Reverii eufonice

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Reverii eufonice jpeg

├Än ultimii ani, ┼čtiu c─â i-am debusolat nu o dat─â pe liceenii ├«n fa┼úa c─ârora mi-am desf─â┼čurat am─âgirile educative vorbindu-le despre jalea versului alb, mai precis: despre ├«ntrist─âtoarea dispari┼úie a prozodiei. Asta paralel cu ├«nlocuirea armoniilor stilului Disney din desenele animate (binecuv├«ntatul purt─âtor de rotunjimi mamifere, moliciuni ├«mbl─ânite, coregrafii gra┼úioase ├«n peisaje idilice) de c─âtre dizgra┼úioasele japonisme urlate r─âzboinic, invariabil invadante, distrug─âtoare, croite exclusiv din unghiuri ascu┼úite, tunuri cosmice cu laser ┼č.a.m.d., totul ├«ntr-o dizarmonie eviscerant─â. Convexitatea generoas─â, pulsa┼úiile marsupiale, melodicitatea ├«nv─âluitoare, toat─â hipnotica ├«ncatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales ├«n Bambi ┼či Cartea junglei) au l─âsat locul stilisticii pustiirii. Concavit─â┼úile aglutinante, huruitul de ┼čenile, tirurile asurzitoare ┼či urletele cotropitoare au alungat melodicul, susurul naturii, farmecul ┼čoaptelor, iar lentorile pufos ame┼úitoare au fost spulberate ├«n numele iu┼úimii agresiv-halucinante, cea care otr─âve┼čte mintea, gole┼čte sufletul, robotizeaz─â reac┼úiile, pe scurt ÔÇô dezumanizeaz─â. Dac─â le ad─âug─âm nenorocirea dublajului la filme, ├«n locul subtitr─ârii, scopirea mental-emo┼úional─â a noilor genera┼úii e asigurat─â.

Mi-am ├«ntrebat profesorii congeneri de c├«nd n-au mai ├«ndr─âznit s─â le recite elevilor, ├«n lini┼čte, din eufoniile eminesciene, familiariz├«ndu-i cu melifluen┼úa (termenul este al lui Dan Botta, autorul unei superbe Cantilene), cu ÔÇ×narcoza auditiv─âÔÇť (Negoi┼úescu dixit) a diftongilor cupla┼úi cu alitera┼úiile pe catifeaua gerunziilor, a jocului fonic dintre departe ┼či aproape (categoriile subtil ├«mpletite de Edgar Papu), dintre ├«ncet, t─âm├«iet ┼či nem├«ng├«iet, dintre ÔÇ×covorul moaleÔÇť ┼či ÔÇ×m─âtasa sun─â sub piciorÔÇť, cu ÔÇ×noaptea, flamingo cel ro┼ču apa neagr─â-ncet p─âtrundeÔÇť ┼či ÔÇ×s─â scap din m├«n─â c├«rma ┼či lope┼úile s─â-mi scapeÔÇť, trec├«nd prin abisalit─â┼úile care-l fermecau pe Noica (ÔÇ×a pus ├«n tine Domnul nemargini de g├«ndireÔÇť, dar mai ales ÔÇ×ca un vis ├«ncremenitÔÇť), pe Nichita (ÔÇ×nu credeam s─â ├«nv─â┼ú a muri vreodat─âÔÇť), pe Cioran (ÔÇ×Rug─âciunea unui dacÔÇť). Fie ┼či rostite la iu┼úeal─â, f─âr─â nici o preten┼úie actoriceasc─â (las─â c─â totul venea de la un b├«lb├«it!) c├«te-o strof─â ame┼úitoare din ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇť (ÔÇ×C─âci unde-ajunge nu-i hotar, / Nici ochi spre a cunoa┼čte / ┼×i vremea-ncearc─â ├«n zadar / Din goluri a se na┼čteÔÇť) sau un poem de rostit ├«n genunchi precum ÔÇ×Rug─âciuneÔÇť, am sim┼úit numaidec├«t cum ├«nfioar─â ┼či pun pe g├«nduri noile energii, altminteri definitiv livrate (credem noi, b─âtr├«nii) nimicniciei.

Sigur c─â la ├«nceput te sim┼úi ridicol. Sigur c─â-┼úi r─âsun─â imediat ├«n auzul inimii binecunoscuta formul─â de lehamite a adolescen┼úei de azi: ÔÇ×m─â la┼či?!?ÔÇť. Sigur c─â-┼úi vine s─â fugi ca de frica mor┼úii prefigur├«nd reac┼úia de sil─â&mil─â a hoardei de hormoni f─âr─â z─âbal─â ├«n fa┼úa c─ârora tombatera ce e┼čti se-ncumet─â s─â exalte virtu┼úile unei ÔÇ×lumi ce nu mai esteÔÇť, a unei voin┼úe ÔÇ×care-a murit demultÔÇť, a unui timp care-┼úi ridic─â-n urm─â ziduri de-ntuneric. Dar ia s─â vezi, peste doar c├«teva momente, cum anestezia ├«┼či face efectul. V─â rog s─â m─â crede┼úi: dac─â injectezi cu calm ┼či bun─â-credin┼ú─â euritmiile, nu le rezist─â nimeni, oric├«t de groase ar fi carapacea cinismului, rezisten┼úa blaz─ârii, sarcasmul provocator, nesim┼úirea ┼či ignoran┼úa auditoriului.

