SF cu pașoptiști

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
SF cu pașoptiști jpeg

 Steampunk. A doua revoluţie, coordonator Adrian Crăciun, Editura Millennium Books, 2011.

Dintre toate subgenurile SF-ului, steampunkul mi se pare cel mai simpatic şi, oricum, cel mai artistic pentru că, spre deosebire de cyberpunk, de exemplu, e mai mult fiction decît science în felul său retro care combină istoria alternativă cu speculaţia cultural-politică într-o naraţiune plasată întotdeauna în trecutul secolului al XIX-lea, unde tehnologia are farmecul romantic al anacronismului. Venită dinspre scrierile unor H.G. Wells şi Jules Verne, literatura steampunk s-a lansat şi a primit această denumire în anii ’80 prin revitalizarea imaginarului ştiinţific speculativ victorian, întoarcerea la tehnologia pe baza energiei aburului şi „acuplarea“ unor elemente de science fiction cu fantasy-ul gotic. Nu am suficiente date pentru a schiţa, dacă există aşa ceva, începuturile steampunkului românesc (la noi, SF-ul a fost, şi este, un gen de consum underground), dar, dintre scriitorii aşa-zis mainstream, Bogdan Suceavă a abordat acest tip în literatură în cîteva povestiri de la începutul anilor 2000. Aşa că această antologie are toate şansele să reprezinte adevăratul certificat de naştere al subgenului la noi. Situaţie care, de altfel, demonstrează din nou caracterul discontinuu şi relativ/tardiv sincronic al literaturii noastre, care, de pildă, în ciuda succesului internaţional al cărţii lui Bram Stoker şi a circulaţiei legendelor săseşti cu Vlad Ţepeş, n-a avut şi n-are nici acum, cînd tema vampirului a revenit la modă, măcar cîteva încercări timide de fantasy gotic.

Antologia adună zece scriitori din trei generaţii şi, cu o singură excepţie, povestirile sînt inedite, scrise special pentru acest proiect iniţiat şi coordonat de Adrian Crăciun. Textele sînt, cum se întîmplă de obicei, inegale, dar nivelul este absolut onorabil şi eforturile celor zece de a scrie steampunk în lipsa tradiţiei, remarcabil. Mai ales că autorii, cu una-două excepţii, nu s-au cramponat într-un steampunk ortodox, ci au scris mai degrabă un steampunk fusion, mixînd diverse elemente clasice (dirijabile, aerostate, veliere, computere analogice) cu motive de paranormal sau plasînd acţiunea nu neapărat înainte de 1900, ci şi în comunism sau chiar după. În „Povestea de dimineaţă a domnişoarei Vu“ de Ioana Vişan (unul dintre cele mai bine scrise texte, dar cu un story mult prea subţire), în Iaşiul de după moartea lui Ştefan cel Mare, ridicat de la sol pe nişte platforme pentru a fi protejat de invaziile turcilor, izbucneşte un incendiu şi are loc o operaţiune de salvare cu ajutorul unor aeropurtate. „Cetatea neagră“ de Costi Gurgu (povestire cu potenţial, dar contextul şi protocolul politic o îngreunează) este ultimul bastion bizantin de la Marea Neagră în calea invaziei Imperiului Crohinez (o alianţă bizară între extratereştri, chinezi şi tătari) care ameninţă să extermine Europa cu ajutorul unor complicate şi nemaivăzute nave de zbor. Întîmplarea din „De la ţigani“ de George Lazăr (o fabulă cu umor, dar mult din el involuntar) este plasată în plin stalinism românesc cînd, după epurarea intelectualilor, ţiganii devin indispensabili pe post de înlocuitori ai inginerilor şi doctorilor. Michael Haulică imaginează în „Povestea lui Calistrat Hadîmbu...“ (o povestire sadovenian-márquez-iană – realism magic de letopiseţ – care ar merita rescrisă pe ici, pe colo) o poveste de dragoste în timpul misiunii unei echipe internaţionale de mercenari care zboară cu un dirijabil pînă în Danemarca. În „Suflete de plumb“ (una dintre cele mai interesante povestiri), Ştefana Cristina Czeller imită limba junimiştilor (folosind, parcă, în exces verbul „a prepui“) în povestea unei metempsihoze paşoptiste cu final neaşteptat: un oarecare Vasile moare în urma unui accident rutier şi se trezeşte în timpul şi în corpul lui Alecsandri implicat, împreună cu generalul Cuza, într-un complot împotriva lui Vodă. Oliviu Crâznic imaginează în „Ultima clepsidră“ (poveste scrisă rău, din păcate) o distopie geo-escatologică (America Orientală, Britan Balcania, Japochina), iar Mircea Opriţă conturează în „Alchimistul“ (o satiră cam străvezie şi oricum cu final ratat) un fel de Becali sectant de Curtea veche, dintr-un Bucureşti monarhist al anului 2005, proprietar al unei fabrici de diamante artificiale. În „Nostalgia revoluţiei“ (o schiţă dialogală cu un final intertextual neaşteptat), Florin Pîtea se întoarce la personajele de la paşopt cînd, după douăzeci de ani de la Revoluţie, Cuza-Vodă face figura unui tip blazat şi opac în faţa entuziaştilor progresişti Alecsandri, Kogălniceanu şi Nicolae Golescu, care-i propun planuri măreţe pentru industria Principatelor. 

