România la anticariat

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Cum vă spuneam, luna trecută la Bookfest Humanitas a lansat o nouă colecţie – „Vintage“ – în ton sprinţar şi fertil cu mersul vremii, anume cu deviza (tot mai efervescent reiterată) a paseiştilor: „să dăm şi trecutului un viitor!“  Deja în numărul trecut al Dilemei vechi Andrei Pippidi a salutat cartea lui Sir Sacheverell Sitwell din 1938 – Călătorie în România (Roumanian Journey), tradusă acum de Maria Berza. Odată cu aceasta, duminică 29 mai s-au lansat la Bookfest şi evocările lui Radu Rosetti – Ce am auzit de la alţii, scrise pe la 1920-’22 (au vorbit Neagu Djuvara, Maria Berza, Andrei Pippidi, Lidia Bodea şi subsemnatul). Urmează Iacob Negruzzi – Amintiri din Junimea. 

Îndeobşte, cînd ne refugiem în trecut, urmărim două impulsuri aparent contrarii, dar care, în esenţă, definesc acelaşi deficit şi aceeaşi nostalgie: fie să regăsim frumuseţile şi virtuţile pierdute, fie să ne recertificăm netrebnicia, viciile, nevindecarea. Oscilăm, cum ar veni, între „unde eşti copilărie, cu pădurea ta, cu tot ?“ şi „toate cîte-au fost vreodată în prezent le-avem pe toate“. Cum, bunăoară, să nu tresari încruntat văzînd la Radu Rosetti, în plin veac 19, răpiri de copii ca şantaj întru recuperarea datoriilor, exact ca-n vremea rackeţilor noştri? Marele logofăt Răducanu Roset „era încă foarte mic, cînd, împreună cu soră-sa, Zoe, a fost răpit de nişte ţigani nomazi, puşi la cale de un  creditor din Transilvania al tatălui lor, căruia acesta îi datora o sumă de şase sute de lei. Ţiganii dusese copii la casa creditorului, un negustor din  Kezdi-Vasarhely (Tîrgu Secuiesc, n.ed.) care a trimes răspuns comisului că-i va elibera îndată ce va primi banii“. Tot aşa, dai de lăcomia domnilor, firescul fărădelegii şi bunul plac sfidător al cîrmuitorilor, de copii de bani gata (i.e. „beizadele dezmierdate“), de boieri naţionalişti şi boieri cosmopoliţi, ori de xenofobia cu merchez economic, mai niciodată întemeiată pur şi simplu pe meritocraţie, la fel de păguboasă ieri ca şi azi: „Era lucru firesc ca pămîntenii să fi fost cuprinşi de ură faţă de aceşti străini cari ştiuse să acapareze atît de răpede şi favoarea domnilor şi slujbele cele mai grase. În învinuirile ce li se aduc de cronicari trebuie numaidecît să facem o parte destul de însemnată invidiei boierimii pămîntene, care, fără a avea mai multe scrupule decît Cupăreştii, era departe de a fi înzestrată cu aptitudinile lor.“ În acelaşi timp, ca fiu de logofăt (Răducanu Rosetti), cu strămoşi domnitori (Antonie Ruset şi  Manole-Giani Ruset), el însuşi fost prefect conservator de Roman şi Brăila, Radu Rosetti (1853-1926) ne dă nu doar tabloul siestei matinale a boierilor, cu dulceţile şi ciubucul aduse la pat, urmate de zacusca de pe la zece, cu plecatul în zori la partidele de vînătoare, ori cu nebunia balurilor şi rolul occidentalizant al ofiţerimii ruse din Moldova în spectaculosul nostru salt de la anteriu, işlic, anteriu şi iminei, la frac şi joben, dar şi imaginea ierarhiei eficiente, a bunei autorităţi înţelept exersate. „După toate cîte le-am văzut în copilăria mea şi le-am auzit de la bătrîni din toate stările, de la ţigan pînă la logofăt mare, nu era nimica sămănînd a fudulie, a hauteur, în raporturile dintre boierul cel mare şi omul lui de casă. Acesta era tratat cu o familiaritate binevoitoare, adesea chiar afectuoasă. Se stabilea astfel, între ocrotitor şi ocrotit, o rudenie spirituală, înfiinţînd legături de o natură cu totul specială.“ Lecţie, dacă ne gîndim bine, de o actualitate surprinzător de ramificată.  

Una aidoma, de citit deopotrivă la propriu şi la figurat, ne vine dinspre „fetele de boieri cari s-au căsătorit cu ruşi. Aproape toate au fost nenorocite: bărbaţii, pe lîngă că le-au mîncat averile, le-au înşelat în chipul cel mai neruşinat şi aproape totdeauna le-au maltratat. Nu ştiu pentru ce, sora bunului meu dinspre mamă, a lui Grigore Ghyka, domnul de la 1848-56, a fost căsătorită cu generalul rus Şubin (...) un beţiv care o snopea în bătăi. Moartea acelei bestii a fost pentru dînsa o adevărată mîntuire.“ 

Cît despre privirea îndelung binevoitoare a lui Sir Sacheverell Sitwell de la 1937 – care notează că nicăieri viaţa nu este mai ieftină ca-n România, admiră sincer şi intens Hurezii („România toscană“), Cozia, Dintr-un Lemn, Bucovina, Delta şi chilimurile olteneşti (dar nu ezită să admonesteze desfigurarea făcută de Lecomte de Noüy la Curtea de Argeş), care ne evidenţiază vitalitatea, prospeţimea, iuţimea de minte şi de limbă, ca semn al inteligenţei tranzacţionale de sorginte bizantină – el ne stîrneşte astăzi (auto...)invidia cu formule precum: „se poate cultiva absolut orice oriunde în România“. Pe lîngă petrol, fier, cărbune, românii au Rucăr-Branul cu brînza de capră în coajă de brad şi puii rumeniţi pe cărbuni, başca musacaua, alături de seducătoarea colecţie de dalii a Reginei Maria, rafinamentul sefarzilor bucureşteni, Calea Victoriei care seamănă cu Bond Street, pitorescul muscalilor şi lipovenilor, plus o invidiabilă alogenie ruso-franco-vienezo-turco-fanariotă, cît se poate de atractiv-productivă.  

Multă bogăţie naturală, care a generat (şi) dumnezeiasca inflaţie a grădinilor de vară, este în chip fericit dublată – notează Sitwell – de „lumea rurală, care nu a fost contaminată încă de bolile industriale ale marilor oraşe“. Această lume rurală reprezintă „viitorul ţării“ – ne loveşte părinteşte pe frunte absolventul de Eton şi Oxford, care-şi încheie călătoria fredonînd Ionel, Ionelule şi Să vină pompierii, inima să-mi stingă... Asta, nu fără a-şi excita condeiul la vederea sălaşelor de ţigani, chit că nu omite să le sublinieze acestora ambiguitatea fizionomiilor („expresia provocatoare, făţarnică, privirea hipnotizatoare“), cerşitul dizgraţios, atîrnatul agasant de coatele trecătorilor, de portiera maşinii ş.a.m.d.  

„Românii, predominant latini ca origine, au înfăţişarea civilizată, uneori supercivilizată, a spaniolilor sau italienilor“ – le mărturisea Sir Sitwell confraţilor săi din grupul „Bloomsbury alternativ“. Păi, aşa da! Îmi vine să exclam ca bunică-meu, cînd gusta, la umbră de nuc, un pelinaş plăcut înţepăcios: „Bravo! Ca la foc! Să trăieşti părinte!“ Vintage. România la anticariat. Scene, sentimente şi senzaţii de consignaţie. Nu-ţi rămîne decît să-nchizi ochii şi să oftezi. De plăcere, de furie, de neputinţă... Mă rog, după cum ţi-e naturelul.

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Litoralul de la munte, alternativă la Marea Neagră. Trei locuri spectaculoase de bălăceală și de făcut plajă, în inima munților
Litoralul românesc se poate dovedi o piatră grea de încercare atât din punct de vedere financiar, al distanței în anumite cazuri dar și al aglomerației estivale. România are însă un relief care oferă numeroase alternative, inclusiv în zonele montane.
image
„Antrenorul de genii” a fost arestat preventiv. Lajos Kristof spune că se afla într-o stare de somnambulism când a violat un minor
Lajos Kristof, care a fost prins în flagrant în timp ce agresa sexual un băiat de 14 ani, a fost arestat preventiv duminică. Acesta a declarat în fața anchetatorilor că ar fi întreținut relații sexuale cu minorul fără să fie conștient și că se afla într-o stare de somnambulism.
image
Povestea profesoarei care și-a donat salariul pentru a-și premia elevii cu note mari la Bacalaureat
O profesoară de Matematică de la Colegiul Tehnic „Emil Negruțiu” din Turda, județul Cluj, și-a premiat în bani elevii care au reușit să obțină note peste 9 la Bacalaureat. „Totul a pornit dintr-o glumă pe care eu, însă, am luat-o în serios”, a povestit pentru „Adevărul” Alexandra Avasicei.

HIstoria.ro

image
Ghinionul lui Tiberiu, „împăratul care nu iubea Roma”
Antonio Spinosa, în eseul Tiberiu – Împăratul care nu iubea Roma, abordează o temă des invocată de mine pînă acum: Rolul imens pe care-l îndeplinește scrierea unui istoric în imaginea transmisă posterității de prezentul în care a trăit și activat o personalitate.
image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.