Scriitori faţă cu protestele

Publicat în Dilema Veche nr. 677 din 9-15 februarie 2017
Scriitori faţă cu protestele jpeg

http://revistaartesimeserii.ro

Ministrul de Interne Carmen Dan a dat, joia trecută, o declaraţie de presă în care a prezentat o listă cu cinci jurnalişti care, în postura lor de „formatori de opinie“, s-ar fi implicat în „promovarea acţiunilor de protest pe reţelele de socializare“. Că ministrul de Interne se ocupă, în timpul unor manifestaţii stradale, cu făcut liste ca o informatoare de rînd (liste perfect inutile, nu mai spun că şi incomplete, de vreme ce e vorba de reţele de socializare, adică din spaţiul public, adică transparente); asta denotă deopotrivă şi incompetenţă, şi prostie, şi agresiune. Căci intenţia era, în mod evident, de a intimida presa să nu relateze, în timp real, folosind aceste reţele cu o audienţă enormă şi cu un impact imediat. Dar mai e ceva ce-aş întreba-o pe doamna ministru de Interne: scriitorii nu sînt şi ei formatori de opinie? Păi, dacă tot a ratat ocazia de a face o listă inclusiv cu scriitorii care „s-au implicat în promovarea acţiunilor de protest pe reţelele de socializare“, îmi face deosebită plăcere să o încep aici, aranjată alfabetic, ca un autodenunţ întocmit cu grijă: Ștefan Agopian, Lavinia Bălulescu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Ruxandra Cesereanu, Cosmin Ciotloș, Teodora Coman, Dan Coman, Augustin Cupşa, Sorin Despot, Florin Dumitrescu, Vasile Ernu, Tudor Ganea, Radu Pavel Gheo, Silviu Gherman, Alex Goldiș, Florin Iaru, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Cosmin Manolache, Ciprian Măceşaru, Ștefania Mihalache, Rareş Moldovan, Vlad Moldovan, Radu Niciporuc, Ioana Nicolae, Cezar Paul-Bădescu, Cosmin Perța, Mircea Pricăjan, Mihai Radu, Andra Rotaru, Andrei Ruse, Robert Şerban, Mihai Şora, Iulian Tănase, Cristian Teodorescu, Alex Tocilescu, Marian Truţă, Radu Vancu, Tudor Călin Zarojanu, plus subsemnatul şi mulţi, mulţi alţii ale căror „instigări“ nu mi-au apărut în NewsFeed-ul contului de Facebook.

Am făcut acest preambul pentru că în chiar zilele de protest revista Arte şi meserii a publicat, în varianta online, o anchetă în trei părţi intitulată „Artiştii sînt în stradă. #rezist“, cu următorul argument: „Duminică seara, peste 250.000 de oameni au cîntat împreună imnul în Piața Victoriei. În toată țara au fost 600.000. Printre ei s-au aflat și majoritatea artiștilor despre care scriem la Arte și meserii. În zile atît de agitate, artiștii nu și permit să rămînă apolitici, neimplicați, detașați. Am vrut să vedem ce i-a făcut pe artişti să iasă din casă și să susţină protestele. #Rezist“ Au răspuns anchetei cîteva zeci de artişti, adică actori, regizori de teatru şi de film, muzicieni, coregrafi şi dansatori, ilustratori şi, fireşte, scriitori. Spicuiesc ce-au spus o parte dintre ei.

Lia Bugnar: „Statutul de artist nu l exclude pe acela de om. E o tîmpenie să-i ceri unui artist să nu-și exprime credințele și părerile în societate. Nu numai că are dreptul să și le exprime, ar fi chiar necesar s-o facă. Artiștii sînt oameni care pot stîrni empatie, au un capital de simpatie uneori care poate fi de folos în cazuri de forță majoră. Dacă există vreun om pe lumea asta care mă are pe mine ca reper uman și etic, vreau (în caz că nu s-a prins și singur) să-l fac să înțeleagă că ce se întîmplă în momentele astea în România e de gravitatea mineriadelor. E o încălcare la fel de mare a democrației. N-am nici un mesaj pentru colegii artiști, ei sînt deja la proteste.“ Tudor Giurgiu: „Fiecare e liber să creadă și să facă ce vrea. Cum îl taie capul sau îi dictează conștiința. Cred însă că trăim o perioadă în care artistului trebuie să îi pese de Cetate. Să se implice. Să vrea să schimbe ceva. Să se lupte. Experiența realizării filmului De ce eu? a fost una incredibilă pentru mine, iar reacțiile avute prin țară, în special în orașe mici, discutînd cu oameni din toate categoriile sociale, mi-au arătat că nu facem lucruri degeaba, că avem o influență, că oamenii sînt sensibili la creațiile noastre. Teatrul sau filmul trebuie să aibă și o implicare socială, să își propună de la bun început să schimbe ceva, să aibă impact, altfel riscăm să ne închidem într-o colivie și să ne simțim geniali doar cînd luăm premii și ajungem să ne felicităm între noi.“

