Salvarea speciei

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
Salvarea speciei jpeg

● Ștefan Manasia, Cronovizorul, Editura Polirom, 2020.

O carte frumoasă și stranie este Cronovizorul, romanul autoficțional al lui Ștefan Manasia în care poetul din Motocicleta de lemn se joacă cu genul acesta al „minciunii” biografice așa cum puțini au făcut-o la noi. Bine, proza generației 2000 foiește de povești autoficționale, multe cu relevanță socio-istorică, unele – confesiuni banale sau simple mistificări. Dar ce face Manasia aici e altceva.

Cartea amintește Nostalgia lui Cărtărescu prin construcția modulară, mult mai strictă la Manasia, totuși. De asemenea, impresia de adevăr al confesiunii e mult mai prezentă, cu aerul acela stringent al autoficțiunii care n-ar valora nimic dacă n-ar fi sinceră și nu devine în mod clar ficțiune decît acolo unde memoria singură nu mai poate răzbate. Ea vizează un strat de real mai adînc decît cel al conformului, mergînd dinspre primele amintiri și noima lor ascunsă și pînă la presimțirea unor întîmplări încă nematerializate. E o credință pe care o cunoaștem cel puțin din Vizuina luminată, doar că Manasia nu mizează pe onirism, ca Blecher, ci pe imaginarul paranoic al erei mediatice: „Refăcîndu-l după planuri bizare şi îndoielnice, reconstruindu-l – în cele mai mici detalii – din piese furate, am folosit cronovizorul pentru documentarea acestei cărţi. Am luminat viscerele defunctei-prezentei-viitoarei mele vieţi. Asta vor jura, desigur, conspiraţioniştii. Veneraţioniştii”.

Cartea e scrisă splendid, atentă la frază și chiar la literă, fără să fie pedantă, jurînd pe metafora violentă și pe ritmul care fură cititorul. Cuprinde o tensiune nemiloasă prin completarea senzației permanente de amenințare din faptele povestite printr-o puternică tandrețe, milă față de obiecte și ființe mici. Stilul amintește de Norman Manea, cu lexic căutat, neologistic, virînd uneori, sarcastic, înspre aliterație și chiar spre rimă. Frazele nu sînt doar vehicul pentru povestire, ci împachetează reflecții laterale, dar necesare, ca aici: „nu realizasem pe-atunci obscenitatea pură a documentariştilor, antropologilor, filosofilor sociali – insalubritatea morală şi egoul pestilenţial atît de necesare-n meseria lor”. Naratorul înaintează crîncen și neabătut prin povestire, nu doar pentru că faptele de povestit sînt prea grave, ci și pentru că el nu are de spus doar povești.

Romanul are patru părți. Prima este o bucată prevestitor-onirică, plină de motive care vor reveni în carte: o călătorie salvatoare, post-dezastru, în josul unui rîu sud-est asiatic, sub amenințarea lemurilor yankei cu picioare de metal. Urmează, în partea a doua, o serie de povestiri atroce sau tandre despre un început penibil de carieră didactică provincială, pe la începutul anilor 2000, despre încercarea de a-și face trupă în adolescență, despre provocări nebunești și morți accidentale, despre divorț și despre prietenia fiicei cu un băiat la parcul pentru skate, cimentată prin transgresiuni suave.

Partea a treia cuprinde fragmente distopice, apocalipse lucioase, în peisaje kitsch de paradis turistic, gata oricînd să implodeze: coridele din Barcelona, Eleusis-ul grecesc, pampa sud-americană, marea arabă. Mereu pămîntul e pe cale să ia foc, omenirea gonită din paradisul antropocen caută sanctuare în care pornirea ei dovedită pentru opresiune și asasinat în masă reapare nesmintit, procesiuni hipercatolice demente caută atei ca să-i incendieze, migranții traversează îngroziți Iordania. E partea de „viitor”, deci de ficțiune, din autoficțiunea lui Manasia, zona de vizionarism, de confesiune indirectă, insomniacă, stupefiantă.

În fine, a patra parte, părînd că nu face decît să înșire povestea cîtorva chipuri din copilărie și tinerețe, construiește narativ cel mai spornic, legînd firele. Eroul pune capăt trecutului, trage linie și își propune să uite tot, cultivînd eremitic pești într-o crescătorie subterană clujeană, urmărind fascinat ritualurile parentale ale peștilor betta sau ramirezi, în timp ce, pe Facebook, pandemia noastră din 2020 seamănă cu o panică neomedievală manifestată prin „gentrificarea memoriei” (probabil lucrul pe care un autoficționar ca Manasia îl urăște cel mai mult). Ar fi momentul de închidere în sine însuși, de salt postuman, cînd eroul își devorează trecutul, de care crede că nu mai are nevoie. Dar, pentru că atașamentele nu pot fi cu totul distruse, mai ales cele mute, față de animale, e clar că dezgustul de umanitate nu poate să reziste. Așa că închiderea circulară a cărții nu anunță (auto)distrugerea (lumii), ci, poate, salvarea cu o barcă în josul unui rîu sud-est asiatic, avînd la șold tărtăcuțele stafidite ale strămoșilor.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.