Scopul pelerinajului e un alt pelerin

Publicat în Dilema Veche nr. 473 din 7-13 martie 2013
Scopul pelerinajului e un alt pelerin jpeg

Dac─â penultimul volum al Olg─âi Tokarczuk (tradus, la sf├«r┼čitul anului trecut, de Cristina Godun, la Editura Art) ar fi fost scris ├«n rom├óne┼čte ┼či-ar fi ap─ârut la Bucure┼čti, primul lucru care s-ar fi spus despre el ar fi fost: nu e un roman. E eseu, e proz─â scurt─â, e, pe alocuri, poem ├«n proz─â, dar nu, nici vorb─â, nici ├«n ruptul capului nu e roman. C─âci ce roman e ─âla ├«n care timpurile ┼či spa┼úiile oscileaz─â pe fiecare pagin─â, personajele s├«nt separate de mari goluri narative (cam ca-n via┼ú─â), iar eseul (ironic, destabilizator, ireal) se aliaz─â nelini┼čtitor cu splendide poeme despre vid? Ce roman e ─âla ├«n care povestea se ├«ntrerupe brusc ÔÇô parc─â ┼úi s-ar stinge lumina, c├«nd ├«┼úi e firul narativ mai drag ÔÇô pentru considera┼úii despre plastinare (tehnic─â de conservare a cadavrelor), pentru un citat din M─ârturisiri ┼či anateme de Cioran sau pentru o hart─â de la 1850 a St. Petersburg-ului? Ce roman e ─âla care amestec─â literatura de c─âl─âtorie (├«n jurul propriei camere, de┼či nu numai, dar ce mai poate fi c─âl─âtoria veritabil─â, ├«n epoca global─â?) cu nesf├«r┼čite peregrin─âri ├«n propriul interior, pe traseele str├«mte ale venelor ┼či arterelor, ├«n interiorul organelor golite de s├«nge, de-a lungul traseelor nervoase? ┼×i, ├«n fond, ce roman e ─âla care face toate aceste lucruri f─âr─â team─â de haos, de ne├«n┼úelegere, de pulverizare? Ba, sigur c─â e roman (poate chiar anti-roman) ÔÇô s-ar fi ├«ncins discu┼úia ÔÇô, la alt nivel, cel al noilor forme ┼či al ethosului dezasambl─ârii: fire┼čte c─â e roman, m─âcar pentru c─â are tot ce define┼čte un roman (poveste, intrig─â, personaje), ba ├«nc─â mai are ┼či str─âlucirea inova┼úiei, momentul acela spectaculos (┼či care nu poate fi ÔÇ×f─âcutÔÇť ra┼úional dec├«t cu mare noroc) c├«nd forma se muleaz─â pe fapte, c├«nd povestea devine chiar modul de a spune povestea, adic─â o fiin┼ú─â independent─â care respir─â, tr─âie┼čte ┼či (ca orice fiin┼ú─â) le place doar unora.

Coinciden┼úa form─â-fond e esen┼úial─â pentru ca o carte s─â ÔÇ×func┼úionezeÔÇť, mai ales c├«nd respectiva carte este despre ÔÇ×realitateÔÇť ÔÇô cum e romanul Olg─âi Tokarczuk ÔÇô, despre felurile ├«n care percepem aceast─â realitate atunci c├«nd ne mi┼čc─âm prin lume, atunci c├«nd iubim sau murim. Ne mi┼čc─âm continuu, cu obstina┼úie ┼či destina┼úie precis─â ÔÇô spune Olga Tokarczuk ├«n R─ât─âcitorii ÔÇô, ├«ns─â de fapt st─âm pe loc. Fie c─â ne mi┼čc─âm ├«n afar─â sau ├«n─âuntru, avem iluzia (ca-n celebrul paradox al lui Zenon) c─â ajungem ├«ntr-un alt punct, c├«nd, de fapt, nu exist─â nici ├«nceput, nici sf├«r┼čit, iar ce vedem (fie c─â st─âm, fie c─â umbl─âm) este exact ceea ce mintea noastr─â proiecteaz─â, de dragul formelor ┼či al unui eu iluzoriu.

