Soarta femeii

Publicat în Dilema Veche nr. 811 din 5-11 septembrie 2019
Soarta femeii jpeg

● Ioana Nicolaie, Cartea Reghinei, Editura Humanitas, 2019. 

În romanul Pelinul negru (Humanitas, 2017), vocea care spune povestea aparţine Agustinei, o fetiță de nouă ani, mezina unei familii de la ţară cu nu mai puțin de doisprezece copii, născută cu meningită la cîteva luni după accidentul de la Cernobîl şi rămasă cu o formă uşoară de înapoiere mintală, din cauza căreia tot repetă clasa întîi. Cu voce lirică şi candidă, Agustina oferea o imagine foarte vie a familiei sale numeroase, unde exista o ierarhie după vîrstă între fraţi şi surori şi, implicit, o diferență în trepte a înțelegerii vieții şi a percepţiei părinților (pentru unii tatăl era bun, pentru că muncea mult și citea Biblia; pentru alții era rău, pentru că-i bătea și era zgîrcit).

Ei bine, în acest roman, vocea care spune povestea aparţine mamei, Reghina, căsătorită foarte devreme, la şaisprezece ani, cu Damian şi care va naşte doisprezece copii (plus încă doi care nu supravieţuiesc), spre mîhnirea şi furia soţului penticostal a cărui atitudine se schimbă după primii trei ani de căsnicie („vara de trei ani“), ajungînd un bărbat posac, zgîrcit şi violent, beţiv şi curvar, străin de biserică şi de învăţătura Bibliei. Copiii nu mai sînt numiţi, Reghina face referire la ei folosind anumite atribute („fata foc şi pară“, spre exemplu, povestea Agustinei avînd parte de o pagină „clandestină“ undeva în roman), percepţia maternă a tuturor fetelor şi băieţilor născuţi fiind aceea a „unui corp de o mie de kilograme“, un organism crescut din carnea şi din sîngele ei, iubit pe de-a-ntregul, fără diferenţe individuale.

Dacă în Pelinul negru, roman psihologic de atmosferă, vocea lirică a copilului anormal chestiona apartenența sa la lume, de data aceasta, confesiunea Reghinei – introspecţie prilejuită de un atac cerebral survenit la vîrsta de 70 de ani, înţelegem abia spre final – este încercarea de a pune o anume ordine într-o viaţă în care s-au întîmplat multe lucruri nedrepte sau de neînţeles şi totodată mărturia condiţiei grele a femeii cu o familie numeroasă, dar fără un bărbat iubitor, înţelegător şi paşnic. Lunga confesiune a Reghinei, ale cărei episoade sînt marcate prin citate din Cartea lui Iov şi prin leitmotivul succesiunii anilor buni/răi din pilda vacilor grase/schiloade, face salturi în timp, alătură sau suprapune timpurile, vocile şi tonurile, într-un flux al conştiinţei foarte dramatic uneori, cu multe scene violente (accidente de muncă, copii morţi, atacuri de urşi), atins de fantastic alteori (strigoi, vindecătoare, dialoguri cu animale, diverse eresuri populare) şi cu destule invocaţii biblice, ceea ce dă un anume aer faulknerian naraţiunii plasate, de asemenea, într-un spaţiu ficţional.

Văralia, micul oraş nordic de munte (relativ uşor identificabil cu Sîngeorzul natal al autoarei) în care Damian îşi aduce foarte tînăra soţie, este un loc pe de o parte neprietenos din cauza geografiei montane (ierni dure, animale sălbatice) şi a perioadei istorice (apar dările către stat şi raţionalizarea alimentelor din comunism, un informator în sînul cultului penticostal, Cernobîlul), pe de altă parte funcţionează ca o staţiune înfloritoare, cu ape minerale, unde vin turişti cu bani. Reghina însăşi este o străină între două lumi: „smulsă“ de la părinţi, ajunge într un loc fără prieteni şi cu un soţ plecat la muncă (o vreme, Damian lucrează într-o carieră de piatră, apoi ca ceferist).

Romanul surprinde bine drama ruperii de familie a tinerei mirese tradiţionale, de la sat, şi înstrăinarea de la început, aşteptarea şi incertitudinea noii vieţi (vezi şi fragmentul de mai jos), aşa cum, mai tîrziu, expune greutăţile muncilor domestice, sacrificiul pe altarul maternităţii („nouă ani cu un harbuz în loc de burtă“), stoicismul cu care femeia, tot mai mutilată de viaţă, suportă răceala şi violenţa soţului. Devotamentul total faţă de familie, pierderea atributelor feminităţii, pe fondul nostalgiei pentru o mai veche pasiune cu care n-a fost să fie, şi singurătatea de sine („viaţa mea e un fermoar nepotrivit, din care toate dau pe dinafară“), iar spre final, plecarea copiilor de acasă – toate acestea dau măsura eroismului mut al femeii trecute prin furcile vieţii. Din acest punct de vedere, romanul este o odă adusă femeii de altădată de la ţară (deşi destule femei trăiesc astfel şi acum) care, învăţată chiar de propriii părinţi să fie supusă bărbatului, suportă totul în numele destinului vitreg („aveam să ţinem unul de altul pînă la capăt“).

