilea copil şi ducînd dorul fetiţei lăsate acasă, femeia îşi construieşte, de fapt, şi îşi întreţine singurătatea ca formă de apărare împotriva izbucnirilor temperamentalului şi egocentricului ei soţ („inepuizabil epuizant“) care chefuieşte nepăsător cu prietenii. Soţul este Adrian Păunescu şi aceste prime pagini de solitudine captivă şi izolare autoimpusă dau tonul întregului jurnal de tinereţe al Constanţei Buzea. Un jurnal extrem de emoţionant prin expresia dragostei materne, a discreţiei şi a sensibilităţii tinerei femei retrase de nevoie în ea însăşi („înzăpezită în mine“) şi de-a dreptul stupefiant prin dezvăluirile crudului mariaj cu poetul iubirii pe tunuri, unul dintre cele mai tulburătoare jurnale publicate în timpul vieţii de un scriitor român.

Jurnalul începe la opt ani după căsătoria celor doi, cînd iubirea s-a degradat iremediabil („amorul nostru – abrupt, nesărat, sumar ca un viol“), iar paginile încărcate pînă la refuz de singurătate nu fac decît să consemneze exerciţiul de fidelitate şi rezistenţă zilnică al tinerei soţii care a renunţat, dacă a făcut-o vreodată, să se revolte, să mai lupte pentru ceea ce e corect într-o căsnicie. Cu un copil acasă şi încă unul pe drum, scrisul pare singura consolare a unei căsnicii realizate fără consimţămîntul părinţilor, căsnicie pripită, marcată de sărăcie şi plimbată prin mai multe apartamente mici sau de la periferie pe care femeia nu reuşeşte să le transforme în cămin. Lipsesc multe din această viaţă provizorie, iar sentimentul apartenenţei la un ideal/viitor comun se destramă repede în ciuda eforturilor femeii de a-i tricota bărbatului pulovere din lîna unui macat mai vechi sau de a-i bate la maşină nouă volume de manuscrise împrăştiate prin toată casa. „Absenţa lui din viaţa mea e binecuvîntată“, „îmi pompează zilnic moarte în doze mici“, „nu mai am puterea să mă simt jignită atunci cînd mă jigneşte“, „nu mai facem efortul de a ne minţi că sîntem o pereche“, „nu ştiu dacă ce acumulez acum voi putea ierta“, „am început să mă tem de el“, „mă terorirează tenace pînă încep să plîng“, aşa îşi transcrie în jurnal tînăra femeie singurătatea şi chinul, în timp ce „bărbatul“, „omul“, „poetul“, rareori numit „Adrian“, se depersonalizează devenind doar un agent al suferinţei de la distanţă care uită de aniversarea soţiei, este „absent cu program“ de la întîmplările maternităţii şi căruia, în general, nu-i pasă decît de cariera lui de „cel mai tînăr poet al acestei patrii“. Femeia pleacă să nască singură în timp ce soţul poet doarme şi tot singură o găsim şi la reanimare, pentru ca mai tîrziu să aflăm că, la primul copil, fusese gravidă în aceeaşi perioadă cu amanta lui („Eu năşteam în iunie, ea în septembrie“).

Pe talgerul opus acestui bărbat infidel, egoist, meschin şi scandalagiu („adoră să se răstească, să poruncească şi să fie slugărit“), incapabil de tandreţe sau măcar de compasiune, se află poezia (transcrisă din cînd în cînd în paginile jurnalului), dar, mai ales, cei doi copii, „rozătorii de biscuiţi“ Ioana şi Andrei, cărora Constanţa Buzea le dedică cele mai calde, mai frumoase şi mai emoţionante pagini. Pentru ei trăieşte, lor le dedică surplusul de dragoste neîmpărtăşită, copiii îi dau puterea de a suporta torturile mariajului în care i s-a rezervat, alternativ, rolul de victimă calmă şi fantomă mută. „Îmi caută ceartă din fleacuri. Îmi ţine socoteală cum îmi cheltuiesc colaborările. Se uită în farfuriile noastre şi compară bucăţelele. Rămîn consternată, ameţită. Diabolic, mă urmăreşte, vrînd să cedez, să izbucnesc sub teroare. Visează să tremur de frică, să mă vadă distrusă. Mă refugiez în scris, public suficient şi mă consolez.“ Umilită, obosită şi uzată de toanele, infidelităţile, mizeriile (unele inimaginabile) şi agresivitatea versificatorului avid după recunoaştere, însetat după notorietate şi obsedat de putere, femeia se consolează scriind cu frenezie şi găsind justificare în poezie (unul din leitmotivele jurnalului), publicînd cărţi (una din ele poartă titlul

