Suita retro a Bucure┼čtiului

Publicat în Dilema Veche nr. 472 din 28 februarie - 6 martie 2013
Suita retro a Bucure┼čtiului jpeg

ÔŚĆ Ioana P├órvulescu, Viitorul ├«ncepe luni, Editura Humanitas, 2012.

Nefiind propriu-zis o continuare a romanului Via┼úa ├«ncepe vineri (2009), cel pu┼úin nu ├«n sensul banal ┼či limitat al termenului, Viitorul ├«ncepe luni este ├«ns─â o carte simetric─â, Ioana P├órvulescu construind aceste c─âr┼úi ca pe o suit─â retro ├«n oglind─â. Romanele se poti citi foarte bine ┼či separat (unii critici le-au comparat ┼či evaluat ├«n parte aplic├«ndu-le, ├«n opinia mea, un regim critic restrictiv), dar ar fi p─âcat, c─âci ├«mpreun─â alc─âtuiesc un organism narativ mai savuros ┼či mai complex, deloc redundant. Ce se afl─â ├«ntr-una nu g─âse┼čti ├«n cealalt─â, cele dou─â jum─ât─â┼úi umpl├«ndu-┼či golurile ┼či lumin├«ndu-┼či obscurit─â┼úile reciproc, ├«n plus, ocup├«ndu-se de lucruri ┼či personaje diferite, c─âci accentele narative se deplaseaz─â, iar rolurile principale se redistribuie. Dac─â Via┼úa ├«ncepe vineri ne introducea ├«n atmosfera Belle ├ëpoque bucure┼čtean─â a Cr─âciunului anului 1897, marcat─â de dou─â evenimente ÔÇ×tariÔÇť: un duel ├«ntre dou─â personaje celebre ┼či apari┼úia ca din cer a unui b─ârbat din viitor; Viitorul ├«ncepe luni se desf─â┼čoar─â ├«ntr-o singur─â s─âpt─âm├«n─â din luna februarie a lui 1898, c├«nd opinia public─â bucure┼čtean─â este agitat─â, din nou, de dou─â evenimente: conferin┼úa t├«n─ârului chirurg Dimitrie Gerota despre pericolele purt─ârii corsetului ┼či atentatul e┼čuat/dejucat al anarhi┼čtilor la via┼úa Regelui Carol I. ┼×i de data aceasta ziarele s├«nt interfa┼úa dintre adev─âr ┼či specula┼úie, dintre secret ┼či public, dintre realitate ┼či fic┼úiune. Acela┼či Pavel Mirto, reporter la Universul, este naratorul care leag─â toate pove┼čtile, oferindu-ne romanul (la propriu ┼či la figurat) al acelei s─âpt─âm├«ni, transform├«nd m─âruntul, senza┼úionalul, faptul divers ├«ntr-o nara┼úiune cu ad├«ncimi ┼či multe fa┼úete. Aceasta fiind, pentru cei care cunosc preocup─ârile Ioanei P├órvulescu, eseist─â fascinat─â de publicistica din trecut, ┼či un fel de art─â poetic─â.

