Scriitori faţă cu protestele

Publicat în Dilema Veche nr. 677 din 9-15 februarie 2017
Scriitori faţă cu protestele jpeg

http://revistaartesimeserii.ro

Ministrul de Interne Carmen Dan a dat, joia trecută, o declaraţie de presă în care a prezentat o listă cu cinci jurnalişti care, în postura lor de „formatori de opinie“, s-ar fi implicat în „promovarea acţiunilor de protest pe reţelele de socializare“. Că ministrul de Interne se ocupă, în timpul unor manifestaţii stradale, cu făcut liste ca o informatoare de rînd (liste perfect inutile, nu mai spun că şi incomplete, de vreme ce e vorba de reţele de socializare, adică din spaţiul public, adică transparente); asta denotă deopotrivă şi incompetenţă, şi prostie, şi agresiune. Căci intenţia era, în mod evident, de a intimida presa să nu relateze, în timp real, folosind aceste reţele cu o audienţă enormă şi cu un impact imediat. Dar mai e ceva ce-aş întreba-o pe doamna ministru de Interne: scriitorii nu sînt şi ei formatori de opinie? Păi, dacă tot a ratat ocazia de a face o listă inclusiv cu scriitorii care „s-au implicat în promovarea acţiunilor de protest pe reţelele de socializare“, îmi face deosebită plăcere să o încep aici, aranjată alfabetic, ca un autodenunţ întocmit cu grijă: Ștefan Agopian, Lavinia Bălulescu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Ruxandra Cesereanu, Cosmin Ciotloș, Teodora Coman, Dan Coman, Augustin Cupşa, Sorin Despot, Florin Dumitrescu, Vasile Ernu, Tudor Ganea, Radu Pavel Gheo, Silviu Gherman, Alex Goldiș, Florin Iaru, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Cosmin Manolache, Ciprian Măceşaru, Ștefania Mihalache, Rareş Moldovan, Vlad Moldovan, Radu Niciporuc, Ioana Nicolae, Cezar Paul-Bădescu, Cosmin Perța, Mircea Pricăjan, Mihai Radu, Andra Rotaru, Andrei Ruse, Robert Şerban, Mihai Şora, Iulian Tănase, Cristian Teodorescu, Alex Tocilescu, Marian Truţă, Radu Vancu, Tudor Călin Zarojanu, plus subsemnatul şi mulţi, mulţi alţii ale căror „instigări“ nu mi-au apărut în NewsFeed-ul contului de Facebook.

Am făcut acest preambul pentru că în chiar zilele de protest revista Arte şi meserii a publicat, în varianta online, o anchetă în trei părţi intitulată „Artiştii sînt în stradă. #rezist“, cu următorul argument: „Duminică seara, peste 250.000 de oameni au cîntat împreună imnul în Piața Victoriei. În toată țara au fost 600.000. Printre ei s-au aflat și majoritatea artiștilor despre care scriem la Arte și meserii. În zile atît de agitate, artiștii nu și permit să rămînă apolitici, neimplicați, detașați. Am vrut să vedem ce i-a făcut pe artişti să iasă din casă și să susţină protestele. #Rezist“ Au răspuns anchetei cîteva zeci de artişti, adică actori, regizori de teatru şi de film, muzicieni, coregrafi şi dansatori, ilustratori şi, fireşte, scriitori. Spicuiesc ce-au spus o parte dintre ei.

Lia Bugnar: „Statutul de artist nu l exclude pe acela de om. E o tîmpenie să-i ceri unui artist să nu-și exprime credințele și părerile în societate. Nu numai că are dreptul să și le exprime, ar fi chiar necesar s-o facă. Artiștii sînt oameni care pot stîrni empatie, au un capital de simpatie uneori care poate fi de folos în cazuri de forță majoră. Dacă există vreun om pe lumea asta care mă are pe mine ca reper uman și etic, vreau (în caz că nu s-a prins și singur) să-l fac să înțeleagă că ce se întîmplă în momentele astea în România e de gravitatea mineriadelor. E o încălcare la fel de mare a democrației. N-am nici un mesaj pentru colegii artiști, ei sînt deja la proteste.“ Tudor Giurgiu: „Fiecare e liber să creadă și să facă ce vrea. Cum îl taie capul sau îi dictează conștiința. Cred însă că trăim o perioadă în care artistului trebuie să îi pese de Cetate. Să se implice. Să vrea să schimbe ceva. Să se lupte. Experiența realizării filmului De ce eu? a fost una incredibilă pentru mine, iar reacțiile avute prin țară, în special în orașe mici, discutînd cu oameni din toate categoriile sociale, mi-au arătat că nu facem lucruri degeaba, că avem o influență, că oamenii sînt sensibili la creațiile noastre. Teatrul sau filmul trebuie să aibă și o implicare socială, să își propună de la bun început să schimbe ceva, să aibă impact, altfel riscăm să ne închidem într-o colivie și să ne simțim geniali doar cînd luăm premii și ajungem să ne felicităm între noi.“