Andrei Haţegan: „Cred că artiștii, în general, ar trebui să se alăture protestelor, clar. Indiferent că eşti actor şi ţi s a mărit salariul sau ai contracte cu Primăria pentru că îţi închiriază mai ieftin un spaţiu de concerte. Ieşitul în stradă acum e o investiţie pe termen lung, e pentru Justiţia de la care pleacă tot răul într-o societate.“ Cosmin Manolescu: „Artiștii trebuie să se alăture protestelor, cu siguranță. Cum poţi să mai creezi, să-ţi faci spectacolele şi proiectele culturale, cînd simţi că lucrurile cele mai importante – libertatea şi spiritul de justiţie/dreptate – îţi sînt furate? Noi, dacă furăm sau nu ne plătim dările către stat, intrăm rapid în puşcărie. Ei, oamenii politici, primarii şi consilierii nu au nici o problemă, pot să fure fără să fie incriminaţi penal. De cînd s-a declanşat criza ordonanţelor, nu mai pot dormi, nu mai pot lucra, mintea îmi este furată. M-au obligat să-mi pun viaţa şi proiectele în aşteptare. Am văzut că actorii, dansatorii, arhitecţii, creativii, muzicienii au ieşit cu toţii în stradă la proteste.“ Andrei Ruse: „Sigur că artiștii ar trebui să se alăture protestelor. Dar nu numai, este nevoie de fiecare. Poate cu atît mai mult de muzicieni, care să întrețină atmosfera, de artiști vizuali, care să «traducă» mesajele mulțimii prin creații care să atragă mai bine atenția asupra pericolului acestei ordonanțe ș.a.m.d. Avem nevoie de poezie în stradă. De culoare. Apoi avem nevoie ca intelectualii să «coboare» din birourile publicațiilor elitiste și să se unească cu strada. Este foarte important acest lucru, pentru a da semnalul uniunii. Este nevoie de actori, care beneficiază de o simpatie în general mai mare în fața publicului. Și cred că e nevoie mai ales de artă live, care să se creeze în timpul manifestațiilor.“

Ana Maria Sandu: „În situații de felul acesta, în care valorile tale sînt călcate în picioare, nu mai contează ce meserie ai. Dacă ești artist, jurnalist, IT-ist, inginer sau taximetrist. Chiar deloc. Rămîi un «simplu» cetățean care își dorește altceva și strigă «Noaptea, ca hoții!» cînd se simte amenințat și prostit în față. Am văzut, zilele trecute, un reportaj de la o manifestație de la New York. O protestară, care avea și ea și căciulă, și mănuși, și cu siguranță avea și lucruri mai bune de făcut acasă, spunea: «În fiecare zi, deciziile lor ne trag înapoi. De asta sîntem aici». Aș fi putut să spun și eu același lucru la București, din Piața Victoriei.“ Radu Vancu: „Judecată după chipul & asemănarea guvernului acestuia penal, România a arătat de puține ori la fel de jalnic. Judecată după chipul & asemănarea sutelor de mii de români din stradă, România a arătat de puține ori la fel de admirabilă. Ce e în joc în aceste zile e mai mult decît un detaliu ținînd de Codul Penal, e însuși chipul României. În următoarele zile vom alege cum vrem să arătăm. Ne vom alege – pentru multă vreme de acum înainte – chipul. România admirabilă ne așteaptă în stradă.“

Dacă arta este o formă de protest prin faptul că vehiculează idei şi perspective variate dincolo de clişee, interdicţii şi prejudecăţi, dincolo de norme, dogme şi ideologii, atunci statutul de artist presupune şi responsabilităţi. În acest caz, implicarea artiştilor a fost necesară pentru a da curaj, a oferi motivaţie şi a-i inspira pe cei dezamăgiţi. Ceea ce au făcut artiştii în zilele protestului anti-OUG – de la Inna, Delia, Smiley, Voltaj sau Tudor Chirilă pînă la Dan Perjovschi, Maia Morgenstern, Mircea Cărtărescu şi Mihai Şora – va trebuit să devină standard pentru orice protest împotriva oricărui abuz îndreptat spre cetăţean sau spre statul de drept. Ar trebui să luăm experienţa acestui protest ca pe un standard al solidarităţii noastre de aici încolo.

Foto: Andrei Ivan

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.