┼×tiin┼úa de-a g─âti, arta de-a m├«nca - ┼či viceversa

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
┼×tiin┼úa de a g─âti, arta de a m├«nca   ┼či viceversa jpeg

Pe la ├«nceputul lui F─âurar, c├«nd Ioana P├órvulescu mi-a descris proiectul unei culegeri, la Humanitas, cu amintiri culinare din copil─ârie, gen C─âr┼úile care ne-au f─âcut oameni, m-am dat pe spate de fericire, f─âr─â s─â mai ├«ntreb ce ┼či cum. S─â ┼úi se dea voie la un text retrospectiv-confesiv de 30.000 de semne, ├«n care s─â spui cine, c├«t ┼či cum te-a ├«nv─â┼úat (sau nu) c─â educa┼úia gastronomic─â e sor─â bun─â cu educa┼úia estetic─â, fizic─â, istoric─â, religioas─â, financiar─â, vestimentar─â, igienic─â ┼č.a. ÔÇô este o generozitate editorial─â de nerefuzat. M-am av├«ntat mintena┼č ├«n cascada evocativ─â, aduc├«ndu-mi aminte, o dat─â mai mult, c─â scriitorimea moldo-valah-transilvan─â, pa┼čoptist─â, junimist─â, clasic─â, romantic─â ┼č.a.m.d. s-a dedicat cu nes─â┼úioas─â pl─âcere memorialisticii. La noi ÔÇô ┼čtie cine vrea s-o ┼čtie ÔÇô fic┼úiunea e moft, dumneaei Memoria e totul.

├Än ce m─â prive┼čte, s├«nt un adversar al disjunc┼úiilor ┼či, prin urmare, un atlet al conjunc┼úiei. ├Än┼úeleg ┼či accept (p├«n─â la un punct) ierarhia ÔÇ×anatomic─âÔÇť a fericirii. C├«nd e vorba de cele ieftine, nisipoase, concret-p├«rdalnice, vorbim de satisfac┼úii materiale. C├«nd urc─âm c─âtre voluptate ┼či ajungem ├«n plexul solar, opt─âm pentru formula pl─âcerile c─ârnii, pentru ca, odat─â ajun┼či ├«n v├«rf, din limb c─âtre nimb, s─â ne tol─ânim paradisiac ├«n bucuriile spiritului. M-au r─âzvr─âtit dintotdeauna aceste ┼úarcuri cu sorginte medieval─â, care ├«mpart ├«n felii inegale ├«mplinirea. De ce ar fi senzoriumul, f─âr─â excep┼úie ┼či irevocabil, sluga p─âc─âtoas─â a spiritului? De ce ar fi pl─âcerile trupe┼čti, f─âr─â excep┼úie ┼či irevocabil, o hazna a sufletului, pivni┼úa fetid─â a inimii? De ce, f─âr─â drept de apel, carnea ÔÇô carnalitatea, ca apanaj dr─âcesc ÔÇô este condamnat─â din principiu s─â fie Umbra, servitoarea muncit─â, prohibit─â, ars─â pe rugul ra┼úiunii? Cine, cum ┼či c├«t ar fi ├«n stare s─â amestece benefic planurile, infuz├«nd duh ├«n febrilitatea senzorial─â ┼či dulci r─âceli reflexive ├«n creuzetul epidermic? ├Äntreb─âri tipice adolescentului n─âuc, pentru care coinciden┼úa contrariilor ┼či teoriile sufismului au impus cu ├«nfiorare sinteza lum├«nare-flac─âr─â ca ├«nchipuire a rela┼úiei trup-suflet. Una f─âr─â cealalt─â, ca plin─âtatea f─âr─â suportul golului, nu pot supravie┼úui ├«n bogat─â conlucrare.

Booon. V─â scutesc de teoria chibritului ┼či vin la ┼úenchiul voroavei.

Dup─â ce mi-am scris f─âr─â condi┼úionare ┼či cu maaaare pl─âcere obolul, am aflat excitat c─â-n volum vor fi nu doar gurme┼úi faimo┼či precum Ple┼ču ┼či Liiceanu, ori gurmanzi insa┼úiabili ca subsemnatul, dar ┼či ghidu┼či z─âp─âcitori&consumatori ai celor cinci sim┼úuri, de talia lui Emil Brumaru, laolalt─â cu cavaleri ├«nz─âua┼úi ca Neagu Djuvara, in┼či misterio┼či buc─ât─âre┼čte ┼či surprinz─âtori papilar, precum Mircea C─ârt─ârescu, Livius Cioc├órlie, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi ┼či Marius Chivu, ├«mpreun─â cu felurite, baroc ├«nf─â┼čurate doamne, ├«n veci necorelabile deopotriv─â cu ideea de g─âtit ┼či cu cea de g─âteal─â: Ana Blandiana, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Adriana Bittel, Adriana Babe┼úi, Oana Pellea, Monica Pillat, Ioana Nicolaie.

Titlul ideal presupus de mine era ÔÇ×M├«nc─âruri cu gust de la oameni de gustÔÇť. El a fost, ├«ns─â, resim┼úit ca trufa┼č, fiind ├«nlocuit cu fiorosul, IMGB-istul, zic eu, Intelectuali la crati┼ú─â. Oricum a┼č coti privirea, v─âd ├«n coada formulei un semn de exclamare, adic─â un imperativ care-mi evoc─â bine-cunoscuta, bucure┼čteana impreca┼úie macho-┼čoferistic─â fa┼ú─â de femeile la volan, ├«n contexte de (ne)vinovat─â culpabilitate carosabil─â: ÔÇ×du-te la crati┼ú─â, f─â, fir-ai a dracuÔÇÖ de proast─â cu cine ┼úi-a pus volanu-n m├«n─â!ÔÇť. Urlet geam─ân cu nenorocita furie proletarian─â a fesenismului d├«mbovi┼úean din 1990 ┼či ceva, c├«nd cu ÔÇ×Moarte intelectualilorÔÇť, ÔÇ×IMGB face ordineÔÇť ┼či duhorile misologiei postceau┼čiste pentru care ochelarii, barba, ezit─ârile, referin┼úele culturale, poza lui Coposu ┼či aplauzele pentru Vali Sterian erau una cu delictul de lezna┼úiune ┼či, deci, vivat ghilotina.

