SF cu pașoptiști

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
SF cu pașoptiști jpeg

 Steampunk. A doua revoluţie, coordonator Adrian Crăciun, Editura Millennium Books, 2011.

Dintre toate subgenurile SF-ului, steampunkul mi se pare cel mai simpatic şi, oricum, cel mai artistic pentru că, spre deosebire de cyberpunk, de exemplu, e mai mult fiction decît science în felul său retro care combină istoria alternativă cu speculaţia cultural-politică într-o naraţiune plasată întotdeauna în trecutul secolului al XIX-lea, unde tehnologia are farmecul romantic al anacronismului. Venită dinspre scrierile unor H.G. Wells şi Jules Verne, literatura steampunk s-a lansat şi a primit această denumire în anii ’80 prin revitalizarea imaginarului ştiinţific speculativ victorian, întoarcerea la tehnologia pe baza energiei aburului şi „acuplarea“ unor elemente de science fiction cu fantasy-ul gotic. Nu am suficiente date pentru a schiţa, dacă există aşa ceva, începuturile steampunkului românesc (la noi, SF-ul a fost, şi este, un gen de consum underground), dar, dintre scriitorii aşa-zis mainstream, Bogdan Suceavă a abordat acest tip în literatură în cîteva povestiri de la începutul anilor 2000. Aşa că această antologie are toate şansele să reprezinte adevăratul certificat de naştere al subgenului la noi. Situaţie care, de altfel, demonstrează din nou caracterul discontinuu şi relativ/tardiv sincronic al literaturii noastre, care, de pildă, în ciuda succesului internaţional al cărţii lui Bram Stoker şi a circulaţiei legendelor săseşti cu Vlad Ţepeş, n-a avut şi n-are nici acum, cînd tema vampirului a revenit la modă, măcar cîteva încercări timide de fantasy gotic.

Antologia adună zece scriitori din trei generaţii şi, cu o singură excepţie, povestirile sînt inedite, scrise special pentru acest proiect iniţiat şi coordonat de Adrian Crăciun. Textele sînt, cum se întîmplă de obicei, inegale, dar nivelul este absolut onorabil şi eforturile celor zece de a scrie steampunk în lipsa tradiţiei, remarcabil. Mai ales că autorii, cu una-două excepţii, nu s-au cramponat într-un steampunk ortodox, ci au scris mai degrabă un steampunk fusion, mixînd diverse elemente clasice (dirijabile, aerostate, veliere, computere analogice) cu motive de paranormal sau plasînd acţiunea nu neapărat înainte de 1900, ci şi în comunism sau chiar după. În „Povestea de dimineaţă a domnişoarei Vu“ de Ioana Vişan (unul dintre cele mai bine scrise texte, dar cu un story mult prea subţire), în Iaşiul de după moartea lui Ştefan cel Mare, ridicat de la sol pe nişte platforme pentru a fi protejat de invaziile turcilor, izbucneşte un incendiu şi are loc o operaţiune de salvare cu ajutorul unor aeropurtate. „Cetatea neagră“ de Costi Gurgu (povestire cu potenţial, dar contextul şi protocolul politic o îngreunează) este ultimul bastion bizantin de la Marea Neagră în calea invaziei Imperiului Crohinez (o alianţă bizară între extratereştri, chinezi şi tătari) care ameninţă să extermine Europa cu ajutorul unor complicate şi nemaivăzute nave de zbor. Întîmplarea din „De la ţigani“ de George Lazăr (o fabulă cu umor, dar mult din el involuntar) este plasată în plin stalinism românesc cînd, după epurarea intelectualilor, ţiganii devin indispensabili pe post de înlocuitori ai inginerilor şi doctorilor. Michael Haulică imaginează în „Povestea lui Calistrat Hadîmbu...“ (o povestire sadovenian-márquez-iană – realism magic de letopiseţ – care ar merita rescrisă pe ici, pe colo) o poveste de dragoste în timpul misiunii unei echipe internaţionale de mercenari care zboară cu un dirijabil pînă în Danemarca. În „Suflete de plumb“ (una dintre cele mai interesante povestiri), Ştefana Cristina Czeller imită limba junimiştilor (folosind, parcă, în exces verbul „a prepui“) în povestea unei metempsihoze paşoptiste cu final neaşteptat: un oarecare Vasile moare în urma unui accident rutier şi se trezeşte în timpul şi în corpul lui Alecsandri implicat, împreună cu generalul Cuza, într-un complot împotriva lui Vodă. Oliviu Crâznic imaginează în „Ultima clepsidră“ (poveste scrisă rău, din păcate) o distopie geo-escatologică (America Orientală, Britan Balcania, Japochina), iar Mircea Opriţă conturează în „Alchimistul“ (o satiră cam străvezie şi oricum cu final ratat) un fel de Becali sectant de Curtea veche, dintr-un Bucureşti monarhist al anului 2005, proprietar al unei fabrici de diamante artificiale. În „Nostalgia revoluţiei“ (o schiţă dialogală cu un final intertextual neaşteptat), Florin Pîtea se întoarce la personajele de la paşopt cînd, după douăzeci de ani de la Revoluţie, Cuza-Vodă face figura unui tip blazat şi opac în faţa entuziaştilor progresişti Alecsandri, Kogălniceanu şi Nicolae Golescu, care-i propun planuri măreţe pentru industria Principatelor. 

Am lăsat, în mod intenţionat, la final cele mai bune două povestiri ale antologiei. „Lungul drum din cer acasă“ de Marian Truţă este o povestire de un umor nebun – stilistic, la nivelul cel mai de sus; pentru mine, autorul-revelaţie al acestui volum colectiv – în care cosmonautul Iuri Gagarin aterizează cu capsula sa spaţială peste pătulul unui ţăran din comuna Ciulniţa. Valoarea povestirii o dă calitatea scriiturii, iar Marian Truţă scrie cu răbdare şi cu mare atenţie la detalii, atingînd toate efectele comice posibile. Ţăranul Ieronim este un fel de Moromete care nu se pierde cu firea (ştie şi ceva rusă din război) şi, după ce-l readuce în simţiri pe Gagarin, tratează îndelung cu el să-i lase paraşuta ca plată pentru distrugerea pătulului. Dialogul este memorabil: „Iurii Alexeevici, nu ştiu cine e puterea sovietică, dar la noi e un obicei care zice aşa: dacă îi faci omului o pagubă, degrabă caută s-o îndrepţi cu ce ai la îndemînă. Eu ştiu că dumneata n-ai căzut cu voie pe pătulul meu, dar paguba-i pagubă. Şi cred că mătasea de la aripe o acoperă pe deplin. Cît priveşte nacela sau nava, cum îi zici, nu-mi e de trebuinţă decît dacă vreau să fac ţirkus la mine în bătătură. Sau poate coteţ de găină, că are capac şi nu intră vulpea. Şi, oricui ai zice pricina, lumea îmi va da mie dreptate, Iurii Alexeevici. Că aşa e obiceiul.“ De ce „ţirkus“? Pentru că Gagarin n-a căzut din greşeală doar în altă ţară, ci şi în altă epocă (mai exact, pe vremea unui oarecare Bălcescu), astfel că povestirea glisează abia perceptibil dinspre comic înspre dramatic: Gagarin va rămîne rătăcit în mijlocul unei lumi care îl crede nebun pentru că nu-i poate înţelege povestea lipsită, astfel, pentru totdeauna de gloria meritată. 

Cealaltă povestire remarcabilă a volumului este „Profeţii despre trecut“ a rubricandului Dilemei vechi, Aron Biro. Împreună cu doi asistenţi programatori, Grigore Moisil construieşte prima inteligenţă artificială (IA) din lume, un computer botezat Grig, la demonstraţia căruia asistă însuşi Nicolae Ceauşescu. La un moment dat însă, Maurer îl pune pe Grig să estimeze cît va dura comunismul în România, iar IA răspunde: „Cel puţin pînă în 1987, cel mult pînă în 1995, cu probabilitate maximă 1989“. Ceauşescu o ia ca pe o profeţie şi cere ca IA să fie „discontinuată“, institutul – reorganizat, iar Moisil – cel mai probabil, scos din cercetare şi pus sub urmărire. Numai că răspunsul IA este doar un orizont probabilistic, adică – cum îi explică Moisil asistentului său – „tot ce aveau de făcut era să-şi facă un plan, să umble la evenimente, să ajusteze din mers probabilităţile, căci nu există destin“. Asistentul este, astfel, nevoit să-l deconecteze pe Grig (într-o splendidă secvenţă-tribut adusă lui HAL 9000 din Odiseea Spaţială) şi să scoată din ţară piesa lui cea mai importantă. Pe lîngă scriitura foarte exactă şi fără emfaze, povestirea are calitatea de a-şi menţine dramatismul pînă la capăt: destinul lui Moisil rămîne incert, al doilea asistent cedează nervos şi recită la microfon o poezie anti-sistem la un bal al bobocilor înţesat de securişti, iar cel care trebuie să treacă motorul inferenţial al IA peste graniţă n-are puterea s-o facă. 

Fie şi numai pentru aceste două povestiri A doua revoluţie merită toată atenţia. Acum avem şi steampunk!

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.