Tot fără strategie

Publicat în Dilema Veche nr. 847 din 2 - 8 iulie 2020
Tot fără strategie jpeg

Lansată în urmă cu trei săptămîni, despre campania „Citeşte româneşte” a Ministerului Culturii (proiect realizat cu sprijinul eMAG, al Uniunii Scriitorilor şi al Asociaţiei Editorilor, cu scopul de a promova scriitorii români și de a crește consumul de carte) încă se mai vorbește, dar, din păcate, nu din motivele scontate. Am scris despre această campanie acum două numere și revin, căci între timp lucrurile s-au lămurit în rău.

Scriitori precum Florin Bican, Lavinia Braniște, Laura Grünberg, Ioan Es. Pop, Robert Șerban ș.a. s-au filmat în timp ce îndeamnă la lectură sau recomandă o carte românească. Alții, care se filmaseră deja ori aveau în plan, au refuzat să mai participe (precum Paul Țanicui) cînd au văzut, pe de o parte, reacțiile negative din online, pe de altă parte, lipsa clară a unui concept: unii recomandau lectura în general, alții un scriitor anume ori citeau din propriile cărți – fiecare după a înțeles în urma unui telefon fără fir între Minister, edituri și autori.

Căci, făcută fără bani și cu participare benevolă („a costat timp și energie”, conform exprimării ministrului Culturii), campania nici n-a fost gîndită de cineva care înțelege cum funcționează piața de carte: mai întîi, cum se scrie o carte, apoi cum e vîndută și promovată pentru a se întîlni cu preferințele, comportamentul și buzunarele cititorilor. Platformele online eMAG, Elefant şi Libris au creat secţiuni speciale de carte românească la prețuri mai mult sau mai puțin reduse (uneori mai scumpe decît pe site-urile editurilor), dar asta exista deja și, oricum, nu din cauza lipsei unei secțiuni speciale în retail-ul online sîntem țara cu cea mai mică vînzare de carte din UE. Cum a spus și scriitorul Dan Lungu: „Cărțile pot fi cumpărate la momentul actual și de pe site-urile editurilor sau librăriilor, care și-au mutat și ele activitatea în mediul online. Ministerul nu face decît să crească vînzările unei companii – nu contribuie cu nimic la susținerea pieței de carte și a scriitorilor români”.

Întrebat de Newsweek de ce crede că această campanie a fost primită cu reticență de scriitorii români, ministrul Bogdan Gheorghiu a spus: „Cred că a contat și imaginea pe care și-a făcut-o Ministerul Culturii în ultimii ani, un corp al administrației centrale, fără o strategie națională a culturii asumată, fără politici publice de reprezentare corectă a tuturor sectoarelor culturale creative. Concret, pe sectorul culturii scrise, sînt ani de zile în care Ministerul Culturii nu s-a implicat aproape deloc în promovarea lecturii şi a autorilor români decît prin participarea la tîrgurile internaționale. Este un proiect ambițios care își dorește să îmbrățișeze toată breasla culturii scrise”.

Da, Ministerul Culturii nu s-a implicat mai deloc în ultimele decenii în sprijinirea reală a culturii scrise și a pieței de carte (nu există o Lege a cărții, nu există reglementări sau facilități acordate comerțului de carte, nu există finanțări pentru scriitori etc.), de-asta sîntem la pămînt cu lectura/consumul de carte de orice fel pe cap de locuitor, dar promovarea ar trebui să fie ultimul lucru de care să se ocupe ministerul. Acest proiect făcut fără bani și fără concept nu este cîtuși de puțin „ambițios” și nu îmbrățișează nimic, e doar o strîngere de mînă în aer. Noi ne-am propus să contribuim la schimbarea comportamentului consumatorului român. Campania aceasta ar fi un prim pas”, mai crede, cu o naivitate deconcertantă, ministrul.

În același material, realizat de Răzvan Chiruță, dedicat campaniei de revista Newsweek, există și trei reacții ample de la scriitori, doi dintre aceștia implicați în seria de filmări postate pe FB de minister, dezamăgiți de rezultat (Robert Șerban: „Sînt firești reacțiile critice și binevenite. Păcat: o bună intenție, cu efect de bumerang”), dar și cu recomandări de acțiuni reale de sprijin al sectorului culturii scrise (Bogdan-Alexandru Stănescu: „Trebuie gîndite modalități absolut pragmatice de a crea sisteme de burse, de premii, să pună bazele unor rezidențe literare”). De le-ar citi, măcar de data asta, și cineva de la minister.

Închei cu cîteva fraze ale Laviniei Braniște: „Am avut o strîngere de inimă cînd am văzut ce-a ieșit, deși inițial mă bucurasem să aud că există, în sfîrșit, o inițiativă din partea autorităților în acest sens. Literatura română contemporană are în mod real nevoie de sprijin ca să ajungă mai aproape de cititori. Impactul va fi pe măsura efortului depus și pe măsura viziunii, adică aproape zero, din păcate. Nu poți să distribui pe Facebook niște selfie-uri de scriitori și apoi să bifezi într-un raport de activitate că te-ai străduit. Pentru că se vede cu ochiul liber că nu te-ai străduit. Trebuie lucrat inteligent, atent, meticulos, cu multă răbdare în tot ce înseamnă educație și cultură. Trebuie sprijinite bibliotecile locale și școlare prin programe transparente de achiziții de literatură română contemporană, ajutate librăriile independente să supraviețuiască, mai ales în orașele mici, create evenimente de calitate pentru care artiștii să primească onorarii, întîlniri cu elevii în școli și cîte și mai cîte”.

Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio jpeg
În Joia Mare, Concert de Paște la Sala Radio
În Joia Mare (21 aprilie), de la ora 19:00, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, vor evolua pe scena Sălii Radio două dintre ansamblurile Radio România: Orchestra Naţională Radio și Corul Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu).
Metafizica lui Danilov jpeg
Metafizica lui Danilov
Multe dintre poeme au la origine experiențe livrești, în vreme ce altele pot fi considerate prelucrări personale, fantasmatice, delirante ale acestor experiențe.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.