Varietatea unui asemenea caleidoscop este, totu┼či, spectaculoas─â ÔÇô ┼či din regrup─âri insolite de personaje-situa┼úii-for┼úe se construie┼čte ┼či acest roman uluitor, de o maturitate ┼či o for┼ú─â scriitoriceasc─â mai mari chiar dec├«t Str─âveacul ┼či alte vremi, capodopera Olg─âi Tokarczuk. Atunci c├«nd ├«nv├«r┼úi caleidoscopul ├«n sensul acelor de ceasornic, odat─â cu timpul multiplu (pe care scriitoarea polonez─â ├«l st─âp├«ne┼čte a┼ča cum numai c├«┼úiva scriitori au f─âcut-o ├«n istoria literaturii) romanul ├«nv├«rte┼čte C─âl─âtoria sub toate aspectele ei: c─âl─âtoria de afaceri, vacan┼úa e┼čuat─â, pelerinajul spiritual, fuga. Pe traseul c─âl─âtoriei apar obiectele acesteia: hotelurile, casa proprie (tot un hotel, mai confortabil), aeroporturile (aceste ÔÇ×alte ora┼če cu expozi┼úii, centre de conferin┼úe, gr─âdini ┼či promenade, iar ├«ntr-un aeroport asiatic chiar un muzeu al religiilorÔÇť). Dar mai ales apar ceilal┼úi c─âl─âtori, pelerini ├«ntr-o c─âl─âtorie care n-a ├«nceput unde credeau ┼či nu se termin─â c├«nd au hot─âr├«t la plecare, c─âci ÔÇ×scopul pelerinajului e un alt pelerinÔÇť.

De partea cealalt─â, c├«nd ├«ntorci caleidoscopul Olg─âi Tokarczuk spre interiorul perfect calibrat al corpului omenesc, spectacolul e deopotriv─â fastuos ┼či dezolant. Ce au c─âutat, de-a lungul vremurilor, to┼úi acei anatomi┼čti, mae┼čtri ai plastina┼úiei organelor (ÔÇ×patronul plastina┼úiei fiind chiar Iisus Hristos, care ne arat─â mu┼čchiul ro┼ču al inimii saleÔÇť) ┼či ai compozi┼úiei preparatelor de conservare, ÔÇ×ape ale Styxului, ├«n care, odat─â sc─âldat, deveneai nemuritorÔÇť? ÔÇ×Cine a inventat corpul omenesc ┼či cine are fa┼ú─â de el copyright-ul etern?ÔÇť Iat─â ├«ntreb─ârile la care Olga Tokarczuk r─âspunde povestind o mie ┼či una de pove┼čti despre iluzie, despre dragoste ┼či moarte, dar ┼či despre asem─ânarea de esen┼ú─â a celor dou─â tipuri de r─ât─âcitori: pelerini ├«n lumea larg─â ┼či ├«n propriul interior expus.

Pove┼čti de c─âl─âtorie, ar zice unii, dispuse ├«ntr-un caleidoscop al adev─ârului-instant de un nou tip de romancier, pentru care Olga Tokarczuk inventeaz─â ┼či o nou─â poetic─â. Iat-o, in extenso: ÔÇ×Fac bine c─â povestesc tot? Nu ar fi mai bine s─â prind mintea cu o clam─â, s─â scot h─â┼úurile ┼či s─â m─â exprim nu cu ajutorul pove┼čtilor, ci cu simplitatea unei prelegeri, unde, propozi┼úie dup─â propozi┼úie, devine clar─â o idee ce ├«n paragrafele urm─âtoare se ├«ns─âileaz─â cu altele? A┼č putea folosi citate ┼či note de subsol, a┼č putea ├«n ordinea punctelor sau a capitolelor s─â cuprind consecin┼úa demonstra┼úiei pas cu pas, a┼č putea demonsta la ce m─â refer; a┼č verifica ipoteza prezentat─â anterior ┼či, ├«n cele din urm─â, a┼č putea extrage argumentele, prezent├«ndu-le la fel cum cear┼čaful se expune privirii oamenilor dup─â noaptea nun┼úii. A┼č fi st─âp├«na propriului text, a┼č putea fi pl─âtit─â pentru el ├«n func┼úie de num─ârul de r├«nduri. Dar a┼ča, s├«nt de acord doar cu rolul de moa┼č─â, de gr─âdinar, al c─ârui merit este cel mult ├«ns─âm├«n┼úarea ┼či apoi plivirea plictisitoare a buruienilor. Povestirea are iner┼úia sa pe care nu o putem niciodat─â st─âp├«ni ├«ntru totul. (s.m.) E nevoie de persoane a┼ča ca mine ÔÇô nesigure pe sine, indecise, u┼čor de p─âc─âlit. Naive.ÔÇť

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.