Teoria clarului de lună

Publicat în Dilema Veche nr. 808 din 15-21 august 2019
Teoria clarului de lună jpeg

 Octavian Perpelea, Noaptea sfîntului Alcoolomeu, Casa de pariuri literare, 2017. 

Am citit poeziile lui Octavian Perpelea rîzînd pe înfundate, de teamă să nu mă audă clasicii poeziei universale… De fapt, am rîs pe înfundate mai mult ca să nu trezesc copilul, dar sună mai bine cum am zis întîi. Cartea lui (Noaptea Sfîntului Alcoolomeu, 2017) are un haz nebun și îl culege, în bună măsură, din violentarea intertextuală a clasicilor, cei mai mari inventatori de citate, transformate, cu timpul, în searbede locuri comune. Simpatizez poezia cu umor nu doar pentru că e vacanță, ci și pentru îndrăzneala poeților de a nu-și cenzura hazul, aici, unde poezia humorescă, intersubiectivă, criticistă și preocupată de stil nu are, în chip tradițional, un nume bun. Și totuși, alături de Perpelea, debutant în 2015 cu volumul Cu dricul pe contrasens (recunosc, nu-s chiar încîntat de titlurile cărților lui), poezia actuală îi mai înregistrează măcar pe teribilul Vasile Leac și pe vulcanicul Florentin Popa – poeți foarte buni, distinși prin calitatea umorului și prin inventivitatea verbală, atribut esențial al scrisului poetic dintotdeauna.

Noaptea sfîntului Alcoolomeu este scrisă sub forma unei antologii din autori de haiku-uri din toată lumea, ca și cum poeții de azi, de la Bombay la Quito și de la Reikjavik la Istanbul, s-ar ține numai de producția unor versiuni locale la această formă poetică arhaică japoneză, care nu funcționează decît în original, în ciuda proliferării sale, în general semidocte, inclusiv în cultura română. Deși rezultat probabil dintr-o energie comică fierbînd, autorul și-a structurat proiectul într-o formă filologică distinsă, antologia amintind de cărți-cult ale genului: Mircea Horia Simionescu, cu Bibliografia generală, dar și Roberto Bolaño, cu Literatura nazistă în America. Cartea lui Bolaño, un mistic al poeziei, ar fi trebuit să fie mai aproape de genul ilustrat de Perpelea. Însă poetul se așază singur alături de MHS, stegar al postmodernismului autohton, al cărui repertoar de cărți imaginare era și un tablou cultural al lumii văzute dinspre București în 1969, ceea ce dădea cosmopolitismului afișat în vremuri comuniste un aer patetic și, uneori, subversiv.

Și miza cărții lui Octavian Perpelea e, măcar parțial, tot una culturologică: e imaginea lumii literare românești răsfrîntă în destinele exemplare ale poeților „antologați“, relatate în scurte pastile biografice. Apare acolo un rocker din Kozlodui care aspiră la promovarea „vocii Bulgariei în cadrul polifoniei universale“ prin haiku-uri ca „Chuck Norris: / sara pe deal / dealul sub mine se surpă“ (Eminescu are, se vede, mare succes la sud de Dunăre), iar un ecuadorian exploatează rezonanțe macedonskiene: „pe sîrma unde / atîrnă lenjeria intimă a curvelor / priviți privighetoarea cîntă“. Sînt mafioți columbieni în retragere, deplîngîndu-și blegeala („ajuns la vîrsta la care / singurul gest rebel pe care mi-l mai permit e / să ascund un muc sub scaun“) și basarabence duioase („sînt Anastasia Pagu / am lucrat la fabrica «Bucuria» preparatoare / acum la pensie sînt ca o floare“), smardoi bucureșteni expresivi (cu hitul „din durerea mea de pulă / s-a născut un clar de / lună“), un hoț de buzunare napoletan, autorul haiku-ului „anii trec / eu tot / o frec“, tinere singuratice care își investesc cu profit singurătatea pe Facebook („luna peste / ocean nimeni peste / mine“), ba chiar și Duncan MacLeod, personajul scoțian de film, care își descrie nemurirea în stil balcanic: „să rămînă numai unul / dar pînă atunci să fie / veselie!!!“. Și apar chiar figuri recognoscibile de pe la noi: cîțiva critici antipatici, identificați prin anagramare, un poet grec care se numește „Theodor Cassis“, un altul, „Vassilis Therapeia“, iar cineva se simte emoționat într-un haiku monden: „sînt fericit la ultimul cenaclu / m-a salutat Claudiu Komartin“.

Defilarea de personaje de pe toate meridianele, bărbați și femei, talentați sau impostori, placizi sau aventuroși, afemeiați și feminiști, bețivi și abstinenți, monștri morali și îngeri autodistructivi, are hazul ei considerabil și sînt convins că Octavian Perpelea ar face figură bună ca prozator. Dar printre haiku-urile la mișto și poantele-șoc se desenează o figură convingătoare de autor în dreptul său. Acesta cultivă o poză trăsnită, cinică, dezabuzată, autodepreciativă, pe care o atribuie personajelor celor mai afecționate. Sub figurile lor, Octavian Perpelea apare ca un vehiculator de științe oculte și inutile („beau non-stop şi sînt tristă / cunosc detalii ruşinoase despre / sfîrşitul lumii“), cu o sensibilitate perplexantă („în spatele fabricii dezafectate / prezervative folosite / – peste tot dragoste“), mascîndu-și lamentația sub vulgaritate („atît de singur încît privesc / cu invidie la cîinii aștia doi care / se miros în cur“), pregătit să demoleze confortul moral al celorlalți cu un cinism plin, de fapt, de compasiune („s-a înserat e ora / la care copiii visează bomboanele / pedofilului belgian“), un poet neinteresat de transcendent, un sceptic plictisit („cînd celorlalţi li s-au / deschis chakrele pe mine m-a / tras curentul“), precaut din principiu față de orice se transformă prea ușor în poezie („acesta este / singurul haiku în care vorbesc / despre lună“). Nu fac greșeala să spun că poetul adevărat apare acolo unde se opește umoristul. Oricum, ambii sînt de citit cu delectare.

TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina jpeg
Festivalul Filmului European 2022 pune obiectivul pe Ucraina
Cea de-a 26-a ediție FFE va avea loc la București în perioada 5 – 11 mai (Cinema Elvire Popesco și Cinemateca Eforie) și la Timișoara, pe 10 mai, unde evenimentul va fi marcat printr-o gală, de Ziua Europei.
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești jpeg
„Invențiile ocazionale”, o nouă carte de Elena Ferrante în librăriile românești
Un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare.
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții jpeg
10 ani de „Noaptea Cărților Deschise“, cea mai mare campanie dedicată Zilei Mondiale a Cărții
Sîmbătă, 23 aprilie 2022, Editura Litera sărbătorește Ziua Mondială a Cărții prin evenimentul „Noaptea Cărților Deschise”.
Matrioșka Emanuel jpeg
Matrioșka Emanuel
E vorba de un mixt de formule literare, poezii, prozopoeme, proză autobiografică, note de subsol, adică avem o largă dimensiune experimentală concentrată pe tema identității, a jocului dintre eul real și cel ficțional, propus din start de dubletul nominal de pe copertă (Emil-Emanuel).
Bernard Henri Lévy și resuscitarea compasiunii jpeg
Bernard-Henri Lévy și resuscitarea compasiunii
Chiar aşa: de ce ne-ar interesa? În definitiv, nu se întîmplă la noi, nu ne reprezintă pe noi...
Pasărea vorbitoare jpeg
Pasărea vorbitoare
O lume tainică prinde astfel să ni se reveleze dezordonat, prin flash-uri orbitoare, care cultivă deopotrivă grația gestului de dans și precizia observației antropologice.
Sare și piper jpeg
Sare și piper
LP-ul lansat în luna martie a acestui an e deopotrivă captivant și entertaining, ludic și profund, absurd și (auto)reflexiv.
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5 7 mai 2022, despre „Comedia lumii” jpeg
Conferințele Dilema veche la Oradea: 5-7 mai 2022, despre „Comedia lumii”
Patronate de cea mai citită revistă de cultură din România, „Conferințele Dilema veche” sînt un proiect itinerant, avînd pînă acum ediții în Arad, Timișoara, Cluj-Napoca și, începînd din acest an, Oradea.
Premianții Galei Radio România Cultural 2022 jpeg
Premianții Galei Radio România Cultural 2022
Gala Premiilor Radio România Cultural, ediţia a XXI-a, şi-a desemnat cîştigătorii luni, 18 aprilie 2022, la Teatrul Odeon.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.