Ştiinţa dragostei

Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
Ştiinţa dragostei jpeg

● Ana Dragu, Mîini cuminţi. Copilul meu autist, Editura Polirom, 2015.  

„Sînt Ana şi îmi petrec 90% din timp printre fiinţe din spectrul autist“, spune în finalul cărţii scriitoarea Ana Dragu, mama unui băieţel despre care a aflat că este autist la vîrsta de doi ani, ulterior şi fondatoarea Centrului de Resurse şi Referinţă în Autism „Micul Prinţ“ din Bistriţa – o femeie, aşadar, care, pentru a-şi ajuta copilul, s-a documentat ea însăşi şi s-a implicat activ în procesul de dobîndire a abilităţilor necesare. 

Cartea de faţă, un fel de naraţiune-eseu tragi-poematică la persoana întîi, spune povestea unei mame singure care creşte doi copii, un băieţel şi o fată, dintre care băieţelul, numit în carte Saşa, este atipic, în sensul că are nevoi speciale, dar şi puteri speciale, căci deţine un auz absolut. Este confesiunea mamei şi, implicit, povestea unei familii atipice, constrînsă să funcţioneze după reguli neconvenţionale într-un mediu care, din cauza prejudecăţilor şi a fricii de diferit, poate deveni oricînd ostil. Este mărturia emoţionantă, dar lipsită de patetism, a mamei care se schimbă pe sine şi schimbă lumea pentru copilul ei autist, făcînd eforturi să-l înţeleagă, făcînd eforturi ca lumea să-l înţeleagă. Este romanul unei străpungeri a minţii, a înţelegerii unui mod diferit de a percepe lumea, a unei comunicări dincolo de mijloacele comune. Şi, fireşte, al unei mari iubiri materne. 

„Am vrut să transmit un mesaj social puternic de la bun început. Şi mi-a fost tare frică de forma pe care cartea ar fi putut să o ia din punct de vedere literar. Pentru că este vorba despre literatură, în cele din urmă. De asta am şi ezitat multă vreme. Nu ştiam care ar fi textura potrivită. Cum să scriu o carte utilă părinţilor, dar în acelaşi timp neplictisitoare. Fără barierele ridicate de cărţile de specialitate. Şi care să poată fi citită în acelaşi timp de oricine, oricînd, cu plăcere“, mărturisea Ana Dragu în interviul acordat colegei mele Ana Maria Sandu, în

, acum cîteva săptămîni. Şi, într-adevăr, deşi cartea oferă destule pasaje ştiinţifice pentru înţelegerea corectă a ceea ce este autismul, pentru o abordare eficientă a acestei „condiţii“ (mici eseuri şi e-mail-uri de la specialişti, unii români plecaţi la cercetare în centre renumite din străinătate – cum este cazul lui Sergiu Paşca), există, dincolo de această dimensiune ştiinţifică, una profund literară – în mod fatal literară, aş spune. Am folosit mai sus cuvîntul roman, căci aşa poate fi citită această carte, ca pe romanul unei mame care „dintr-o femeie permanent obsedată de latura magică a existenţei ajunge,

autismului, cel mai îndărătnic fan al neuroştiinţelor“

pentru a-şi înţelege şi ajuta copilul. 

De la un capăt la altul al acestui roman al mamei, al fiului şi al fiicei (căci fiica puţin mai mare, numită în carte Aria, devine principalul ei sprijin) se întinde o aventură a comunicării, a căutării şi înţelegerii unui nou limbaj bazat pe legătura emotivă dintre copil şi mamă, cea transformată într-un interpret, într-un hermeneut permanent al gesturilor ermetice şi al vorbelor impertinente, în sens lingvistic, ale lui Saşa. Relatarea de aproape a comportamentului unui copil autist, cu percepţiile, gesturile şi vorbele lui surprinzătoare, cu inadecvările şi talentele sale minunate (avînd auz absolut, cîntă la pian cu uşurinţă şi tot ce nu e armonie sonoră îl afectează; are şi talent la desen), face şi mai evidentă distanţa dintre copil şi mamă, dar şi dintre cei doi şi lume. Pe de o parte, mama tatonează limbajul de acces înspre mintea copilului; pe de altă parte, face eforturi să-l înveţe pe copil limbajul prin care acesta să-şi creeze legături cu lumea, totul contracronometru – căci mama nu are la dispoziţie, pentru a-l înzestra pe copil cu anumite abilităţi, decît cîţiva ani, înainte de a atinge vîrsta de a-l da la şcoală. Din aceste relaţionări ale limbajelor, cînd paralele, cînd intersectate în punctele absurde/lirice/ludice ale semnificaţiei, se naşte, cum spuneam, în mod fatal, literatura. 

Saşa este E.T.-ul familiei: un mic alien care are propriul lui limbaj, căruia nu-i place contactul fizic, nu simte durerea, nu doarme, se sperie de mîncare şi urlă, obsedat de ordine şi armonie în sînul propriei familii unde a adus haosul, neavînd o altă casă unde să se întoarcă pentru că este deja acasă. 

Deşi atrage toate luminile asupra lui – căci Saşa, cel care are un umeraş de companie, umblă cu un balon invizibil şi aproape tot ce scoate pe gură este o creaţie poetică, este personajul fascinant al romanului formării acestei familii –, şi mama, şi fiica mai mare se arată drept personaje extraordinare prin determinarea şi formele lor afective cu care gravitează în jurul băieţelului. Nu transpare nimic despre femeia Ana în afara calităţii ei de mamă (în afara acestei scurte scăpări „recent, am suferit o depresie, n-o să intru în amănunte“); autoportretul ei se conturează din subînţelegerea sacrificiului; nu-şi permite să se lase, în faţa paginii de scris, copleşită de dramatismul care se ghiceşte în fiecare rînd, deşi transformarea ei este vizibilă. Mîna ei dreaptă, şi una din vocile acestei cărţi, este Aria, care devine, pe parcursul fatalei maturizări, din sora mai mare – mama mai mică a lui Saşa, renunţînd, nu fără frustrări, la prerogativele copilăriei pentru a-şi asuma responsabilităţi de adult. E interesant cum fiecare dintre aceste personaje desfăşoară tot atîtea forme de afectivitate şi inteligenţă în raport cu neobişnuitul. 

Dincolo de scenele şi dialogurile cu sute de formulări memorabile, totul de un absurd minunat, de un comic absolut sau de o bizară înţelepciune, cartea Anei Dragu este nu un ghid, ci o scrisoare literară de încurajare pentru familiile care au un copil autist şi care sînt astfel sfătuite să nu dispere şi să apeleze cît mai de timpuriu la un program intens de dobîndire a anumitor abilităţi pentru copiii lor, fiindcă se pot face progrese mari. E ca la loterie, dar nu e nici o tragedie; bucură-te că nu e mai rău, le spune Ana Dragu în această carte, pînă la urmă, senină şi optimistă, plină de umor, o carte cu totul şi cu totul specială, precum personajele ei, un fel de manual de răbdare, dragoste şi speranţă.   

***

„Autismul nu se vindecă şi nu dispare. E o realitate nici măcar supusă dezbaterilor în comunitatea ştiinţifică. E o condiţie pe viaţă. Nu atît o boală, cît un fenotip diferit. Şi de fapt, în afară de primele luni după diagnostic, niciodată de atunci nu mi-am dorit un copil vindecat. Pentru că niciodată n-a fost defect. Vreau un copil mai mult fericit decît trist, capabil să-şi comunice nevoile de aşa manieră încît toţi cei din jur să-l înţeleagă, să ştim cînd i-e foame şi cînd îl doare, să ştim şi fie că nu ştie sau nu poate face un lucru sau altul. 

Însă autismul e o vacă de lapte extrem de uşor de muls de companiile farmaceutice. Ca şi cancerul, ca şi calviţia. Atrage nu doar companiile farmaceutice, ci şi şarlatani clasici, popi şi vrăjitoare, firme de suplimente alimentare. Toate profitînd de disperarea părinţilor şi alimentînd false speranţe de vindecare. 

Autismul nu se vindecă. Aşa că produsele sau tratamentele care pretind că vindecă autismul îmi par periculoase din start. Din fericire n-am învăţat acest lucru

, ca alţi părinţi care-au bătut globul în lung şi-n lat în căutarea unui medicament miraculos. Mii de părinţi nenorociţi care-au testat pe propriii copii metode de vindecare care îmi fac părul măciucă, care le-au schimbat medicaţia de zeci de ori pe an ori de cîte ori dădeau de vreun şarlatan. Părinţi care-au pompat în ei suplimente de fiecare dată cînd citeau despre o nouă izbîndă a «oamenilor de ştiinţă» în tabloide. De la medicaţie

la lăsare de sînge şi exorcizare. Tehnici demente de Ev Mediu mai răspîndite decît s-ar crede. 

Avertismentele sînt la tot pasul, dar cine să le asculte, cînd milioane de părinţi îşi doresc un copil normal, viaţa lor înapoi şi un viitor perfect, aşa cum l-au visat, nereuşînd să se împace cu faptul că nu-l au. Nu au un copil tipic. Şi dacă nu e tipic, e defect.“

Mîini cuminţi) 

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.