Reg─âsim, astfel, personajele deja cunoscute, familia doctorului Margulis, doctorul Gerota, comisarul Costache Boerescu ┼či generalul Algiu, fra┼úii Mirto, micul Nicu ┼č.cl., plus alte personaje istorice reale (Anton Bacalba┼ča, Sofia N─âdejde) mi┼čc├«ndu-se ├«n acela┼či perimetru bucure┼čtean: Catedrala Sf. Iosif ┼či Ateneul, Palatul Regal, Biserica Kre┼úulescu ┼či Teatrul Na┼úional, Prefectura Poli┼úiei, Palatele ziarelor Universul ┼či Adev─ârul (locuri ilustrate la sf├«r┼čitul c─âr┼úii sub forma unei h─âr┼úi). Dac─â ├«n romanul precedent ÔÇ×capul de afi┼čÔÇť ├«l de┼úinea Dan Cre┼úu, omul ÔÇ×aterizatÔÇť din viitor care tulbura opinia public─â cu prezen┼úa sa inexplicabil─â, de data aceasta Iulia Margulis este cea care, ├«mboln─âvindu-se, ├«ntoarce pe dos via┼úa familiei doctorului Margulis. Delirul ei este portalul spre un Bucure┼čti din viitor, unde se ┼či ├«ndr─âgoste┼čte (ca-n filmul Somewhere in time) ┼či are ocazia s─â-┼či revad─â, ├«ntr-un episod emo┼úionant, casa ├«mb─âtr├«nit─â situat─â pe strada cu nume schimbat. Ceea ce ├«n prima carte de desf─â┼čura la lumina zilei, ├«n public, de data aceasta are loc ├«n spa┼úiul privat. Iar dac─â atunci lumea trecutului putea fi ├«nfruntat─â de Dan Cre┼úu, acum Iulia Margulis nu are puterea s─â dea ochii cu ora┼čul viitorului, plimbarea ei prin metropola modern─â, cu str─âzi purt├«nd numele unor prieteni de familie, desf─â┼čur├«ndu-se sub protec┼úia umbrelei ÔÇô acesta fiind, prin poezia lucrului ascuns, ┼či cel mai frumos episod al romanului.

Dar ceea ce agit─â cu adev─ârat societatea bucure┼čtean─â, high-life-ul de sf├«r┼čit de secol 19, populat de politicieni, medici, jurnali┼čti, avoca┼úi ┼či detectivi, este, cum spuneam, mai ├«nt├«i conferin┼úa doctorului Gerota (relatat─â ├«n ziar de ├«ns─â┼či Sofia N─âdejde), urmat─â la c├«teva zile de o serie de atentate la Rege puse la cale de membrii unei organiza┼úii socialist-anarhiste. ├Än jurul acestor dou─â evenimente, c─ârora li se adaug─â ┼či ├«nmorm├«ntarea directorului Adev─ârului, Alexandru Beldiman, se construiesc ┼či se ├«ntretaie lupta politic─â reflectat─â ├«n opozi┼úia celor dou─â ziare, trama poli┼úist─â cu filajele ┼či investiga┼úiile de rigoare, afacerile oneroase ┼či secretele de familie, pove┼čtile de iubire din trecut, jocurile amoroase din prezent ┼či fanteziile din viitor, mondenit─â┼úile ┼či istoriile intime, toate ├«ntr-o desf─â┼čurare deopotriv─â dinamic─â ┼či misterioas─â, amestec├«nd faptele diverse ┼či reale cu specula┼úiile ┼či cu nota┼úiile subiective de jurnal, c─âci, s─â nu uit─âm, ne afl─âm, totu┼či, ├«n interiorul romanului unui gazetar, ┼či ├«nc─â al unuia ├«ndr─âgostit, devenit, ├«n mod incon┼čtient, complice ├«n organizarea atentatului.

Nu doar subiectele s├«nt altele, dar ┼či accentele narative se deplaseaz─â pe alte personaje, sprijinind din plin ipoteza c─â cele dou─â romane ├«ntregesc aceea┼či lume ┼či c─â nu pot fi degustate ┼či judecate just dec├«t unul ├«n oglinda celuilalt. Mai ├«nt├«i, doctorul Leon Margulis ├«┼či arat─â o alt─â fa┼úet─â a personalit─â┼úii trec├«nd printr-o mare ├«ncercare, c─âci ├«mprumutul imprudent f─âcut la un c─âm─âtar ├«l aduce ├«n situa┼úia unei iminente execut─âri silite, totul f─âr─â ┼čtirea familiei ┼či, mai ales, pe fundalul bolii fiicei. Iulia Margulis, din nou una dintre vocile narative (┼či, poate, alter-ego-ul sentimental al Ioanei P├órvulescu), zace cu febr─â ├«n patul trecutului, ├«n timp ce bate str─âzile viitorului, ref─âc├«nd ÔÇô ├«n sens invers ┼či nu doar simetric, dar, poate, ┼či printr-o compensa┼úie temporal─â ÔÇô c─âl─âtoria lui Dan Cre┼úu. Relatarea Iuliei despre viitor, departe de a fi, totu┼či, negativ─â, este a unei experien┼úe senzoriale. Gusturile, mirosurile, zgomotele lumii din viitor o contrariaz─â ┼či o fascineaz─â ├«n egal─â m─âsur─â. Viitorul nu apare deloc mai s─ârac ┼či mai tern, cum s-a zis, ci mult mai intens, iar Iulia se desfat─â cu noile coduri ale erotismului, de pild─â. E ciudat cum comentatorii de p├«n─â acum ai c─âr┼úii au pierdut din vedere pl─âcerea cu care Iulia se las─â sedus─â de b─ârbatul din viitor. Fata at├«t de curioas─â cu privire la viitor ├«┼či g─âse┼čte jum─âtatea abia ├«ntr-un b─ârbat din viitor fascinat de c─âl─âtoria ├«n timp (literatura fiind, ├«n cazul am├«ndurora, liantul livresc). Un alt personaj care joac─â o carte important─â este comisarul Costache Boerescu: talentat ├«n a ÔÇ×citiÔÇť schema atentatelor anarhiste ┼či salv├«ndu-l, ├«n cele din urm─â, din ghearele escrocheriei pe doctorul Margulis, abia cu acesta av├«nd, de fapt, o rela┼úie complicat─â ┼či interesant─â, c─âci doctorul nu este doar prietenul lui, ci ┼či so┼úul ┼či tat─âl unor femei pe care le iube┼čte detectivul ├«nsu┼či. ├Än fine, simpaticul pu┼čti Nicu ├«┼či joac─â, la propriu ┼či la figurat, rolul de comisionar duc├«nd mesaje ┼či f─âc├«nd leg─âturi f─âr─â de care mecanismul romanului n-ar func┼úiona.

C─âci despre un mecanism foarte fin calibrat este vorba ├«n acest roman cu un epic minu┼úios ce dezvolt─â subtile rela┼úii ┼či leg─âturi. Capacitatea Ioanei P├órvulescu, pe de o parte, de a restitui imaginile publice ┼či private ale societ─â┼úii bucure┼čtene de la sf├«r┼čitul secolului 19, pe de alt─â parte, de a imagina o desf─â┼čurare narativ─â sofisticat─â, este remarcabil─â. Toate personajele au un rol, oric├«t de mic, ├«n mecanismul restabilirii ordinii: vorbele, gesturile ┼či ac┼úiunile lor se dovedesc esen┼úiale la momentul oportun. Nimic nu e pus ori l─âsat la voia ├«nt├«mpl─ârii, totul este ingenios ┼či coerent a┼čezat ├«n schema c─âr┼úii, scriitura inteligent─â, sensibil─â, fantezist─â ┼či cu mult umor a Ioanei P├órvulescu, dintotdeauna extrem de atent─â la detalii ┼či subtilit─â┼úi ┼či, apropo, de o rar─â elegan┼ú─â stilistic─â, find un spectacol ├«n sine. C─âci totul este o ├«nc├«ntare ÔÇô descrierile, personajele, dialogurile, limbajul.

Construit pe logica senza┼úionalist─â, dar av├«nd ┼či o dimensiune intimist─â, ├«ncorpor├«nd mai multe tendin┼úe literare ale vremii (balzacianismul social, progresismul ┼či fantezia lui Wells, plus mystery&romance-ul foiletonistice), plasat ├«n mediul agitat al unui Bucure┼čti monden din alt─â epoc─â, dominat ├«n egal─â m─âsur─â de faptul divers, loisir-ul cotidian, capriciile inimii ┼či jocurile politice, ora┼č a c─ârui realitate scriitoarea o restituie cu ┼čtiin┼ú─â ┼či naturale┼úe, Viitorul ├«ncepe luni este un foarte agreabil roman detectivist de atmosfer─â pe tema timpului. O suit─â de romane retro pe care Bucure┼čtiul le merita.

952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,
Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.