De altfel, prin mediul său rural bine surprins prin mişcările vieţii personajelor şi prin credinţa în blesteme, superstiţii şi fatalitate care le conturează mentalitatea, comportamentul şi limbajul, romanul Ioanei Nicolaie este şi un omagiu adus prozei rurale rebreniene. (Leitmotivul morţii imaginate ca o „vulturoaică“ năvălind din senin trimite cu gîndul chiar la proza preotului Gala Galaction.)

Lamento existenţial de gen („unde-i frumuseţea mea, cînd au prins să mi se stingă ochii? unde s-a fărîmat tinereţea?“), poem dramatic cu caracter etnografic, prin descrierea riturilor de trecere sau a celor gospodăreşti domestice, atins uneori de realismul magic popular, naraţiune densă, stratificată şi impecabilă în stilistica fluxului conştiinţei în lexic regional şi cu imaginar popular, Cartea Reghinei este cel mai bun roman de pînă acum al Ioanei Nicolaie.

*****

Ioana NICOLAIE
Cartea Reghinei (fragment)

– Nevestele tinere, aşa ca noi, sînt cele mai norocoase. Adică o vreme au parte de pace. Nu ştii cu cine te muţi în casă decît după ce iubirea se mai stinge. La început, dacă nu eşti nebun de legat, de te blestemă oamenii, ca pe Aurel, care-şi nenoroceşte copiii şi nevasta, e ca o aşteptare. Din loc în loc e şi bucurie. Şi fericire poate fi, dar asta i tare rară. Încă dinainte de nuntă dragul ar fi trebuit să nu-ţi mai încapă în inimă. Noi două, Reghina, să ne veselim că încă ne aflăm în partea bună de viaţă. Încă ne putem bucura de o mîncare întreagă. Desigur, Damian e plecat, dar ştii cît îi eşti de dragă.

– Nu mai are mult şi vine acasă. Că nu mai e altă nevastă ca mine… Singură, fără socri, i-am văzut doar de trei ori lunile astea. Vreau să-l am aici, cu mine. Să nu-mi iasă vorbe.

– Cînd vin copiii, nu s-a oprit Mălina, toate se schimbă. Dacă bărbatul te-ajută şi te-nţelege, e bun. Dacă nu aruncă salariul la bufet, într-o singură zi, poţi să fii mulţumită. Mare noroc ca mîncarea aia, păturile, să-şi mai păstreze o parte din gust. De cele mai multe ori, nu-ţi mai rămîne nimic din ea. Ori se face precum piatra, ori îţi deschide răni în gură, ori nimereşti mereu un mălai mult prea acru. Bărbatul îşi face tovarăşi, se-mbată, suduie cît e ziua de lungă. Te fugăreşte prin grădini, de nu mai ştii unde să te ascunzi. E numai şi numai după noroc. Puţine sînt cele ce scapă şi le e bine. Dacă ai vînătăi, trebuie să-ţi pecetluieşti gura. Nu zici nimic niciodată, nu te poţi face chiar tu de ruşine. Taci şi înduri, mi-a spus mama, că asta-i soarta noastră.

– Părinţii mei sînt, totuşi, din altă plămadă. Tata nu face nimic fără să se sfătuiască mai înainte cu mama. Nu i-am auzit certîndu-se niciodată. Cît despre suduit nu poate fi vorba. S-au şi pocăit după moartea Valeriei, sora mea.

– Îl ştii pe ăla brunet, m-a întrerupt Mălina, ăla ce umblă cu motoreta? Stă la prima casă. Bea în fiecare zi, abia l scoate din cîrciumă nevasta. La casa următoare e Aurel, o fiară. De cîteva ori a ajuns femeia lui la spital. La casa albastră e Dăbuc, adus de spate, vai de el. Să vezi cum îşi aleargă nevasta, parcă-i apucat. Pe ăştia trei îi avem aici, pe uliţa noastră, dar nici restul nu-s uşi de biserică, din cînd în cînd îi tot auzi cum se ceartă. Rari sînt cei care-şi văd liniştiţi de viaţă. Căci ce-au învăţat bărbaţii ăştia acasă nu poate fi schimbat. Nimeni nu-i mai dezbară de ce le-au băgat alţii în cap.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.