ÔÇ×Sf├«r╚Öitul ├«nseamn─â nebunieÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
ÔÇ×Sf├«r╚Öitul ├«nseamn─â nebunieÔÇŁ jpeg

ÔŚĆ Da┼ía Drndi─ç, Trieste, traducere de Octavia Nedelcu, Editura ART, 2021.

M-am ├«ntrebat pe parcursul lecturii acestui roman, ╚Öi nu o dat─â, care a fost inten╚Ťia ini╚Ťial─â a scriitoarei croate Da┼ía Drndi─ç, ce imagine a stat la originea romanului ei ╚Öi c├«t de mult s-a alterat ea pe parcurs, c├«t au contaminat-o ÔÇ×documenteleÔÇŁ terorii pe care le reproduce ├«n Trieste. Pentru c─â e evident c─â nu avem de-a face nici cu un roman, nici cu un simplu ÔÇ×documentarÔÇŁ despre Holocaust, ci cu o combina╚Ťie la care se adaug─â multe alte impurit─â╚Ťi de-ale istoriei. De╚Öi romanul se deschide cu imaginea unei b─âtr├«ne care-╚Öi a╚Ötept─â (vom afla ├«n final, odat─â cu ├«mplinirea perfect circular─â a c─âr╚Ťii) fiul care i-a fost r─âpit dup─â na╚Ötere, ceea ce intereseaz─â pe autoare ╚Öi implicit pe tine, cititorule, ├«n aceast─â carte este chiar materia alb─â care umple acest cerc trasat cu linie punctat─â. Iar acolo, ├«n cerc, se afl─â t─âcerea pe care istoria a numit-o Holocaust ╚Öi pe care Da┼ía Drndi─ç se ├«nc─âp─â╚Ť├«neaz─â s-o r─âscoleasc─â ╚Öi s-o tulbure, ├«n ciuda unei ├«n╚Ťelegeri sans mots c─â poate ar fi bine s─â nu mai vorbim despre acele lucruri. Trieste devine astfel m─ârturie, document ÔÇ×inoportunÔÇŁ, ÔÇ×inadecvatÔÇŁ ╚Öi un sfredel care vrea s─â retrezeasc─â durerea.

Prima jum─âtate a romanului reface aventura biografiilor bunicilor ╚Öi p─ârin╚Ťilor Hayei, n─âscu╚Ťi cu to╚Ťii ├«n timpul p─âcii fragile a Imperiului Austro-Ungar: evrei poliglo╚Ťi, mici negustori sefarzi a c─âror origine se afl─â undeva, demult ╚Öi departe, ├«n Spania Inchizi╚Ťiei. Peste Gorizia/Gorica, or─â╚Öel ├«nvecinat cu Trieste, trec ├«ncoace ╚Öi-ncolo armatele Primului R─âzboi, iar ora╚Öul devine martor al ├«nfrunt─ârilor s├«ngeroase dintre austrieci ╚Öi italieni. Introducerea aceasta, biblic─â sau ÔÇ×de basmÔÇŁ, acumuleaz─â ├«ns─â o tensiune cu reglaj fin, o acumulare premonitiv─â de tr─âs─âturi textuale care indic─â iminen╚Ťa unui R─âu mai mare. Cu toate acestea, expunerea simplelor date de c─âtre autoare nu face altceva dec├«t s─â creioneze portretul de grup al unei familii fericite (na╚Öteri, c─âs─âtorii, ├«nmorm├«nt─âri) care ├«╚Öi tr─âie╚Öte via╚Ťa ├«n centrul maelstromului (apari╚Ťia c─âm─â╚Öilor negre, na╚Öterea fascismului, legile rasiale italiene), f─âr─â a avea ├«ns─â prea mult de suferit. P├«n─â ├«n 1944, c├«nd t├«n─âra Haya, v├«nz─âtoare la o tutungerie, se ├«ndr─âgoste╚Öte de un frumos ofi╚Ťer nazist, care o las─â ├«ns─ârcinat─â ╚Öi apoi o p─âr─âse╚Öte, nu ├«nainte de a se justifica ╚Öoptindu-i la ureche c─â ar fi pe deplin con╚Ötient c─â numele Tedeschi e nume de evreu. Fiul lor, Antonio, dispare din c─ârucior ╚Öi aici ├«ncepe co╚Ömarul.

Misterul acestei dispari╚Ťii va fi dezlegat ├«n cele din urm─â, dar el nu mai face obiectul romanului, a╚Öa cum Haya e nevoit─â s─â fac─â un pas ├«n spate ╚Öi s─â lase locul istoriei. Dar nu ├«nainte ca Da┼ía Drndi─ç s─â fac─â ╚Öi ea un pas ├«n lateral, ca gest ce pecetluie╚Öte desp─âr╚Ťirea de orice sentimentalism, ╚Öi s─â-╚Öi condamne eroina, laolalt─â cu ├«ntreaga ei familie: ÔÇ×Familia Tedeschi tr─âie╚Öte ├«n continuare ├«n iluzia ignoran╚Ťei. Cei care ╚Ötiu ce se ├«nt├«mpl─â nu vorbesc despre asta; cei care nu ╚Ötiu nu pun ├«ntreb─âri; cei care ├«ntreab─â nu primesc r─âspunsuri. Nici atunci ╚Öi nici ├«n prezentÔÇŁ. Ce anume ╚Ötie familia Tedeschi, dar nu vrea s─â recunoasc─â? Sau ce anume nu ╚Ötie familia Tedeschi? Ei bine, ce nu ╚Ötia familia Tedeschi era c─â ├«n jurul lor erau extermina╚Ťi f─âr─â prea mare discre╚Ťie circa 9.000 de evrei (ale c─âror nume se g─âsesc listate ├«n romanul Trieste ├«ntre paginile 193-255), c─â la periferia ora╚Öului care-i g─âzduise pe James Joyce ╚Öi Italo Svevo func╚Ťiona o mic─â fabric─â de exterminare, c─â noaptea zgomotul motoarelor ascundea ╚Ťipetele evreilor tortura╚Ťi, c─â prin Trieste treceau trenurile groazei, care alimentau camerele de gazare din cele mai notorii lag─âre de concentrare. 

De altfel, dac─â ├«n Trieste se g─âse╚Öte vreo izbucnire care s─â str─âpung─â aparent impenetrabila armur─â obiectiv─â a Da┼íei Drndi─ç, atunci ea este ├«ndreptat─â ├«mpotriva a╚Öa-numi╚Ťilor bystanders, a privitorilor neimplica╚Ťi, sau a celor care, de╚Öi nu au f─âcut parte din ma╚Öin─âria nazist─â de ucis, au acceptat compromisul cu ea (aici apare pasager ╚Öi numele lui Herbert von Karajan). De la lag─ârul de concentrare ╚Öi exterminare de la San Sabba, privirea autoarei pare a se ├«ndep─ârta pentru a cuprinde c├«t mai mult, ├«n c─âutarea unui pattern, trec├«nd ├«n revist─â biografiile unora dintre cei mai importan╚Ťi c─âl─âi nazi╚Öti din lag─âre, majoritatea dintre ei nepedepsi╚Ťi. Iar de aici pare s─â transpar─â dorin╚Ťa de a g─âsi planul R─âului, de╚Öi e evident c─â a╚Öa ceva nu exist─â, ci e un produs aleatoriu, o desc─âtu╚Öare de energie inexplicabil─â. Leg─âtura dintre local (San Sabba) ╚Öi general (Treblinka) o face figura frumosului ofi╚Ťer Kurt Franz, figur─â din p─âcate real─â. Da┼ía Drndi─ç utilizeaz─â tot felul de materiale ├«n ├«ncercarea ei de a recrea oroarea: transcrieri din procese, decupaje din interviurile lui Lanzmann, declara╚Ťiile martorilor supravie╚Ťuitori, fotografii, schi╚Ťe biografice. ├Äncet-├«ncet, monstruozitatea pare a cre╚Öte odat─â cu fiecare victim─â ├«nghi╚Ťit─â de cuptor, cu fiecare descriere a gropilor comune care musteau de carne putrefact─â ╚Öi din care ie╚Öeau viermii precum firele de iarb─â, cu fiecare copil al c─ârui craniu e zdrobit de cizma unui ofi╚Ťer cuprins de frenezie.

La toat─â aceast─â groz─âvie acumulat─â exist─â un singur contrapunct: literatura. Dac─â oroarea e destr─âmat─â de ceva, acel ceva este The Wasteland, poemul ale c─ârui versuri traverseaz─â ╚Ťinutul fertil al putrefac╚Ťiei. Pe l├«ng─â poemul lui Eliot, Da┼ía Drndi─ç folose╚Öte, pentru a ├«mbl├«nzi groz─âvia, citate din Borges, Bernhard, Umberto Saba (al c─ârui vers d─â ╚Öi titlul acestei cronici), Montale sau Pound.

Am l─âsat ├«n suspensie o ├«ntrebare cu care deschideam aceast─â cronic─â: ce a vrut oare Da┼ía Drndi─ç (de la a c─ârei moarte se ├«mplinesc din p─âcate trei ani), ce a urm─ârit ea prin Trieste? De ce aceast─â acumulare nemiloas─â de orori? Iar cheia cred c─â se g─âse╚Öte ├«n acest pasaj poate u╚Öor de trecut cu vederea, de la pagina 114: ÔÇ×De╚Öi numele lor au fost ╚Öterse de pe lista victimelor de r─âzboi ╚Öi de pe monumentele funerare, o dat─â pe an, vizitatori necunoscu╚Ťi depun flori pe mormintele lor marcate numeric (morm├«ntul lui Wirth are num─ârul 716) ╚Öi execut─â salutul nazist. P├«n─â ├«n zilele noastreÔÇŁ. E foarte mult─â uitare ╚Öi e la fel de mult─â fascina╚Ťie ├«n fa╚Ťa R─âului, iar cele dou─â stau ├«mpreun─â ca dou─â boabe-ntr-o p─âstaie. (Excelent─â traducerea Octaviei Nedelcu.)

Bogdan-Alexandru St─ânescu este scriitor ┼či critic literar. Cea mai recent─â carte publicat─â: Caragiale. Scrisoarea pierdut─â, Polirom, 2019.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.