Salvarea cet─â╚Ťii Ninive

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Salvarea cet─â╚Ťii Ninive jpeg

ÔŚĆ Ioana P├órvulescu, Prevestirea, Editura Humanitas, 2020.

Cartea lui Iona din Biblie are vreo dou─â pagini ╚Öi cuprinde o poveste brutal─â ├«n scurtimea ╚Öi inocen╚Ťa ei col╚Ťuroas─â. Este istoria manifest─ârii gratuite a unei voca╚Ťii profetice, cea a lui Iona, ╚Öi nu a unei spectaculoase apocalipse locale, ca la Ezechiel sau Ieremia. Iona aude chemarea lui Dumnezeu de a profe╚Ťi distrugerea cet─â╚Ťii Ninive, mult ├«ndep─ârtat─â de casa sa din Galileea, ╚Öi fuge de aceast─â chemare pe o corabie. Dar un chit ├«l ├«nghite ├«n timpul unei furtuni pe mare ╚Öi ├«l leap─âd─â nev─ât─âmat pe ╚Ť─ârm dup─â trei zile, a╚Öa c─â Iona ├«╚Öi accept─â voca╚Ťia profetic─â ╚Öi merge s─â-i anun╚Ťe pe niniveni de soarta care-i a╚Öteapt─â pentru multele lor p─âcate. ├Än mod uimitor, locuitorii cet─â╚Ťii se c─âiesc pentru tot ╚Öi ├«mbrac─â haine de sac. Consider├«ndu-se victima unui capriciu, Iona, ├«ntr-un acces de cruzime naiv─â tipic nara╚Ťiunilor testamentare, ├«i cere socoteal─â zeului autocrat pentru indulgen╚Ťa aceasta, de vreme ce el ├«╚Öi d─âduse osteneala unei c─âl─âtorii lungi ╚Öi primejdioase. Astfel c─â Dumnezeu ├«i trimite un semn ╚Öi ├«i propune o pild─â despre caritate, care nu cunoa╚Öte m─âsur─â ╚Öi nu ├«ng─âduie argumente ra╚Ťionale; povestea lui Iona nu trebuie ├«n╚Ťeleas─â, deci, ca istoria unei voca╚Ťii irosite, ci ca o dovad─â a atotputerniciei divine ╚Öi a milei f─âr─â de margini.

Din aceast─â scurt─â istorie biblic─â, doi scriitori rom├óni au scos c─âr╚Ťi remarcabile. Primul a fost Marin Sorescu, cu piesa Iona (1968), care sub╚Ťiaz─â ╚Öi mai mult aceast─â legend─â desc─ârnat─â, re╚Ťin├«nd din ea episodul ├«nghi╚Ťirii de c─âtre balen─â ╚Öi dramatiz├«nd drumul paradoxal ╚Öi ambiguu al profetului ├«nspre ÔÇ×lumin─âÔÇť. Anul trecut, ├«n schimb, Ioana P├órvulescu s-a oprit asupra aceleia╚Öi legende, aleg├«nd o cale opus─â. ├Än romanul ei Prevestirea, Iona cap─ât─â o identitate caracterologic ─â ╚Öi o istorie personal─â. Satul s─âu natal, Gat-Hefer, portul Ioppe, ├«ndep─ârtatul ora╚Ö iberic Tartessos, coliba s─ârac─â a unor pescari filisteni, cetatea Ninive cu palatul regelui Assur-Nirari ╚Öi cu cel al curteanului Belal devin scene vivace ale unei pove╚Öti complexe, ├«n care e vorba despre teama de propria voca╚Ťie, dar ╚Öi despre ├«n╚Ťelepciunea matur─â, despre paternitate, iubire ╚Öi despre filia╚Ťia feminin─â a pove╚Ötilor.

