Rock & jazz, istorii

Publicat în Dilema Veche nr. 804 din 17-23 iulie 2019
Rock & jazz, istorii jpeg

● FSU. Florin-Silviu Ursulescu în dialog cu Doru Ionescu, Casa de pariuri literare, 2016.

● Moșu. Florian Lungu în dialog cu Doru Ionescu, Casa de pariuri literare, 2016. 

Istoriile rock-ului, folk-ului și jazz-ului românesc încă așteaptă să fie scrise de un cercetător care să adune toate istoriile orale publicate pînă acum și care, mai ales, să fie dispus să caute în arhivele Radio și CNSAS. În ultimii ani s-au publicat multe eseuri, volume colective, cărți de memorii și de interviuri, dar lipsesc multe piese ale puzzle-ului și, mai ales, lipsește structura și o privire obiectiv-critică de ansamblu.

Cel care a contribuit cel mai mult la recuperarea memoriei muzicii pop (în sensul larg al termenului) din comunism este Doru Ionescu (n. 1965), editorul revistei Rocker din anii ’90 și jurnalist la TVR, unde a realizat nenumărate emisiuni, precum Remix, Jazz Restitutio, Pop Cultura, Retro Clip sau Timpul chitarelor, valorificînd la maximum arhiva TVR, dar scriind cu pasiune și dedicație admirabile și numeroase cărți de referință ale genului: Timpul chitarelor electrice (2006) și Timpul chitarelor. Florian Pittiș, Dorin Liviu Zaharia și epoca folk (2018), Club A – 42 de ani (2011), Povești cu cîntec din diaspora. 100 de români și aventurile lor muzicale (2014), plus această mini-serie de cărți în dialog, inclusiv un Jurnal de rocker (2015), unde el însuși este intervievat de un cristian, editor căruia i se datorează apariția tuturor acestor cărți la Casa de pariuri literare, inclusiv Nea Fane de la Rockschool. Ștefan Mardale în dialog cu un cristian (2016) și Între Phoenix și... Le Corbusier. Costin Petrescu în dialog cu Nelu Stratone (2018). Acesta din urmă fiind, de asemenea, autorul volumelor Rock sub seceră și ciocan și Rock în timpuri noi, apărute în ultimii trei ani la Editura Hyperliteratura, primele volume din proiectata trilogie Cronica ROCK-ului românesc.

De altfel, din cartea-interviu cu Florian Lungu (n. 1943), aflăm că acest adevărat senior al jazz-ului românesc lucrează la istoria genului în România. Harnic, pasionat și longeviv realizator al cîtorva zeci de emisiuni de radio și televiziune, compozitor, muzicolog și profesor, publicist (peste patru mii de articole, studii, eseuri, cronici și portrete muzicale publicate în presa ultimei jumătăți de secol), plus prezentator de concerte și festivaluri, Florian „Moșu“ Lungu este un izvor nesecat, vorba clișeului, de istorii, amintiri și anecdote din lumea jazz-ului românesc. Iar Doru Ionescu îl stîrnește sau, după caz, îl lasă să se desfășoare în voie în această fermecătoare carte-interviu care, deși are cusurul că e micuță, este imposibil de rezumat. Nenumăratele informații și istorii (multe pline de haz), precum și portretele unor figuri esențiale, dar prea puțin cunoscute, precum Mihai Berindei sau Eugen Ciceu, pentru a mă opri doar la două exemple, fac din acest interviu un fel de introducere în istoria jazz-ului de la noi.

Un tezaur ambulant de istorii, de data asta de rock și folk, este și Florin-Silviu Ursulescu (n. 1945), jurnalist muzical debutat în 1964, cu o amplă activitate publicistică (reviste și almanahuri), pe măsura celei live (organizator și prezentator de concerte și festivaluri, membru în jurii) și de colaborator/realizator de emisiuni muzicale la Radio și TVR. Multe povești interesante din comunism despre cum se făcea rost de muzică (vezi fragmentul de mai jos), despre apariția cluburilor studențești și a discotecilor pe litoral, despre concursurile pentru obținerea atestatului de DJ, despre ceaiurile dansante (care funcționau ca niște cluburi clandestine de socializare ale hippioților bucureșteni), despre felul în care se realizau topurile și emisiunile muzicale de la Radio față cu cenzura preocupată de difuzarea echitabilă a pop ului țărilor din blocul comunist și, mai ales, de versurile pieselor străine („apăreau peste noapte cuvinte de evitat; un scurt timp a fost nebunia înlocuirii neologismelor cu cuvinte neaoșe și se pusese chiar problema să traducem titulaturile formațiilor, adică Pietrele Rostogolitoare în loc de Rolling Stones“). Foarte interesante informațiile legate de colaborarea cu Săptămîna lui Eugen Barbu, precum și de faptul că cei doi fii ai prozatorului Camil Petrescu s-au numărat printre cei mai activi agenți ai comerțului clandestin cu discuri de vinil din comunism.