Am lăsat, în mod intenţionat, la final cele mai bune două povestiri ale antologiei. „Lungul drum din cer acasă“ de Marian Truţă este o povestire de un umor nebun – stilistic, la nivelul cel mai de sus; pentru mine, autorul-revelaţie al acestui volum colectiv – în care cosmonautul Iuri Gagarin aterizează cu capsula sa spaţială peste pătulul unui ţăran din comuna Ciulniţa. Valoarea povestirii o dă calitatea scriiturii, iar Marian Truţă scrie cu răbdare şi cu mare atenţie la detalii, atingînd toate efectele comice posibile. Ţăranul Ieronim este un fel de Moromete care nu se pierde cu firea (ştie şi ceva rusă din război) şi, după ce-l readuce în simţiri pe Gagarin, tratează îndelung cu el să-i lase paraşuta ca plată pentru distrugerea pătulului. Dialogul este memorabil: „Iurii Alexeevici, nu ştiu cine e puterea sovietică, dar la noi e un obicei care zice aşa: dacă îi faci omului o pagubă, degrabă caută s-o îndrepţi cu ce ai la îndemînă. Eu ştiu că dumneata n-ai căzut cu voie pe pătulul meu, dar paguba-i pagubă. Şi cred că mătasea de la aripe o acoperă pe deplin. Cît priveşte nacela sau nava, cum îi zici, nu-mi e de trebuinţă decît dacă vreau să fac ţirkus la mine în bătătură. Sau poate coteţ de găină, că are capac şi nu intră vulpea. Şi, oricui ai zice pricina, lumea îmi va da mie dreptate, Iurii Alexeevici. Că aşa e obiceiul.“ De ce „ţirkus“? Pentru că Gagarin n-a căzut din greşeală doar în altă ţară, ci şi în altă epocă (mai exact, pe vremea unui oarecare Bălcescu), astfel că povestirea glisează abia perceptibil dinspre comic înspre dramatic: Gagarin va rămîne rătăcit în mijlocul unei lumi care îl crede nebun pentru că nu-i poate înţelege povestea lipsită, astfel, pentru totdeauna de gloria meritată. 

Cealaltă povestire remarcabilă a volumului este „Profeţii despre trecut“ a rubricandului Dilemei vechi, Aron Biro. Împreună cu doi asistenţi programatori, Grigore Moisil construieşte prima inteligenţă artificială (IA) din lume, un computer botezat Grig, la demonstraţia căruia asistă însuşi Nicolae Ceauşescu. La un moment dat însă, Maurer îl pune pe Grig să estimeze cît va dura comunismul în România, iar IA răspunde: „Cel puţin pînă în 1987, cel mult pînă în 1995, cu probabilitate maximă 1989“. Ceauşescu o ia ca pe o profeţie şi cere ca IA să fie „discontinuată“, institutul – reorganizat, iar Moisil – cel mai probabil, scos din cercetare şi pus sub urmărire. Numai că răspunsul IA este doar un orizont probabilistic, adică – cum îi explică Moisil asistentului său – „tot ce aveau de făcut era să-şi facă un plan, să umble la evenimente, să ajusteze din mers probabilităţile, căci nu există destin“. Asistentul este, astfel, nevoit să-l deconecteze pe Grig (într-o splendidă secvenţă-tribut adusă lui HAL 9000 din Odiseea Spaţială) şi să scoată din ţară piesa lui cea mai importantă. Pe lîngă scriitura foarte exactă şi fără emfaze, povestirea are calitatea de a-şi menţine dramatismul pînă la capăt: destinul lui Moisil rămîne incert, al doilea asistent cedează nervos şi recită la microfon o poezie anti-sistem la un bal al bobocilor înţesat de securişti, iar cel care trebuie să treacă motorul inferenţial al IA peste graniţă n-are puterea s-o facă. 

Fie şi numai pentru aceste două povestiri A doua revoluţie merită toată atenţia. Acum avem şi steampunk!

news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.