Rusia în fărîme

Publicat în Dilema Veche nr. 739 din 19-25 aprilie 2018
Rusia în fărîme jpeg

● Alexandr Soljeniţîn, Povestiri şi miniaturi, traducere de Cecilia Maticiuc, Editura Univers, 2017. 

Succesul şi importanţa unor romane precum Arhipelagul Gulag şi Pavilionul canceroşilor au făcut ca, în opinia populară, Soljeniţîn să fie perceput prin excelenţă drept autor de romane monumentale dedicate lagărelor comuniste. În realitate, Soljeniţîn a scris, într-adevăr, enorm, dar opera lui cuprinde deopotrivă poezie, proză scurtă şi teatru, şi pe alte teme. Traducătoarea Cecilia Maticiuc semnează o prefaţă lămuritoare în care i face un portret foarte bun prozatorului harnic, tenace şi perseverent care a fost Soljeniţîn: „A scris fără încetare şi în orice condiţii, pe front, unde era ofiţer de artilerie (îşi făcea însemnări pe carnete, cu gîndul de a le valorifica ulterior: în lagăr, ca deţinut politic («scrie» în memorie poeme şi piese de teatru); în deportare, într-un sat din Kazahstan, unde e profesor de matematică şi de fizică (iar cînd se îmbolnăveşte şi trebuie să plece la o clinică oncologică în Taşkent, îngroapă în grădină caietele care cuprind tot ce scrisese, pentru a nu ajunge în mîinile autorităţilor şi a-i aduce o nouă condamnare). După debut, urmează doar cîţiva ani de relaxare a cenzurii, de climat oarecum prielnic scrisului şi publicării. Curînd, se înăspreşte cenzura şi îi este confiscată arhiva care cuprindea texte nepublicate (şi nepublicabile). Soljeniţîn continuă să scrie, lucrează la Arhipelagul Gulag în condiţii extreme, ascunzîndu-se, retrăgîndu-se cîte două-trei-luni în locuri ştiute doar de cei apropiaţi…“

Eterogen, compozit şi, inevitabil, inegal, volumul de Povestiri şi miniaturi recuperează texte din perioada debutului (1958-1963), dar şi de mai tîrziu, cînd scriitorul trăia deja în Franţa (1996 1999); texte dintre care doar cinci sînt proze în adevăratul sens al termenului, celelalte fiind „miniaturi“, adică secvenţe, tablouri, descrieri, poeme în proză, uneori şi doar de cîte o jumătate de pagină, numite de autorul însuşi „fărîme“ („krohotki“, în original, adică „micuţ“). În aceste miniaturi, Soljeniţîn se arată un observator delicat al naturii şi obiectelor (scrie despre ploaie, noapte şi amurg, despre un buştean şi un copac, despre o găleată şi un clopot, despre o răţuşcă, un căţel, un cal sau nişte furnici), dar cele mai multe sînt, de fapt, imaginile triste ale degradării Rusiei: sate în paragină, oraşe vechi inundate de lacurile de acumulare construite artificial, cimitire transformate în parcări auto, mînăstiri transformate în depozite sau cluburi săteşti de dans şi cinematografe.

Cea mai consistentă parte din volum o reprezintă însă cele cinci proze scrise în prima jumătate a anilor ’60. Doar două dintre aceste proze au fost acceptate pentru publicare la vremea lor. „Zahar-Kalita“ (din care redau şi fragmentul de mai jos) este genul de reportaj pe care Gabriel García Márquez l-ar fi putut scrie pentru volumul său Călătorind prin Europa de Est (RAO, 2016), în care scriitorul columbian relatează cele cîteva călătorii întreprinse dincolo de Cortina de Fier la jumătatea anilor ’50. Cu talentul său de a portretiza oameni umili şi insignifianţi, Soljeniţîn face din paznicul foarte dedicat al unui amărît de monument, construit pe cîmpia unei bătălii din trecutul rusesc, un personaj deopotrivă tragic şi comic, genul de om simplu, patriot sincer, ataşat neideologic de un trecut de care nimănui nu pare să-i mai pese, nici măcar autorităţilor. (Traducătoarea Cecilia Maticiuc observă pertinent că paznicul Zahar face parte din familia unor Ivan Denisovici sau Matriona din nuvela „Casa Matrionei“). Cealaltă proză acceptată pentru publicare la vremea respectivă, „Pentru binele cauzei“, cea mai lungă din volum, începe ca o proză conformistă clasică de glorificare a realizărilor comuniste, dar numai pentru a evolua în direcţia opusă, sfîrşind prin a ilustra indiferenţa şi chiar cruzimea factorilor de decizie sovietici cărora, de fapt, nu le pasă de popor, nici măcar de cei care cred în idealul propăşirii comuniste. Alte două proze, biografica „Mîna dreaptă“ (în care un domn Lăzărescu sovietic nu este primit într-o clinică de oncologie din cauza unei proceduri absurde de internare) şi moralizatoarea „Procesiunea pascală“, respinse de revistele sovietice la vremea respectivă, au ajuns să circule în samizdat, înainte de a fi traduse şi publicate în Germania Federală la sfîrşitul anilor ’60. În fine, schiţa „Ce păcat!“ – în care o femeie este surprinsă de un miliţian furînd un ziar vechi unde apare o ştire despre tatăl ei, un inginer, de asemenea, din seria eroilor discreţi – a apărut abia în 1978 în Franţa.

Volumul Povestiri şi miniaturi este a treia carte de proză scurtă, după „duplexul“ Casa Matrionei și Incident la gara din Kocetovka (2010) şi Dulceaţa de caise (2016), care apare în „Seria de autor“ iniţiată de Editura Univers şi unde, în ultimii ani, au fost (re)publicate şapte titluri. O serie de autor binevenită, căci la noi opera lui Soljeniţîn este cunoscută doar fragmentar prin vîrfurile ei.

***

Alexandr SOLJENIŢÎN
Zahar-Kalita (fragment) 

Ruşii au cercetat cîmpul de bătălie şi au îngropat cadavrele, timp de opt zile.

– Pe unul totuşi nu l-au strîns, l-au lăsat acolo, a observat cu reproş un lăcătuş vesel din Novomoskovsk.

Ne-am întors şi a fost imposibil să nu izbucnim în rîs. Da, un bogatîr biruit stătea întins pînă în ziua de azi, nu departe de monument. Stătea culcat pe burtă pe pămîntul-mamă, lăsîndu şi pe el capul semeţ, mîinile şi picioarele falnice aruncate cît erau de lungi, şi nu avea pe lîngă el nici scut, nici sabie, în loc de coif – o şapcă jerpelită, iar aproape de mînă – un sac. (Era totuşi vizibil că acea pulpană cu taşca în care ţinea Cartea de onoare a monumentului nu o mototolise sub pîntec, ci o trăsese dedesubt şi o pusese alături pe iarbă.) Şi, dacă nu cumva era beat, ci dormea sau medita, era, în felul cum stătea lungit, un fel de tristeţe. Asta se potrivea foarte bine cu cîmpia unde avusese loc bătălia. Aşa că i s-ar fi putut face o statuie de fontă, să se pună aici. Numai că Zahar, cu toată statura lui, era cam subţirel pentru un bogatîr.

– În colhoz nu vrea să muncească, uite că şi-a găsit aici o trebuşoară, să se prăjească la soare, a bombănit altcineva.

Dar nouă cel mai mult ne displăcea cum se năpustea Zahar asupra noilor vizitatori, mai ales asupra celor de la care, după cum arătau, aştepta vreo farsă. În timpul zilei, au mai venit cîţiva, iar el, pe zgomotul motoarelor, s-a ridicat, s-a scuturat şi a tăbărît ameninţător, ca şi cum nu el răspundea de monument, ci ei. Înaintea lor şi încă mai cu putere decît ei, Zahar se revolta din cauza paraginii monumentului.

– Dar ce credeţi voi? a sărit el cu gura, dînd din mîini. Rabd eu cît rabd, dar o să calc peste secţia regională de cultură! (Picioarele îi permiteau asta pe deplin.) O să-mi iau un concediu şi o să mă duc la Moscova. O să le povestesc tot.

Dar, îndată ce observa că vizitatorii se intimidau şi nu-i ţineau piept, îşi lua sacul (îl lua cu importanţă, aşa cum un şef îşi ia servieta) şi se ducea la o parte ca să moţăie şi să fumeze. Umblînd razna de colo-colo, în cursul zilei l-am întîlnit nu o dată pe Zahar. Am observat că şchiopătează de un picior şi l-am întrebat de ce. A răspuns mîndru:

– Amintire de pe front.

Şi nu l-am crezut.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

11172012 jpg
Costa Rica - Germania. Fosta campioană mondială din 2014 părăsește pentru a doua oară consecutiv competiția încă din faza grupelor
Multipla campioană mondială, Germania, părăsește pentru a doua oară consecutiv această competiție după triumful obținut în 2014.
1 horoscop zodia taur jpg jpeg
Două zodii de care trebuie să fugi cât poți. Cine sunt vampirii energetici care își epuizează semenii
Există două zodii de care trebuie să te ferești neapărat pentru că sunt vampiri energetici. Ei sunt oameni care te „storc” de energie și alături de care chiar și cea mai mică discuție poate fi epuizantă.
Fane Croația la Campionatul Mondial de fotbal din Qatar 2022 FOTO Profimedia (2) jpg
Spectacol al frumuseții în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial. Croatele au furat toate privirile FOTO
Croatele au făcut un adevărat spectacol în tribunele din Qatar, la Campionatul Mondial, la fiecare meci pe care naționala lor l-a disputat în faza grupelor, la turneul din acest an.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.