Dacă punem la socoteală și cărțile din zona jazz-ului și blues-ului (monografiile dedicate unor Richard Oschanitzky, Jancy Körössy sau Béla Kamocsa scrise de Alex Vasiliu, Ion Munteanu și Tinu Pârvulescu, istoriile lui Virgil Mihaiu sau amintirile unor Nicu Covaci sau Alexandru Șipa, volumele despre Nicu Vladimir, Dorin Liviu Zaharia, Adrian Enescu ș.a. apărute la Eikon sau Tracus Arte), constatăm că material nesistematizat există, lipsește însă antropologul (un Andrei Oișteanu) care să dea sensul și interpretarea socio-politică a culturii populare muzicale din comunismul românesc.

***

FSU (fragment) 

Rockerii se întîlneau la Cofetăria Casata, de la Romană, de unde aflai tot și făceai rost de bilete la concerte. Iar discurile se schimbau la coloane. Erau vînzări de discuri, apoi trocul (dai un Led Zeppelin pe un Pink Floyd), iar a treia poveste viza închiriatul. Bineînțeles, și-aici trebuia să ți facă cunoștință cineva, nu făceai schimb cu oricine, trebuia mers pe încredere. Trebuia să afli ce pick-up avea colaboratorul (să fie cu doză Ortofon, nu vreun patefon cu doză proastă ca să hîrîie ulterior discul). În timp s-a ajuns la o rețea specială. Rețeaua principală era cu piloții de la Tarom. Plecau la Londra dimineața și seara se întorceau. Făceai o listă cu discuri, le dădeai valută și seara ți-aduceau lista complet bifată. A doua rețea, mai în-tîrziată puțin, era cu șoferii de TIR. Ți aduceau și ei, dar după o săptămînă. A treia rețea era cu sportivi, mergeau în competiții, depindea mult de relația personală.

Apărea o dilemă aici: ce să le ceri? Deja Cornel Chiriac era la Europa Liberă, aflam multe lucruri, inclusiv din sfera muzicală aveam mai multe informații la îndemînă. Pînă atunci mai prindeam BBC-ul, era Radio Luxemburg, Radio Veronika, Vocea Americii, care era mai mult pe jazz. Alt impediment: se studia masiv rusa în școală, engleza era o raritate, așa că existau neconcordanțe cu titlurile trupelor, ale albumelor. Scriai cam după ureche, de multe ori piloții și șoferii îmi spuneau că aveau probleme cu numele respective. Soluția era să le spună vînzătorilor de acolo că piesa respectivă e-n top sau că albumul tocmai fusese lansat și-așa se potriveau lucrurile.

La documentare, să zicem că mergea. Dar partea mai dificilă și mai periculoasă era că acești șoferi, sportivi și piloți voiau valută, nu se duceau ei să schimbe leii. Și-aici intra a patra rețea. Vorbeam cu studenții străini, mergeam la ei în cămine, stăteau separat, acolo se mituia un milițian. În cazurile de forță majoră – comenzi consistente, sume mai mari – apelam la salariații unor ambasade, oameni din eșaloanele inferioare, de la bucătari la cei care se ocupau de întreținere, și ei mai schimbau bani. Africanii erau foarte cooperanți, vindeau mai scump, dar mai repede, nu mai trebuia să riști cu milițieni intermediari sau să pîndești ore de acces prin cămine cu studenți străini.

N-au fost intercepții în cazul aducătorilor – erau cumpărăturile lor –, doar în cazul primitorilor s-a mai întîmplat. Unii au fost tunși, amendați, dar n-au fost situații-limită, pentru că se lucra rapid. Era vorba despre niște discuri, la o adică, nu despre țigări sau băutură. Era riscant, fără îndoială, dar toți ștabii colecționau într-un fel muzică. Apoi, cu cît căpătai mai multă experiență, îți insufla curaj. Ce să-mi facă pentru niște discuri?

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi