Rugăciune pentru Cernobîl

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Rugăciune pentru Cernobîl jpeg

Svetlana Aleksievici, Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale su­pra­vie­ţui­to­ri­lor, traducere din limba rusă de Antoaneta Olteanu, Editura Corint, 2015.

În cei 16 ani de cînd citesc şi scriu despre cărţi în mod regulat şi, sper eu, profesionist, n-am citit ceva asemănător. O carte atît de tragică, deopotrivă filozofică şi poetică (cea mai neagră poezie imaginabilă), politică (în cea mai scandaloasă formă a ei), dar mai ales umană, copleşitor de umană în fiecare cuvînt, o astfel de carte cum este Dezastrul de la Cernobîl (Rugăciunea Cernobîlului, titlul original) nici n-am mai citit şi, cumva, sper să nici nu mai fiu nevoit să citesc vreodată. Am citit-o greu, în două săptămîni, cu noduri în gît, lăcrimînd incontrolabil pe zeci de pagini, căci este o elegie horror insuportabilă pe care, paradoxal, nu-mi vine s-o recomand nimănui, dar despre care nici nu pot să nu scriu.

Faptele sînt ştiute: pe 26 aprilie 1986, puţin după prînz, are loc explozia reactorului patru al centralei atomo-electrice de la Cernobîl, eveniment care devine astfel cel mai mare dezastru nuclear civil din istoria omenirii (echivalentul a 500 de bombe nucleare precum cele detonate la Hiroshima). Consecinţele sînt greu de reprezentat: 800.000 de soldaţi (cu vîrsta medie de 30 de ani) sînt trimişi de Uniunea Sovietică să lucreze ca lichidatori la faţa locului (în primii douăzeci de ani de la dezastru, aceştia au murit în medie cîte doi pe zi în urma afecţiunilor oncologice, restul sînt handicapaţi), aproape o sută de sate sînt îngropate cu totul în pămînt din cauza radiaţiei (vreo 500 sînt evacuate), peste două milioane de oameni (dintre care 700.000 de copii) sînt obligaţi să trăiască şi azi pe un teritoriu contaminat (23% din teritoriul Belarus), mortalitatea depăşeşte natalitatea de cîteva zeci de ori, afecţiunile oncologice cresc de 74 de ori, speranţa de viaţă scade cu aproape douăzeci de ani… Astăzi, se estimează că numărul de persoane decedate din cauza accidentului este de o jumătate de milion, iar al celor contaminate în diferite grade atinge cifra de 17 milioane.

Dar toate acestea sînt doar cifre, iar cartea Svetlanei Aleksievici nu se ocupă cu statistici. Un prim capitol din carte prezintă pe scurt informaţia istorică, după care, pe 300 de pagini, dă cuvîntul victimelor şi supravieţuitorilor. Toţi vorbesc despre Cernobîl ca despre un război. Un război cu radiaţia invizibilă, ceva despre care nu ştiu nimic. În ziua evacuării (tîrzie şi improprie), cu toţii au fost, de fapt, abandonaţi de un sistem imprudent, iresponsabil şi incapabil să rezolve situaţia. (Mulţi formulează ideea că Cernobîlul a îngropat Uniunea Sovietică.) Svetlana Aleksievici ascultă peste cincizeci de supravieţuitori povestindu şi vieţile de coşmar. În afara unui capitol de început unde autoarea îşi ia singură un interviu în care justifică scrierea cărţii („este o carte despre lumea Cernobîlului“), jurnalista dispare din istoriile orale ale oamenilor, retrăgîndu-se doar între paranteze, unde consemnează micile gesturi ale celor care vorbesc. Nu ştim ce întrebări le-a pus, iar confesiunile şi mărturiile oamenilor sînt numite monoloage. Cartea se conturează, astfel, ca un fel de tragedie antică ce cuprinde monoloagele unor spectre umane, uneori întrerupte de coruri ale copiilor şi soldaţilor. Osatura literară e foarte discretă şi ai impresia că Svetlana Aleksievici doar a deschis reportofonul în faţa acestor bieţi oameni care încearcă să povestească ce li s-a întîmplat, cum s-au schimbat natura şi animalele, cum şi-au pierdut familiile, cum vor muri ei înşişi în curînd (din decenţă, puţini vorbesc despre asta, „visez la o moarte obişnuită“), cum vor rămîne în urma lor copii cu mutaţii genetice („există cancerul normal şi există cancerul de Cernobîl“).

Soţii de lichidatori, locuitori evacuaţi din satele aflate în preajma Cernobîlului, soldaţi, ţărani, profesori, medici, artişti, istorici, foşti ingineri la centrală… „Gulagul de la Cernobîl“: oameni care şi-au părăsit tot avutul, casele şi animalele, văduve cărora le-au murit soţii în braţe, mame de copii născuţi morţi sau handicapaţi („copiii au Cernobîlul în gene“), soldaţi care şi-au pierdut camarazii (unii s-au sinucis nesuportînd chinurile afecţiunilor) şi îşi aşteaptă ei înşişi rîndul, ingineri care n-au avut nici un cuvînt de spus în faţa politicienilor care tremurau în faţa superiorilor. Istoriile lor orale înfăţişează mai mult decît o stare de război, arată haosul inimaginabil care a fost atunci: ascunderea situaţiei reale, lipsa de informaţii, dezinformarea (Gorbaciov însuşi transmitea la radio mesaje cum că totul e sub control), propaganda, corupţia autorităţilor şi cinismul sistemului care a trimis la moarte sigură cîteva sute de mii de tineri (unii lichidatori erau trimişi ca „voluntari“, chipurile să stingă un incendiu, unii erau ameninţaţi cu excluderea din partid, alţii erau plătiţi bine, li se dădeau medalii pentru a muri radiaţi, li se spunea eroi pentru ca apoi să fie respinşi de societatea care nu-i voia alături).

„Cernobîl e o temă pe măsura lui Dostoievski“, spune un istoric şi cei cîţiva intelectuali belaruşi care vorbesc în ultima parte ridică adevărate întrebări filozofice despre om, natură, ştiinţă, responsabilitate, conştiinţă, destin… Ar mai fi enorm de multe lucruri de spus despre această carte, care ea singură justifică Premiul Nobel acordat autoarei din Belarus, ţara cea mai afectată de dezastru şi unde cartea aceasta este în continuare interzisă.

Dosarul Dilemei vechi de săptămîna viitoare este dedicat dezastrului de la Cernobîl.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

*****

Svetlana ALEKSIEVICI


Dezastrul de la Cernobîl (fragment)

S-a întîmplat în noaptea de vineri spre sîmbătă. Dimineaţă nimeni nu bănuia nimic. L-am trimis pe băiat la școală, soţul s-a dus la frizerie. Pregăteam masa de prînz. Soţul s-a întors repede și a spus: „La centrala atomică e un incendiu“. Locuiam la Pripiat, în apropierea reactorului. Am și acum în faţa ochilor văpaia de un liliachiu intens, în care reactorul parcă strălucea. O culoare incredibilă. Nu era un incendiu obișnuit, era un fel de auroră boreală. Dacă e să uit de restul, era foarte frumos. Nu am văzut ceva asemănător în vreun film, nu pot să compar cu nimic ceea ce am văzut. Seara oamenii se înghesuiau în balcoane – care nu avea se ducea la prieteni, la cunoscuţi. Noi stam la etajul opt, aveam vizibilitate bună. În linie dreaptă sînt trei kilometri. Am scos copiii, i-am ridicat în braţe: „Uite! Ţine minte!“ Și oamenii aceștia care lucrau la reactor, ingineri, muncitori, erau și profesori de fizică, stăteau în praful negru. Discutau. Respirau. Admirau. Unii veneau cu mașinile de la zeci de kilometri, cu bicicletele, ca să se uite. Nu știam că moartea poate să fie așa de frumoasă. Dar nu aș spune că nu avea nici un fel de miros. Nu era un miros de primăvară sau de toamnă, ci de cu totul altceva, și nici miros de pămînt. Nu. Mă mînca în gît, ochii îmi lăcrimau. Nu am dormit toată noaptea și am auzit cum umblau sus vecinii, nici ei nu aveau somn. Tot trăgeau ceva, bocăneau, poate că împachetau lucruri. Lipeau ferestrele. Am luat ceva pentru durerea de cap.

Dimineaţă, cînd s-a luminat, m-am uitat în jur și am simţit pe loc că ceva nu era în ordine, că ceva se schimbase. La ora opt dimineaţa pe străzi mergeau deja militari cu măști de gaz. Cînd am văzut pe străzile orașului a­tî­ţia soldaţi și tehnică militară, nu ne am speriat, dimpotrivă, ne-am liniștit. Din moment ce armata ne-a venit în ajutor, totul o să fie în ordine. Nu aveam nici o idee că și atomul pașnic omoară. Că tot orașul putea să nu se mai trezească în noaptea aceea. Afară cineva rîdea, se auzea muzică.

După-amiază la radio au început să anunţe ca oamenii să se pregătească de evacuare: o să fie duși de aici. Aud ca acum vocea crainicului: „Evacuare în satele apropiate!“, „Să nu se ia animalele domestice!“, „Să se adune lîngă scările blocurilor!“. Copiilor li s-a spus să ia în mod obligatoriu cu ei și manualele. Soţul a pus totuși în servietă actele și fotografiile noastre de nuntă. Iar eu singurul lucru pe care l-am ­luat a fost un baticuţ de moar, în caz de vreme rea.

dilemaveche ro   Literatura clasica pentru copii   De ce merita redescoperita jpg
Literatura clasică pentru copii: De ce merită redescoperită
"A fost odată, ca niciodată..." Cine nu-și amintește aceste cuvinte magice care deschideau porțile unei lumi fantastice?
dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.

Parteneri

Donald Trump FOTO Profimedia
Cum ar trebui să gestioneze UE relația economică cu SUA| ANALIZA
Doi experți au vorbit, pentru „Adevărul”, despre evoluția economiei americane, despre impactul politicilor economice ale SUA asupra României și despre cum ar trebui să gestionăm relația cu America.
image png
Lidia Fecioru oferă leacul care combate insomnia. Uleiul pe care trebuie să îl avem în casa noastră
Insomnia a devenit o problemă pentru multe persoane din jurul noastre, iar multe dintre metodele de somn nu dau randament. Lidia Fecioru, cunoscutul bioenergoterapeut, oferă un leac pentru a combate această problemă.
Parlamentul European (foto Pixabay)
19 martie, ziua în care a luat naștere Parlamentul European, ca for consultativ
Pe 19 martie 1958, a fost creat Parlamentul European ca for consultativ al Comunității Economice Europene. Inițial cu rol limitat, această instituție a evoluat treptat, devenind un element esențial al procesului decizional al Uniunii Europene.
Transport agabaritic spre termocentrala Mintia  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL  (7) JPG
Al doilea generator uriaș va ajunge la Termocentrala Mintia. Imagini spectaculoase pe autostradă, cu transportul agabaritic
Convoiul care transportă al doilea generator uriaș care va fi montat la Termocentrala Mintia, aflată în curs de modernizare, se apropie de destinație, după ce a parcurs cea mai dificilă porțiune a traseului Nădlac - Mintia și autostrada A1.
Dr  Mihaela Bilic ofera solutiile pentru accelerarea tranzitului intestinal, foto Facebook jpg
Alimentul care trebuie evitat complet în timpul Postului Paștelui: „Este o greșeală să consumăm”
Mihaela Bilic, unul dintre cei mai renumiți medici nutriționiști din țara noastră, trage un semnal de alarmă despre un aliment care face parte din alimentația tuturor românilor. Nu este recomandat a fi consumat în perioada postului, și nici în mod normal, întrucât este periculos pentru organism.
Netanyahu jpg
Noua ofensivă a Israelului în Gaza reprezintă „doar începutul”, avertizează Benjamin Netanyahu
Valul de atacuri aeriene mortale care a pus capăt pauzei în ostilități în Gaza este „doar începutul”, a avertizat Benjamin Netanyahu, promițând totodată că noua ofensivă va continua până când Israelul își va atinge toate obiectivele de război.
Vladimir Putin FOTO Profimedia (5) jpg
Gafa lui Putin care a făcut pe toată lumea să râdă. Ce spune despre puterea economică a Occidentului: „Nu este clar ce este mare acolo”
În încercarea de a demonstra „superioritatea” Rusiei față de Occident, președintele Vladimir Putin a stârnit un val de ironie și ridiculizare pe rețelele sociale.
alexandra stan colaj facebook jpg
Alexandra Stan spune adevărul despre sarcină, după ce a apărut cu o burtică suspectă: „Vreau să zic că...”
Alexandra Stan, una dintre cele mai recunoscute artiste atât în România, cât și pe plan internațional, a stârnit mare vâlvă în mediul online după ce s-a afișat cu o burtică proeminentă. Mulți s-au dus cu gândul la o eventuală sarcină și chiar au felicitat-o, crezând că a vrut să transmită ceva.
arme nucleare franceze jpg
De ce nu se poate baza Europa doar pe umbrela nucleară a Franței. Limitele arsenalului nuclear de pe bătrânul continent
Președintele francez Emmanuel Macron i-a invitat pe liderii europeni să discute despre posibilitatea utilizării arsenalului nuclear francez ca mijloc de descurajare a unei potențiale agresiuni rusești.