Ei bine, citind cartea, mi s-au lichefiat rezervele, astfel ├«nc├«t joi 5 martie, ├«n curtea GDS, la mesele pendinte de Green Hours, cu sticloan┼úe p─âc─âtos ├«mbiate dinspre cramele Opri┼čor ┼či m├«nc─âruri par┼čiv furnizate de unii dintre autorii cuprin┼či ├«n carte, am acceptat cu to┼úii c─â ÔÇô ├«ntre lÔÇÖart de vivre, ars amandi ┼či ars moriendi ÔÇô arta culinar─â are exact rostul mortarului care asigur─â coeziunea c─âr─âmizilor.

Cartea are de toate: autori ├«ntre 33 ┼či 95 de ani, zece femei, zece b─ârba┼úi, din Valahia, Moldova, Banat ┼či Oltenia, cu s─âm├«n┼ú─â de sa┼či, v├«lceni, arom├óni, maramure┼čeni, evrei, s├«rbi, greci, bra┼čoveni, unguri, re┼úete de-o varietate n─âucitoare (de la sarmale, ┼čarlote ┼či m├«ncare de gutui, la omlete, budinci, paste, salate, rulade, tort, p├«n─â la gratin de andive, halva turceasc─â, fettuccine ┼ú─âr─âne┼čti, gogo┼čari cu sm├«nt├«n─â, velout├ę de potiron aux ch├«taignes, pe┼čte cu salvie, spum─â de zmeur─â, ou frecat, gombo┼úi ┼či ciorb─â de praz), face dreptate bietei, dar delicioasei felii de p├«ine pr─âjit─â din anii s─âraci, uns─â cu untur─â ┼či usturoi, dar ┼či colivei, la fel de seduc─âtoare ├«n dejism, ceau┼čism, postmodernism.

Revine cu t├«lc ├«n carte una dintre cele mai profunde ┼či perene efigii ale r├«nduielii familial-culinare: cuptorul bunicilor. O ÔÇ×institu┼úieÔÇť vital─â, aproape complet disp─ârut─â, dar care asigura c├«ndva fermec─âtor continuitatea, densitatea originar─â, puritatea tradi┼úiei, acea t─ârie firesc-pilduitoare ce sus┼úine temelia convie┼úuirii rodnice. Grete Tartler ┼či Andrei Ple┼ču subliniaz─â natura de Athanor alchimic a vetrei, a cuptorului, cu acea ÔÇ×┼čtiin┼ú─â a foculuiÔÇť care fraternizeaz─â buc─ât─âria cu atelierele arti┼čtilor plastici.

Fie c─â te opre┼čti la fascina┼úia cl─âtitelor din copil─âria lui Mircea C─ârt─ârescu, sau la b─ârb─âteasca preferin┼ú─â pentru carne fript─â ┼či salat─â a lui Neagu Djuvara, fie c─â sui ├«nspre amestecul de Viena ┼či Budapesta ce pulseaz─â ├«n textele semnate de Adriana Babe┼úi ┼či Livius Cioc├órlie, ori te la┼či cu drag ame┼úit de ÔÇ×sacul buniciiÔÇť Adrianei Bittel ┼či de h├«trul bunic v├«lcean al lui Marius Chivu, de cartofii f─âcu┼úi roate pe plit─â, bure┼úii, la┼čtele, gula┼čul ┼či s─âlv─âi┼úa din copil─âria Ioanei Nicolaie, de pr─âjiturimea aristocrat─â evocat─â de Ioana P├órvulescu, de provocatorul aliaj de alivenci ┼či creve┼úi etalat de Gabriel Liiceanu, ori te la┼či umilit de m─ârturisirea Gretei Tartler (ÔÇ×eu, care nu mai m─ân├«nc carne de la 28 de ani, dec├«t de Pa┼čti ┼či de Cr─âciunÔÇť) ÔÇô pretutindeni ai ocazia s─â ├«n┼úelegi ├«n ce m─âsur─â ÔÇ×rezisten┼úa prin cultur─âÔÇť ┼či-a avut, ├«n jum─âtatea de secol a comunismului rom├ónesc, o vrednic─â pereche ├«n demnitatea culinar─â.

Pot să rîdă cu gura pînă la urechi de chestia asta campionii neosocialismului dîmboviţean, ea rămîne o realitate cu acute rezonanţe în memoria noastră sufletească.

├Än rest, c─â tot am trecut cuminte de Pa┼čti, s─â ne fie de bine! 

P.S. La dilema din titlu v─âd c─â n-am mai ajuns. Ea r─âm├«ne pe veci, am senza┼úia, o indecidabil─â. Cine ar putea s─â cuantifice cu just─â m─âsur─â c├«t este art─â ┼či c├«t─â ┼čtiin┼ú─â, c├«t instinct ┼či c├«t─â educa┼úie ├«n alchimia inefabil─â a buc─ât─âriselii? Dar ┼či c├«t este rafinament artistic al degust─ârii, ori simpl─â ├«ngurgitare, ├«n actul (erotic? sacerdotal? animalic?) al ├«nghi┼úirii! R─âm├«nem fiecare pe g├«nduri, cu farfuria ├«n fa┼ú─â.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?