) şi, în cele din urmă, cîştigînd bătălia pe terenul literaturii, singurul loc unde suferinţa poate fi răscumpărată. Cu toate astea însă, portretul necruţător pe care Constanţa Buzea i-l face lui Adrian Păunescu nu e lipsit de dragoste. Îl admiră, îi recunoaşte nenumărate calităţi (printre care, energia şi histrionismul), crede în talentul lui literar, deşi ştie că nu va reuşi niciodată să devină un poet adevărat fiind mult prea superficial („lirismul i se degradează în cantitate, în relatare, în discursiv, în anecdotic“), şi, în general, mai mult îl compătimeşte decît îl reneagă pentru caracterul său mizerabil, este mai mult dezamăgită decît revoltată de lipsa de interes cu care îi tratează pe ea şi pe copii. Nu-l mai recunoaşte şi nu-i duce lipsa, deşi absenţa lui o uimeşte şi o umileşte în continuare, doar copiii îl mai leagă de el, copiii pentru care spune, la un moment dat, că ei doi chiar ar fi meritat să se iubească „pînă la capăt“.

Jurnalul vorbeşte tangenţial şi despre lumea literară românească, în general caraghioasă în aspiraţiile ei meschine, gravitînd în jurul revistelor literare şi a Uniunii, o bună parte din note fiind apoi scrise în timpul uimitoarei călătorii în State, prilejuite de o bursă la Iowa University, ocazie cu care cei doi îl întîlnesc pe Eliade, tînăra poetă citindu-i cu mult interes cărţile pe care le fişează pasional. Episodul american este interesant şi savuros prin portretul unui Eliade extrem de amabil, dar, mai ales, prin detaliile şi prin felul în care cei doi reacţionează la fascinanta societate capitalistă („trăim subit în viitor“), mai exact la mărcile ei: automobilele şi autostrăzile, universităţile şi muzeele, supermarketurile, zgîrie-norii etc. Dar toate acestea nu sînt altceva decît cadrele strălucitoare şi dinamice ale nefericirii tinerei femei admirabile prin răbdarea, dedicaţia şi spiritul de sacrificiu în numele unei familii iluzorii. Discretă şi modestă, caldă, sensibilă şi fragilă, mereu cu gîndul la copii, poeta este supravieţuitoarea mută a unei „drame intens întreţinute de împrejurări“, captiva resemnată a unui infern domestic: „Continuăm să stăm laolaltă, dar sîntem nişte singurătăţi. Pentru mine e cel mai greu. Infernul meu e închis, izolat, pecetluit, pe cînd el evadează cînd vrea.“

Purtînd un titlu sugestiv, scris foarte frumos, presărat cu poeme şi cu formulări memorabile, extraordinarul jurnal al Constanţei Buzea este deopotrivă mărturia emoţionantă a unei femei umilite şi cu tinereţea furată de un bărbat egoist, meschin şi adulterin, bădăran şi violent, o ruşine pentru genul masculin, dar şi splendida revanşă a unei mame şi, mai ales, a unei scriitoare realizate, dovada faptului că, uneori, adevărul şi forţa literaturii stau, mai ales, în caracter şi în credinţă.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

Gazprom FOTO Shutterstock
Ungaria a ajuns la un acord cu Gazprom pentru amânarea plăţilor
Compania de stat MVM din Ungaria a anunţat luni că a ajuns la un acord cu grupul rus Gazprom pentru amânarea plăţilor ce vizează livrările de gaze din iarnă, transmite Reuters.
Vladimir Putin FOTO Shutterstock
Putin a lăsat liderii lumii fără opțiuni: o pledoarie pentru schimbarea regimului de la Kremlin
Discursul liderului de la Kremlin cu ocazia ceremoniei dedicată anexării unor regiuni din Ucraina pledează în favoarea necesității schimbării de regim la Moscova, scrie jurnalistul David Rothkopf.
Tudor Chirilă (1) jpg
Tudor Chirilă, operat în Germania. Artistul a fost diagnosticat cu edem pe corzile vocale
Problemele de sănătate ale lui Tudor Chirilă au revenit. Artistul a fost în pericol să-și piardă vocea și în 2015, iar acum a fost nevoit să se opereze.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia