Steak and Blowjob Day şi un roman „bărbătesc“ kitsch

Gruia DRAGOMIR
Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Steak and Blowjob Day şi un roman „bărbătesc“ kitsch jpeg

Chad Kultgen este un scriitor american călit în cultura sitcom-urilor şi a reality show-urilor. A şi flirtat la un moment dat cu VH1-ul pentru un reality show în care încerca să obţină băutură şi femei, în diverse cluburi exclusiviste, minţind că este un superstar. Iar romanul său de debut, The Average American Male (2007), este, aşa cum declara într-un interviu, un fel de răzbunare/răspuns la sitcom-urile în care bărbaţii sînt ţinuţi sub papuc şi şantajaţi sexual de către soţii, pentru a face lucruri care nu fac cinste „bărbăţiei“ lor, care-i castrează: romantism, operă, balet, gătit, spălat vase, cuddling etc. Rezultatul este un roman kitsch, întocmai ca tricourile cu un cuplu proaspăt căsătorit şi cu mesajul Game Over, misogin şi plin de stereotipuri. Un „jackass“ literar.   

Romanul are o poveste simplă şi previzibilă: un bărbat la vreo treizeci de ani trăieşte drama vieţii, pentru că se află într-o relaţie de care s-a plictisit şi din care nu poate să iasă pentru că îi este oarecum confortabilă. Nemulţumitul se gîndeşte tot timpul cum ar fi să şi-o tragă cu fiecare femeie care-i intră în raza vizuală, îşi înşală logodnica şi îi strecoară în mîncare pastile pisate pentru mărit sînii. Cînd se iveşte ceva mai bun, îi dă papucii, dar noua relaţie, incitantă&excitantă la început, se transformă în vechea relaţie.  

Concluzia la care se ajunge într-unul dintre capitole („My Gay Buddy“) este că heterosexualitatea este o povară pentru toţi bărbaţii obişnuiţi, şi vina este a femeilor. Unul dintre prietenii cei mai buni ai povestitorului este un tip gay, iar într-o discuţie dintre cei doi avem următoarea frază, care ar trebui să-i pună pe gînduri pe toţi misoginii în legătură cu sexualitatea lor: „O femeie n-ar fi niciodată atît de sinceră şi nici un tip nu i-ar putea spune unei femei nimic care să se apropie măcar de adevăr, dacă vrea să şi-o mai tragă vreodată. Dar dacă dai la o parte toate căcaturile femeieşti, rămîi cu doi tipi care vor să se fută-n draci şi n-au nici o problemă în a-şi spune acest lucru“. Singurul plus al acestui roman este stilul rece şi sec în care e scris, cinic şi jignitor de sincer. Un exemplu fiind primul capitol, scurt şi la obiect: „Capitolul unu. Crăciunul cu mama şi tata. De fiecare dată acelaşi căcat“. Iar dialogurile sînt foarte bine scrise şi naturale şi curg ca replicile dintr-un sitcom cu canned laughter în fundal.  

Aşa cum era de aşteptat, debutul său a primit multe recenzii negative, dar s-a vîndut bine, avînd o campanie de marketing bazată pe YouTube-uri virale, care au avut grijă să-şi atingă bine publicul-ţintă. Într-unul dintre clipuri, la o masă în familie, părinţii fetei întreabă cînd vor vedea un inel pe mîna fiicei lor. Tipul răspunde pe un ton politicos: „Cînd va învăţa să înghită fără să se înece şi cînd o s-o ia pe uşa din spate fără să se smiorcăie, atunci cred că vom face următorul pas. Îmi puteţi da cartofii?“.  

Lame şi sad, dar ce este şi mai înfricoşător este că după ce termini de citit cartea îţi dai seama că e posibil să-şi merite titlul, în sensul că ar putea fi vocea reprimată, care nu se aude de atîta canned laughter artificial, a tuturor personajelor simpatice din sitcom-urile de familie: Everyboy Loves Raymond, King of Queens şi chiar Married with Children. The Average American Male este biblia tuturor celor care-şi doresc o zi a Bărbatului, un Steak and Blowjob Day, o carte care, dacă va fi tradusă în română, va avea un succes destul mare, mai ales printre consumatorii de reviste pentru bărbaţi, care cred că bărbatul este un animal poligam. Recomandarea mea este că, dacă tricourile cu Game Over vi se par de prost-gust, să vă feriţi de ea. Cine are nevoie de astfel de grafice şi de stereotipuri de care te împiedici la fiecare colţ de stradă?  Gruia Dragomir este jurnalist.

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.