Să devii cel care ești

Publicat în Dilema Veche nr. 805 din 25-31 iulie 2019
Să devii cel care ești jpeg

● Richard Ford, Între ei. Amintiri despre părinții mei, traducere de Anca Dumitrescu, Black Button Books, 2019. 

„Să scrii un volum de memorii și să te gîndești la importanța unei alte ființe umane înseamnă să încerci să conferi importanță unui lucru care altfel poate că ar fi trecut neobservat, și să o faci conștientizînd că în fiecare dintre noi există mistere și identificînd virtuți în chiar acele mistere.“

Richard Ford se încrie, alături de John Updike, Philip Roth ori Saul Bellow, în galeria destul de amplă a prozatorilor americani care deplîng pierderea farmecului unei națiuni: Frank Bascombe, personajul romanelor lui Ford, este, ca și Rabbit Angstrom, martorul unor schimbări aproape imperceptibile în peisajul sudului și Mid­west-ului american, pe care le înregistrează cu acuitate și cu o durere transferate în traumele din viața personală. E în proza lui Ford o melancolie nedisimulată care umbrește orice aparență însorită proiectată spre viitor, sub impresia sentimentului atroce că nimic nu poate fi la fel de bun ca amintirea unui trecut plin de speranță.

Eseul de față, un memoir bicefal, e compus din două fragmente între a căror scriere au trecut cîteva decenii: primul, cel despre tatăl lui, a fost scris mai recent; cel de-al doilea, despre mama autorului, a fost scris în 1986, la cinci ani de la moartea acesteia, în anul cînd Ford a publicat romanul care avea să-i aducă recunoașterea literară, Cronicarul sportiv (traducere de Irina Negrea, Humanitas Fiction, 2008). Titlul cărții, ales cu mare atenție, Între ei, spune mai multe decît se înțelege la o primă privire despre miezul meditativ din care aceste pagini s-au născut: este nu doar un volum de memorii despre părinți, cît unul despre memorie, despre modul în care personalitatea celui care-și amintește capătă formă între două mari narațiuni nescrise care sînt părinții lui. În ciuda dimensiunilor reduse, cartea lui Ford are ambițiile unui tratat filosofic – stă în miezul ei încercarea de a descifra unul dintre misterele existenței, de a fixa aparentul aleatoriu care face ca din doi necunoscuți să se nască și să devină ceea ce este cel care este, vorba lui Nietzsche.

Cartea se deschide cu eseul dedicat tatălui, deci cu partea care solicită cel mai mult memoria, pentru că aduce în lumină anii fericiți și lipsiți de griji, acoperind perioada de dinaintea nașterii autorului și pînă în clipa morții lui Parker Ford, cînd Richard avea 16 ani. Este portretul unei familii sărace din Arkansas, ambii părinți fiind născuți la începutul secolului trecut, care duce o viață ca un road movie, timp de 15 ani, pentru ca, odată cu venirea – tîrzie – pe lume a singurului lor copil, să se stabilească în Mississippi și să urce pe scara socială, pînă la moartea tatălui. Moartea aceasta e descrisă ca un proces în două trepte: primul infarct aduce după el o domolire a vieții, dar aruncă și o umbră aproape tactilă asupra oricărui viitor. Moartea propriu-zisă vine ca o confirmare, aproape o ușurare. Ford exploatează în cartea lui un paradox pe care-l întoarce în avantajul său: deși este imposibil să cunoaștem cu adevărat pe cineva, oricît de apropiat ne-ar fi, ne aflăm, din poziția de fiu sau de fiică, în pielea celui care își cunoaște cel mai bine părinții. Memoir-ul lui Ford poate fi, astfel, citit și ca un eseu despre arta prozatorului, dacă vreți, despre limitele cunoașterii obiective și despre limitele imaginației metodice, care folosește elemente obiective pentru a structura universul ficțional. Poți doar să presupui, tu, fiul, cum era viața pentru acel agent de vînzări grăsuț, fumător și consumator de alcool, cu bătături și nervi care izbucneau din te miri ce, în anii cînd străbătea America conducînd non-stop, dormind în camere meschine de hotel, luînd cina de unul singur sau în compania unui om pe care-l cunoscuse pe drum și venind acasă, la familia lui, doar în week-end. Iar partea cea mai dificilă a acestei presupuneri este să-ți imaginezi cum percepea el acest acasă, unde l aștepta (sau nu) cel care scrie acum, un bărbat trecut de 70 de ani.

În cazul mamei, o femeie mai puternică decît Parker, crescută fără tată, îndepărtată de o mamă tînără, care mai tîrziu o prezenta drept „sora ei mai mică“, narațiunea eseistică devine mult mai crudă, mai dureroasă (amintind pe alocuri de Cartea mamei, a lui Albert Cohen), tocmai pentru că zona temporală pe care o explorează e mai apropiată de momentul scrierii, lăsînd loc regretelor și remușcărilor (pe care le trăiește orice fiu). Edna rămîne cumva prinsă în căsnicia ei cu Parker, chiar dacă îi supraviețuiește timp de zeci de ani, pînă cînd e răpusă de cancer. E ca și cum perioada pe care această femeie educată de călugărițe o mai are de trăit fără soțul dispărut la 55 de ani (cînd ea avea 50) ar fi o amplă acoladă care trebuie umplută cu ceva: diverse slujbe pe care i le permite lipsa de educație superioară, amanți, alcool consumat cu lejeritate și o duritate de diamant în fața vieții. E dovada vie a existenței acelor tempi passati care încarcerează memoria fiului, ajuns acum la senectute, rămas și el captiv între acești doi necunoscuți care l-au creat și pe care el îi recreează.

E mai mult de învățat despre scris din cartea lui Richard Ford decît dintr-o antologie de o mie de pagini de teoria literaturii.

1025 16 coperta corin braga jpg
Străinătăți, stranietăți și alte fantasme literare
Mi‑e greu să cred că proza lui Mircea Eliade ar putea fi înțeleasă pe deplin fără dialectica sacru‑profan.
p 17 2 jpg
Pînă la capătul drumului
Filmul vorbește despre condiția de a ajunge mereu prea tîrziu.
1025 17b cover1 jpg
Solo & solos
Curînd ne vor vizita artiști de la celălalt capăt al lumii, din Noua Zeelandă și Australia, care au acumulat cu sîrguință simpatie internațională și și-au făcut în cele din urmă curaj să ne caute și pe noi pe hartă.
image png
O călătorie narativă ajunsă la final: Asociația Heart a încheiat cu succes proiectul „Povești de familie”
Asociația Hearth are plăcerea de a anunța încheierea cu succes a proiectului cultural “Povești de familie” – o inițiativă recuperatoare și artistică
1024 16 cop1 png
Anxietatea lucrurilor definitive
Cele două cărți discutate în această pagină au în comun o anumită anxietate (aparentă sau nu) a definitivului.
1024 17 Am avut o livada foto Sabina Costinel jpg
Livezile noastre de vișini
Într-un fel sau altul, noile perspective asupra Livezii de vișini explorează răsturnarea vremurilor de care tot avem parte în ultimii ani.
Doru Covrig Doua maini,model cu roșu și negru, polimer, 17x25x18cm, 1995 jpg
Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului
Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale
Poster orizontal 23 11 2023 Gianni Gagliardi Nomadic Nature jpg
„NOMADIC NATURE”: jazz cu saxofonistul spaniol GIANNI GAGLIARDI, la Sala Radio
A înregistrat peste 40 de albume, dintre care 5 ca solist, albume ce au primit aprecieri foarte bune din partea presei internaționale.
1023 16 antologia palatina cartea a v a produs galerie mare jpg
p 17 2 jpg
Bîrfoteca
Jeanne du Barry îneacă monarhia franceză în unsoarea tabloidelor.
1023 17 Kenny Garrett jpg
Jazz Syndicate Festival
Pentru un succes total însă, festivalul ar fi meritat o promovare mai extinsă.
1023 21 Iamandi coperta jpg
Adio, Europa de Est!
Aș adăuga: poate noua formă a folclorului est-european.
1022 16 donnatela jpg
Black Hole Sun
Cred că o iniţiativă a traducerii lui ar fi cu profit pentru literatura română contemporană.
p 17 2 jpg
Zeița
Și ne arată că această utopie e la îndemînă.
1022 17 The Beatles Now And Then jpg
Beatleși și Stoneși în 2023
The Rolling Stones este o formație în (plină) activitate, niciodată întreruptă, niciodată scurtcircuitată de ego-urile supraexpandate ale componenților.
1022 21 Florescu jpg
Brâncuși, Picasso: artiști, expoziții, efecte în paralelă
Dar acesta e un alt artist, un alt efect în paralel, un alt posibil subiect al unei alte expoziții „în paralelă” care va avea loc cîndva, în viitor.
Poster orizontal09 11 2023 Contemporan în România 2 jpg
„CONTEMPORAN ÎN ROMÂNIA” – seară de jazz și vernisajul expoziției „Centaur”, la Sala Radio
Prin Proiectul Cultural dorim să oferim o revelatoare experiență multimedia
1021 16 coperta jpg
„Grecia călătorește, călătorește mereu”
Grecia călătorește, călătorește mereu.
p 17 jpg
Detalii
Frumusețea filmului e inseparabilă de o stare de plutire a tuturor lucrurilor.
1021 17 cover1 jpg
Încredere
Lansările din acest an au arătat un grup în formă maximă.
1021 21 moscova inhata romania robert bishop e s crayfield editura corint istorie 01 jpg
Origini românești ale Războiului Rece
Ordinele noastre erau să ne ocupăm de naziști, dar am aflat curînd că urgia comunistă „este mai rea decît cea nazisă”, au mărturisit autorii.
1020 16 catre paradis jpg
Paradisul uitat
Negarea radicală a „binarității”
1020 17 Cea care priveste lumea foto Jonathan Michel jpg
Un festival nou în oraș
Minunați performerii cehi, care au făcut slalom prin muzica acelor ani, cu o reconfortantă autoironie, jonglînd cu imagini, costume, coregrafii și mai ales muzică.
BUN MRM 15 noiembrie landscape jpg

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic