Ştiinţa de-a găti, arta de-a mînca - şi viceversa

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
Ştiinţa de a găti, arta de a mînca   şi viceversa jpeg

Pe la începutul lui Făurar, cînd Ioana Pârvulescu mi-a descris proiectul unei culegeri, la Humanitas, cu amintiri culinare din copilărie, gen Cărţile care ne-au făcut oameni, m-am dat pe spate de fericire, fără să mai întreb ce şi cum. Să ţi se dea voie la un text retrospectiv-confesiv de 30.000 de semne, în care să spui cine, cît şi cum te-a învăţat (sau nu) că educaţia gastronomică e soră bună cu educaţia estetică, fizică, istorică, religioasă, financiară, vestimentară, igienică ş.a. – este o generozitate editorială de nerefuzat. M-am avîntat mintenaş în cascada evocativă, aducîndu-mi aminte, o dată mai mult, că scriitorimea moldo-valah-transilvană, paşoptistă, junimistă, clasică, romantică ş.a.m.d. s-a dedicat cu nesăţioasă plăcere memorialisticii. La noi – ştie cine vrea s-o ştie – ficţiunea e moft, dumneaei Memoria e totul.

În ce mă priveşte, sînt un adversar al disjuncţiilor şi, prin urmare, un atlet al conjuncţiei. Înţeleg şi accept (pînă la un punct) ierarhia „anatomică“ a fericirii. Cînd e vorba de cele ieftine, nisipoase, concret-pîrdalnice, vorbim de satisfacţii materiale. Cînd urcăm către voluptate şi ajungem în plexul solar, optăm pentru formula plăcerile cărnii, pentru ca, odată ajunşi în vîrf, din limb către nimb, să ne tolănim paradisiac în bucuriile spiritului. M-au răzvrătit dintotdeauna aceste ţarcuri cu sorginte medievală, care împart în felii inegale împlinirea. De ce ar fi senzoriumul, fără excepţie şi irevocabil, sluga păcătoasă a spiritului? De ce ar fi plăcerile trupeşti, fără excepţie şi irevocabil, o hazna a sufletului, pivniţa fetidă a inimii? De ce, fără drept de apel, carnea – carnalitatea, ca apanaj drăcesc – este condamnată din principiu să fie Umbra, servitoarea muncită, prohibită, arsă pe rugul raţiunii? Cine, cum şi cît ar fi în stare să amestece benefic planurile, infuzînd duh în febrilitatea senzorială şi dulci răceli reflexive în creuzetul epidermic? Întrebări tipice adolescentului năuc, pentru care coincidenţa contrariilor şi teoriile sufismului au impus cu înfiorare sinteza lumînare-flacără ca închipuire a relaţiei trup-suflet. Una fără cealaltă, ca plinătatea fără suportul golului, nu pot supravieţui în bogată conlucrare.

Booon. Vă scutesc de teoria chibritului şi vin la ţenchiul voroavei.

După ce mi-am scris fără condiţionare şi cu maaaare plăcere obolul, am aflat excitat că-n volum vor fi nu doar gurmeţi faimoşi precum Pleşu şi Liiceanu, ori gurmanzi insaţiabili ca subsemnatul, dar şi ghiduşi zăpăcitori&consumatori ai celor cinci simţuri, de talia lui Emil Brumaru, laolaltă cu cavaleri înzăuaţi ca Neagu Djuvara, inşi misterioşi bucătăreşte şi surprinzători papilar, precum Mircea Cărtărescu, Livius Ciocârlie, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi şi Marius Chivu, împreună cu felurite, baroc înfăşurate doamne, în veci necorelabile deopotrivă cu ideea de gătit şi cu cea de găteală: Ana Blandiana, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Adriana Bittel, Adriana Babeţi, Oana Pellea, Monica Pillat, Ioana Nicolaie.

Titlul ideal presupus de mine era „Mîncăruri cu gust de la oameni de gust“. El a fost, însă, resimţit ca trufaş, fiind înlocuit cu fiorosul, IMGB-istul, zic eu, Intelectuali la cratiţă. Oricum aş coti privirea, văd în coada formulei un semn de exclamare, adică un imperativ care-mi evocă bine-cunoscuta, bucureşteana imprecaţie macho-şoferistică faţă de femeile la volan, în contexte de (ne)vinovată culpabilitate carosabilă: „du-te la cratiţă, fă, fir-ai a dracu’ de proastă cu cine ţi-a pus volanu-n mînă!“. Urlet geamăn cu nenorocita furie proletariană a fesenismului dîmboviţean din 1990 şi ceva, cînd cu „Moarte intelectualilor“, „IMGB face ordine“ şi duhorile misologiei postceauşiste pentru care ochelarii, barba, ezitările, referinţele culturale, poza lui Coposu şi aplauzele pentru Vali Sterian erau una cu delictul de leznaţiune şi, deci, vivat ghilotina.

Ei bine, citind cartea, mi s-au lichefiat rezervele, astfel încît joi 5 martie, în curtea GDS, la mesele pendinte de Green Hours, cu sticloanţe păcătos îmbiate dinspre cramele Oprişor şi mîncăruri parşiv furnizate de unii dintre autorii cuprinşi în carte, am acceptat cu toţii că – între l’art de vivre, ars amandi şi ars moriendi – arta culinară are exact rostul mortarului care asigură coeziunea cărămizilor.

Cartea are de toate: autori între 33 şi 95 de ani, zece femei, zece bărbaţi, din Valahia, Moldova, Banat şi Oltenia, cu sămînţă de saşi, vîlceni, aromâni, maramureşeni, evrei, sîrbi, greci, braşoveni, unguri, reţete de-o varietate năucitoare (de la sarmale, şarlote şi mîncare de gutui, la omlete, budinci, paste, salate, rulade, tort, pînă la gratin de andive, halva turcească, fettuccine ţărăneşti, gogoşari cu smîntînă, velouté de potiron aux chîtaignes, peşte cu salvie, spumă de zmeură, ou frecat, gomboţi şi ciorbă de praz), face dreptate bietei, dar delicioasei felii de pîine prăjită din anii săraci, unsă cu untură şi usturoi, dar şi colivei, la fel de seducătoare în dejism, ceauşism, postmodernism.

Revine cu tîlc în carte una dintre cele mai profunde şi perene efigii ale rînduielii familial-culinare: cuptorul bunicilor. O „instituţie“ vitală, aproape complet dispărută, dar care asigura cîndva fermecător continuitatea, densitatea originară, puritatea tradiţiei, acea tărie firesc-pilduitoare ce susţine temelia convieţuirii rodnice. Grete Tartler şi Andrei Pleşu subliniază natura de Athanor alchimic a vetrei, a cuptorului, cu acea „ştiinţă a focului“ care fraternizează bucătăria cu atelierele artiştilor plastici.

Fie că te opreşti la fascinaţia clătitelor din copilăria lui Mircea Cărtărescu, sau la bărbăteasca preferinţă pentru carne friptă şi salată a lui Neagu Djuvara, fie că sui înspre amestecul de Viena şi Budapesta ce pulsează în textele semnate de Adriana Babeţi şi Livius Ciocârlie, ori te laşi cu drag ameţit de „sacul bunicii“ Adrianei Bittel şi de hîtrul bunic vîlcean al lui Marius Chivu, de cartofii făcuţi roate pe plită, bureţii, laştele, gulaşul şi sălvăiţa din copilăria Ioanei Nicolaie, de prăjiturimea aristocrată evocată de Ioana Pârvulescu, de provocatorul aliaj de alivenci şi creveţi etalat de Gabriel Liiceanu, ori te laşi umilit de mărturisirea Gretei Tartler („eu, care nu mai mănînc carne de la 28 de ani, decît de Paşti şi de Crăciun“) – pretutindeni ai ocazia să înţelegi în ce măsură „rezistenţa prin cultură“ şi-a avut, în jumătatea de secol a comunismului românesc, o vrednică pereche în demnitatea culinară.

Pot să rîdă cu gura pînă la urechi de chestia asta campionii neosocialismului dîmboviţean, ea rămîne o realitate cu acute rezonanţe în memoria noastră sufletească.

În rest, că tot am trecut cuminte de Paşti, să ne fie de bine! 

P.S. La dilema din titlu văd că n-am mai ajuns. Ea rămîne pe veci, am senzaţia, o indecidabilă. Cine ar putea să cuantifice cu justă măsură cît este artă şi cîtă ştiinţă, cît instinct şi cîtă educaţie în alchimia inefabilă a bucătăriselii? Dar şi cît este rafinament artistic al degustării, ori simplă îngurgitare, în actul (erotic? sacerdotal? animalic?) al înghiţirii! Rămînem fiecare pe gînduri, cu farfuria în faţă.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

964 16 coperta jpg
Febra etică
Ca o concluzie, atît Mariana Marin, cît și Mariana Codruț practică o literatură în răspăr cu poetica dominantă a generației ’80, dar nu într-un mod manifest, ostentativ.
964 17 Va urma  Pe planeta Oglinda foto Marius Sumlea 1 jpg
La 146 km de război. Teatru la Piatra Neamț
Ce regăsesc la fiecare ediție a Festivalului de Teatru de la Piatra Neamț este un efort de adecvare la problematicile momentului, la crizele lumii și la ideile ce se dezbat, un efort care face festivalul viu, vibrant, departe de formatul obosit de „vitrină” teatrală.
964 23 png
Lucrările maeștrilor peisagiști britanici (și nu numai) la București
Pavilioanele Art Safari sînt deschise publicului pînă la 11 decembrie și, cu siguranță, promit o experiență vizuală memorabilă.
afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.

Adevarul.ro

putin anexare regiuni ucrainene 30 sept 2022 epa efe
Scena bizară de la finalul ceremoniei organizate la Kremlin pentru oficializarea anexării unor noi teritorii ucrainene VIDEO
Într-o scenă bizară și penibilă deopotrivă, Vladimir Putin și liderii separatiști ai celor patru regiuni ucrainene anexate vineri de Rusia și-au strâns mâinile la finalul ceremoniei de oficializare a noului rapt teritorial și au strigat în cor „Rusia”.
telefon imagine ilustrativa foto Daniel Guță jpg
Profesor de liceu din Hunedoara, în ipostaze obscene. Imaginile cu el au stârnit revolta părinților
Un profesor care predă elevilor din două licee din Hunedoara va fi cercetat disciplinar. În mediul online au apărut imagini video în care el se arată în ipostaze obscene.
new amsterdam 2 png
New Amsterdam, declarat cel mai bun serial de televiziune în 2021, debutează la Prima TV
New Amsterdam este cel mai vechi spital public din America. Aici există o regulă unică, diferită de celelalte spitale.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.