Şantaj pentru o cronică literară

Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
Şantaj pentru o cronică literară jpeg

De 14 ani, de cînd fac critică de întîmpinare, am avut parte de toată gama de reacţii posibile din partea scriitorilor ale căror cărţi le-am recenzat, inclusiv de ameninţări cu bătaia, dar, mai nou, şi de o tentativă de şantaj. Dar pînă a ajunge la faptul uluitor care mi s-a întîmplat săptămîna trecută, simt nevoia unui preambul.

Orice şi oricum ar scrie, un cronicar literar nu poate mulţumi pe toată lumea; iar acesta este un motiv suficient pentru a atrage destule acuze şi numeroase antipatii. Din proprie experienţă, pot confirma că unui cronicar literar i se aduce, în timp, toată gama de reproşuri: că a lăudat excesiv, că nu a lăudat ce trebuia, că nu a lăudat deloc, că a fost prea dur, prea subiectiv, că a scris pe un ton nepotrivit, că metoda lui e impresionistă, că este prea estetic ori prea etic, că scrie academic ori publicistic, că nu se pricepe, că e rău intenţionat, bătrînicios, iconoclast, teribilist, corupt ş.a.m.d. Cronicarului literar i se fac procese de intenţie, este bănuit de parti pris-uri amicale, generaţioniste, ideologice sau instituţionale, este suspectat că face PR pentru un autor, o editură, o generaţie. Cronicarul literar nemulţumeşte aproape întotdeauna (nu puţini sînt scriitorii care, în urma cronicii, cer... drept la replică), credibilitatea lui profesională este fluctuantă, i se plătesc poliţe fie în presă, fie pe net (un mediu în care oricine poate spune orice despre oricine), iar pentru scriitori, el reprezintă o sursă inepuizabilă de frustrări, dar şi un convenabil argument (pro sau contra) cînd e vorba de valoarea celorlalţi scriitori. 

Anul acesta chiar am ţinut o rubrică pe www.bookaholic.ro, în care am povestit şi am transcris tot felul de scrisori şi mesaje primite de la scriitori odată cu cărţile lor, aşadar înainte, dar şi după ce le-am recenzat scrierile. În urma unor cronici negative, am primit inclusiv ameninţări cu bătaia şi transcriu aici, în cele ce urmează, un pasaj dintr-un articol şi un e-mail; două texte amuzante în felul lor – unul public, celălalt privat –, în care doi scriitori deloc veleitari sau obscuri, doi prozatori şi jurnalişti profesionişti, premiaţi pentru operele lor, m-au ameninţat cu bătaia după ce, la un moment dat, i-am recenzat negativ.

Mai întîi, iată pasajul din articolul publicat, acum mai mulţi ani, în revista ieşeană Timpul: „…Un dobitoc de la Dilema veche m-a acuzat că vreau să epatez prin cultură. Ce să-i spui dobitocului despre cultura şi plăcerile tale? Aveam de gînd să-l pocnesc golăneşte, cu prima ocazie, ca să vadă cum e cu cultura de cartier. Dar gestul lui Traian Băsescu m-a făcut să renunţ. Asta e, uneori, mai şi renunţăm la anumite plăceri.“

Şi iată şi mesajul privat: „Stimate domnule Marius Chivu, după cronica răuvoitoare şi tendenţioasă pe care aţi publicat-o despre romanul meu încă mai îmi vine să vă trag două palme! (…) Oricine poate spune despre mine, văzînd acest schimb de replici cu dvs., că sînt un autor frustrat şi că văd peste tot conspiraţii. Nu-i deloc aşa! Ştiu ce-am scris, ştiu care e locul meu. Dar nu pot să tolerez aberaţiile fără argumente scrise sau spuse pe seama textului meu. Repet, fără argumente! (Nu-mi ţineţi mie teorii despre relaţia autor – critic, păstraţi-le pentru eseurile dvs.!) Aşa că vă propun o discuţie pe texte. Să vă arăt aiurelile pe textul dvs. Apoi, vă invit să-mi arătaţi ce defecte are povestea mea, cît de palide sînt personajele, totul pe textul meu. Vă invit la această discuţie, nu înainte de a vă aplica trei palme peste ochi (nu două!). Prostănacule impertinent! Într-adevăr, abia aici sînt mitocan! Ţine-te departe de mine şi de scrisul meu! E un sfat.“