Din fiecare detaliu al pove╚Ötii biblice autoarea scoate o motiva╚Ťie caracterologic─â a personajului, iar atunci c├«nd textul devine opac, se str─âduie╚Öte s─â-l fac─â transparent invent├«nd genealogii, specul├«nd asupra unui gest, descoperind o poveste de familie. Ca pentru a explica scurtimea c─âr╚Ťii biblice, Iona e un om zg├«rcit la vorb─â, aproape mut, iar mu╚Ťenia sa e dat─â ca rezult├«nd din responsabilitatea ├«ngrozit─â a profetului fa╚Ť─â de puterea cuvintelor. Iona afl─â la maturitate, odat─â cu chemarea sa de c─âtre Dumnezeu, c─â tat─âl s─âu adev─ârat e un altul dec├«t cel tocmai r─âposat, ╚Öi anume unchiul s─âu Iacob, medic ╚Öi om de lume, care ├«l va ├«nso╚Ťi ├«n toate peripe╚Ťiile sale, pe corabie ca ╚Öi la Ninive. ├Än cetatea asirian─â, Iacob moare, sl─âbit de ├«ncerc─ârile expedi╚Ťiei, ╚Öi moartea sa motiveaz─â inexplicabila furie a profetului galileean atunci c├«nd vede c─â cetatea pe care fusese trimis s─â o nimiceasc─â cu viziunile sale r─âm├«ne ├«n picioare, iar tat─âl s─âu reg─âsit nu mai este. E un efort de a face legenda biblic─â mai realist─â ÔÇô dar c├«t de realist─â poate fi istoria unui om nev─ât─âmat dup─â ce a fost ├«nghi╚Ťit de o balen─â, om care vorbe╚Öte cu Dumnezeu ╚Öi cunoa╚Öte viitorul?

De fapt, Ioana P├órvulescu scrie un fantasy localizat ├«n timpuri biblice, o ╚Ťes─âtur─â de episoade, unele miraculoase, altele veridice, dar cu miez parabolic. Pe corabie se oplo╚Öesc un mic cer╚Öetor din Ioppe ╚Öi prietenul s─âu orb: unul simbolizeaz─â curiozitatea tinereasc─â, cel─âlalt sapien╚Ťa autosuficient─â. V─âduva Hannah ├«i va na╚Öte un copil lui Iona, dar p├«n─â atunci acesta va fi ÔÇ×prizonier ├«n carneÔÇť, ceea ce descrie condi╚Ťia uman─â ╚Öi lumineaz─â astfel, simbolic, experien╚Ťa din mare a profetului.

Romanul Ioanei P├órvulescu nu vine doar s─â umple golurile din povestea biblic─â cu materie narativ─â. El trebuie s─â ofere o interpretare a mitului ╚Öi chiar ofer─â una, ambi╚Ťioas─â ╚Öi contemporan─â. ├Än finalul c─âr╚Ťii, afl─âm c─â cetatea Ninive e salvat─â de pietatea ei reg─âsit─â ├«n colectiv, laolalt─â: ÔÇ×├«n─âuntrul zidurilor tr─âiau oameni care nu deosebeau dreapta de st├«nga ╚Öi binele de r─âu, dar se sim╚Ťeau totu╚Öi vinova╚Ťi f─âr─â s─â ╚Ötie de ce ╚Öi voiau tare mult s─â scape cu via╚Ť─â ├«mpreun─â cu to╚Ťi cei dragi, pur ╚Öi simplu cu to╚ŤiiÔÇť. Aceea╚Öi idee o exprim─â ╚Öi transmiterea pove╚Ötii pe o filier─â predominant feminin─â, odat─â cu ├«nv─â╚Ť─âturile pentru via╚Ť─â a c├«teva zeci de genera╚Ťii de mame, nu foarte diferite de la epoca bronzului la cea a telefonului mobil. Epoci diferite g├«ndesc la fel, iar prezentul e un alt fel de a fi trecut. Prevestirea este o admirabil─â continuare a proiectului Ioanei P├órvulescu de recitire a epocilor istorice una prin cealalt─â ╚Öi a prezentului ca (un alt fel de a fi) trecut.

Doris Mironescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei, Editura Humanitas, 2018.

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uria┼čul pod de la Br─âila dup─â montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Mar┼úi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Br─âila, informeaz─â┬á CNAIR. Podul peste Dun─âre de la Br─âila va fi cel mai mare pod suspendat din Rom├ónia ┼či al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta ruseasc─â┬á X-22 care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au ap─ârut primele imagini cu racheta care love┼čte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachet─â ruseasc─â X-22. ├Än urma atacului de luni, cel pu┼úin 18 persoane ┼či-au pierdut via┼úa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.