Andrei Haţegan: „Cred că artiștii, în general, ar trebui să se alăture protestelor, clar. Indiferent că eşti actor şi ţi s a mărit salariul sau ai contracte cu Primăria pentru că îţi închiriază mai ieftin un spaţiu de concerte. Ieşitul în stradă acum e o investiţie pe termen lung, e pentru Justiţia de la care pleacă tot răul într-o societate.“ Cosmin Manolescu: „Artiștii trebuie să se alăture protestelor, cu siguranță. Cum poţi să mai creezi, să-ţi faci spectacolele şi proiectele culturale, cînd simţi că lucrurile cele mai importante – libertatea şi spiritul de justiţie/dreptate – îţi sînt furate? Noi, dacă furăm sau nu ne plătim dările către stat, intrăm rapid în puşcărie. Ei, oamenii politici, primarii şi consilierii nu au nici o problemă, pot să fure fără să fie incriminaţi penal. De cînd s-a declanşat criza ordonanţelor, nu mai pot dormi, nu mai pot lucra, mintea îmi este furată. M-au obligat să-mi pun viaţa şi proiectele în aşteptare. Am văzut că actorii, dansatorii, arhitecţii, creativii, muzicienii au ieşit cu toţii în stradă la proteste.“ Andrei Ruse: „Sigur că artiștii ar trebui să se alăture protestelor. Dar nu numai, este nevoie de fiecare. Poate cu atît mai mult de muzicieni, care să întrețină atmosfera, de artiști vizuali, care să «traducă» mesajele mulțimii prin creații care să atragă mai bine atenția asupra pericolului acestei ordonanțe ș.a.m.d. Avem nevoie de poezie în stradă. De culoare. Apoi avem nevoie ca intelectualii să «coboare» din birourile publicațiilor elitiste și să se unească cu strada. Este foarte important acest lucru, pentru a da semnalul uniunii. Este nevoie de actori, care beneficiază de o simpatie în general mai mare în fața publicului. Și cred că e nevoie mai ales de artă live, care să se creeze în timpul manifestațiilor.“

Ana Maria Sandu: „În situații de felul acesta, în care valorile tale sînt călcate în picioare, nu mai contează ce meserie ai. Dacă ești artist, jurnalist, IT-ist, inginer sau taximetrist. Chiar deloc. Rămîi un «simplu» cetățean care își dorește altceva și strigă «Noaptea, ca hoții!» cînd se simte amenințat și prostit în față. Am văzut, zilele trecute, un reportaj de la o manifestație de la New York. O protestară, care avea și ea și căciulă, și mănuși, și cu siguranță avea și lucruri mai bune de făcut acasă, spunea: «În fiecare zi, deciziile lor ne trag înapoi. De asta sîntem aici». Aș fi putut să spun și eu același lucru la București, din Piața Victoriei.“ Radu Vancu: „Judecată după chipul & asemănarea guvernului acestuia penal, România a arătat de puține ori la fel de jalnic. Judecată după chipul & asemănarea sutelor de mii de români din stradă, România a arătat de puține ori la fel de admirabilă. Ce e în joc în aceste zile e mai mult decît un detaliu ținînd de Codul Penal, e însuși chipul României. În următoarele zile vom alege cum vrem să arătăm. Ne vom alege – pentru multă vreme de acum înainte – chipul. România admirabilă ne așteaptă în stradă.“

Dacă arta este o formă de protest prin faptul că vehiculează idei şi perspective variate dincolo de clişee, interdicţii şi prejudecăţi, dincolo de norme, dogme şi ideologii, atunci statutul de artist presupune şi responsabilităţi. În acest caz, implicarea artiştilor a fost necesară pentru a da curaj, a oferi motivaţie şi a-i inspira pe cei dezamăgiţi. Ceea ce au făcut artiştii în zilele protestului anti-OUG – de la Inna, Delia, Smiley, Voltaj sau Tudor Chirilă pînă la Dan Perjovschi, Maia Morgenstern, Mircea Cărtărescu şi Mihai Şora – va trebuit să devină standard pentru orice protest împotriva oricărui abuz îndreptat spre cetăţean sau spre statul de drept. Ar trebui să luăm experienţa acestui protest ca pe un standard al solidarităţii noastre de aici încolo.

Foto: Andrei Ivan

landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara

Adevarul.ro

image
Ce îi distrează la culme pe americani în România. „Nu eram pregătit pentru asta, dar n-a fost așa rea pe cât aș fi crezut” VIDEO
Americanii de la Lifey au realizat pe Youtube un top cu 22 de lucruri pe care ei le consideră amuzante și despre care spun că sunt specifice României. Este vorba, spun ei, despre „șocuri culturale românești”, povești haioase sau tradiții fascinante
image
Băiatul unei românce a fost aruncat de colegi sub tren, în Italia. Imagini cu puternic impact emoțional VIDEO
Un băiat în vârstă de 15 ani, fiul unei românce, a fost atacat de câțiva colegi în Italia. Tânărul a fost victima unei tentative de omor la care a supraviețuit în mod miraculos după ce a fost aruncat sub un tren.
image
Cum și-a pierdut Florina Cercel marea iubire. Artista și bărbatul care a cucerit-o au murit de aceeași boală, la jumătate de veac distanță VIDEO
Artista Florina Cercel a povestit într-un interviu drama trăită la vârsta de 29 de ani, când a pierdut o sarcină iar, la scurt timp, iubirea vieții ei s-a îmbolnăvit și a murit.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.