Cronicile de întîmpinare nu pot fi rescrise, iar opiniile critice exprimate rămîn ca o dovadă perpetuă a unei lecturi critice dintr-un moment anume. Opinia critică se poate întoarce oricînd împotriva criticului şi recenzia poate fi oricînd folosită împotriva lui. (Măcar datorită acestui coeficient de risc, şi critica de întîmpinare, ar trebui ceva mai mult preţuită!) De aceea, acum mai mulţi ani, în revista Dilemateca, am imaginat o anchetă ca un joc de-a autocritica, dar şi ca un exerciţiu de sinceritate, în care cronicarii literari au fost provocaţi / li s-a dat şansa unei posibile mea culpa. Eu însumi am recunoscut că, în anumite cazuri, fără să fiu rău intenţionat, ci doar limitat, lecturile mele critice e posibil să fi dezavantajat unele dintre cărţile pe care le-am recenzat de-a lungul acestor ani de critică de întîmpinare exersată săptămînal. Din fericire, în jocul criticii nu eşti niciodată singur şi valoarea unei cărţi reiese din suma tuturor recenziilor şi opiniilor critice exprimate: nici un critic nu resimte presiunea de a fi el singurul care judecă valoarea unei cărţi şi care îi decide destinul; pe umerii nici unui critic, oricît de bun şi de vanitos ar fi el, nu apasă o asemenea responsabilitate. Critica literară e, în fond, o muncă individuală de echipă.

G. Călinescu spunea undeva: „Scriitorul care trimite criticului o carte poştală insultătoare, fiindcă nu-i mulţumit de judecata pe care acesta a dat-o în privinţa sa, calcă regulile culturii înalte.“ Cu toate acestea, orice reacţie de frustrare produsă de o cronică negativă, fără a fi neapărat şi îndreptăţită sau măcar exprimată într-un limbaj decent, este de înţeles la un anumit nivel. Ce depăşeşte însă orice regulă de bun-simţ şi orice limită a înţelegerii este ameninţarea. Cum am arătat mai sus, am avut parte de ameninţări cu bătaia după ce am scris cronici negative, însă articolul pe care îl scriu acum este provocat de o premieră: un scriitor tocmai ce m-a ameninţat înainte de a mă exprima despre cartea lui. După cum veţi citi în cele ce urmează, suita de mesaje private pe care acest individ mi le-a trimis pe Facebook sînt ceea ce se cheamă o tentativă de şantaj, care, deşi rămîne totuşi gravă, ar fi şi foarte tristă, dacă n-ar fi, de fapt, extrem de comică. (Notă: textul, trimis pe bucăţi şi în decursul mai multor zile, nu poate fi, totuşi, reprodus integral; diacriticile îmi aparţin.)

„Hipstere, (…) aş avea nişte chestii de zis şi nişte dedesubturi de povestit. dar sînt un tip răbdător şi încerc să fiu bun cu oamenii. Am aşteptat (…) să debutez, aşa că pot să aştept mai întîi cronica ta la cartea mea. Atît te rog: să nu mă visezi la noapte! Şi, pentru că nu vreau să fii dezavantajat, recunosc: ştiu şi despre concursul de la Humanitas, Şi despre Teodorovici de la Polirom, şi despre bursele tale de la ICR, şi despre ce bani iei tu de la Cărtureşti, şi despre serile tale halucinogene cu (…) de la (…), şi despre discuţiile tale cu (…). Chiar şi despre faptul că i-ai zis unui tip să nu publice în acelaşi timp cu tine, că-ţi strică lansarea. Şi te aştept, coaie, ah, de cînd te aştept! (…)“

Partea cu adevărat comică vine din faptul că acest individ, care este o persoană publică, chiar foarte cunoscută în domeniul în care activează, crede că mă poate şantaja cu lucruri neşantajabile: „concursul de la Humanitas“ nu poate fi decît Concursul de debut literar sponsorizat de UniCredit Ţiriac Bank, cu sprijinul Editurii Humanitas, şi din al cărui juriu, vreme de patru ediţii, în perioada 2010-2013, am făcut parte, respingînd foarte multe manuscrise nepublicabile (probabil şi pe al acestui individ); Lucian Dan Teodorovici este cunoscutul prozator căruia, în calitatea sa de editor la Polirom, i-am trimis manuscrisul volumului meu de povestiri Sfîrşit de sezon, recent publicat în Colecţia „Fiction Ltd.“ (şi despre care individul e de părere că e foarte prost scris - sic! -, dar că, la o adică, m-ar putea ajuta să-l promovez); n-am beneficiat nici măcar de o singură bursă de la ICR, din simplul motiv că ICR nu acordă burse scriitorilor sau cronicarilor literari români, ci doar traducătorilor străini; la fel ca mulţi alţii, scriu recenzii muzicale şi literare pe blogul Librăriei Cărtureşti, texte pentru care sînt plătit la bucată, în baza unui contract de colaborare; „serile halucinogene“ – admit că mi-aş fi dorit o astfel de experienţă, din păcate relaţia mea cu „drogurile“ se reduce la fumatul haşişului, despre care am scris pe larg în cartea mea Trei săptămîni în Himalaya, reeditată recent de Humanitas; cît despre faptul că nu ştiu ce i-aş fi zis eu nu ştiu cui, astfel de lucruri nici nu merită băgate în seamă.

Îmi vine să spun chiar că mă simt ofensat de nivelul ridicol la care acest individ a încercat să mă intimideze, mă simt jenat de modul amatoristic, de grădiniţă, al acestei tentative de şantaj. Cred, totuşi, că meritam nişte eforturi ceva mai mari; nu pentru că aş fi şantajabil cu ceva, dar măcar din respect pentru meseria asta pe care o fac, la modul cel mai onest, din anul 2000.

În sfîrşit, ca urmare a faptului că i-am blocat accesul la contul de Facebook, individul a continuat să-mi trimită ameninţările prin SMS: „Bă, ai 36 de ani. Crezi că poţi scăpa din viaţă cu un Block. Eşti un proiect secundar pentru mine, dar te pot face unul principal, iar Poliromul nu o să te ajute prea mult la chestia asta. Aştept Unblock şi o cronică la cartea mea. Dă ce ai tu mai bun.“ Acum i-am blocat şi numărul de mobil, aşa că, din punctul meu de vedere, acest articol este ultimul meu cuvînt în ceea ce-l priveşte pe acest "scriitor" pe care, apropo, nu-mi amintesc să-l fi cunoscut personal şi pe care mi-e greu să cred că voi mai avea vreodată curiozitatea să-l citesc. Cititul presupune (şi) respect. Iar dacă are ceva, orice, de spus despre mine, nu are decît s-o facă în mod public, eventual pe pagina lui de Facebook cu mii de prieteni şi followerşi.

UPDATE! Individul m-a sunat intens zilele (şi nopţile) astea de pe un alt telefon, apoi de pe un telefon cu număr ascuns, după care mi-a scris de pe un alt cont de Facebook: "[...] E un sfîrşit bun. Ne vom mai întîlni în viaţa asta. Aşa ca, n-are sens dacă mă citeşti sau nu. [...] Atîta vreme cît nu te exprimi public, esti un laş..." Tocmai am exprimat în mod public ce cred eu despre el şi tentativa lui de a obţine atenţie critică.

Foto Ioana Bîrdu

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.