E de ajuns s─â le cite┼čti liceenilor, cu pricepere ┼či d─âruire, din Levantul lui C─ârt─ârescu, recent reeditat la Humanitas. De acord cu Lidia Bodea: mi-e groaz─â s─â m─â ├«ntreb c├«t─â lume mai ┼čtie ce, cum ┼či c├«t va fi fost surfilat, intertextuat, pasti┼čat ┼či parodiat la MC din arsenalul lui Bolintineanu, Alecsandri, Alexandrescu, Conachi, Heliade, Anton Pann, Eminescu, Macedonski, Co┼čbuc, V─âc─âre┼čti (ba┼čca Barthes, Greimas, diegesis, actan┼úi&Co), ├«ntr-o ram─â ┼úintuit─â de Dimov, Brumaru, Foar┼ú─â. Chiar: o mai fi auzit careva din adolescen┼úii de azi de melcul lui Antim, ├«nv─â┼ú─âturile lui Neagoe Basarab ┼či biblioteca stolnicului Cantacuzino? Haide┼úi s─â ├«ncerc─âm! Ce-ar fi s─â lep─âd─âm pentru c├«teva minute morga academic─â, acel hipercriticism iscat anume s─â ne acopere complexele de inferioritate evropeneasc─â, ┼či s─â ne reg├«ndim fiin┼úa potrivit cronicilor vechimii ┼či hedonismului h├«tru din miile de pagini absorbite de porosul infoliu c─ârt─ârescian?

Cum, deci, ar putea s─â nu te provoace CD-ul Mihai Eminescu, Vis, cu treizeci de poeme restituite de Petru Cre┼úia (├«n Manuscriptum, nr. 1 din 1991) alese de Mircea C─ârt─ârescu ┼či recitate de Marcel Iure┼č la Editura Casa Radio? Cum s─â nu cau┼úi s─â-┼úi ├«nchipui reac┼úia junimii actuale, alterat─â de prejudecata unui Eminescu demodat, roman┼úios ┼či ridicol precum caragialianul R.Vent, deambul├«nd lacrimogen ÔÇ×pe l├«ng─â plopii f─âr─â so┼úÔÇť, ori, ├«n cel mai bun caz, ÔÇ×tinz├«ndu-┼či dreapta ├«n de┼čertÔÇť odat─â cu Gabriel Dr─âgan, inegalabila voce a str─âvechiului ÔÇ×MondialÔÇť?

Am pus discul cu Iure┼č de trei ori cap-coad─â ┼či l-am ascultat c├«nd meseria┼č, cu creionul ├«n m├«n─â, c├«nd cu ochii ├«nchi┼či, dornic de anestezie prozodic─â. Nu ┼čtiu cine mai ┼úine minte c─â-n Dilema veche nr. 386 din 7-13 iulie 2011 am scris ├«n extaz despre cele dou─â CD-uri mateine de la Humanitas cu acela┼či Marcel Iure┼č: Sub pecetea tainei ┼či Remember. Sunau, cu un cuv├«nt la mod─â, demen┼úial. Vocea lui Iure┼č se plia perfect pe volutele aluzive, par┼čive, carnale ori serafice, pe catifelele grele, cearc─ânele filigranate, bijuteriile, bubele, fantasmele ┼či sarcasmele juniorului caragialian. Tot pe atunci, Iure┼č f─âcea o crea┼úie ame┼úitoare ÔÇô pentru mine egal─â performan┼úei din Richard III-ul regizat de Mihai M─âniu┼úiu la Odeon acum aproape dou─âzeci de ani ÔÇô ├«ntr-un Ca┼úavencu ├«nchipuit de Alexandru Dabija ├«n cheia unui mahalagism alcoolic f─âr─â ie┼čire, at├«rnat pe-o gur─â de iad.

Ei bine, la Eminescu hipnoza n-a mai prins. Tot ceea ce constituia mustul lecturii mateine ┼či captivantul grotesc al deriziunii din partitura caragialian─â pare c─â devine simpl─â lectur─â func┼úion─âreasc─â ├«n lumea Mu┼čatinilor ┼či a himerismului novalisian. Timbrul lui Iure┼č r─âm├«ne magnific, caden┼úele s├«nt cople┼čitoare, dar ├«ntregul sun─â rece, aulic, departe de palpitul, de esen┼úa fierbinte a onirismului eminescian.

M─â g├«ndesc totu┼či c─â voi fi eu cople┼čit de prejudec─â┼úi ┼či c─â exact asta ├«┼či va fi dorit acel C─ârt─ârescu al ÔÇ×visului chimericÔÇť: un limbaj oniric rece, ca o fi┼č─â medical─â cu simptome psihotice. Subliniind ÔÇ×triumful modernit─â┼úiiÔÇť eminesciene, ├«n dauna romantismului, leg─âtura cu ÔÇ×iregularul, fragmentarul, abstrusul, haoticul actului creator (...) ├«n care Hocke vedea expresia cea mai puternic─â a acelui Homo Europaeus aflat sub zodie manierist─âÔÇť, C─ârt─ârescu reliefeaz─â la Iure┼č tocmai ÔÇ×rara performan┼ú─â de a scoate din textul eminescian efecte str─âlucitoare ┼či profunde f─âr─â s─â for┼úeze textul ├«n nici un felÔÇť (subl. mea). Exact aici cred c─â a func┼úionat irepresibil, ├«n cazul meu, prejudecata. Format auditiv la ┼čcoala recit─ârilor eminesciene ├«n linia Vraca-Manolescu-Botta-Codrescu-Moldovan-Caramitru-Seciu-B─âl─ânu┼ú─â-Cozorici, unde artificiile rostirii, retorica personal─â, amprenta actorului ├«n stabilirea accentelor din arsenalul exclusiv romantic orientau discre┼úionar lectura, sigur c─â glacialitatea partiturii lui Iure┼č m-a descump─ânit.

Dar nu m─â las: mai pun o dat─â CD-ul. Ceea ce v─â doresc ┼či dumneavoastr─â. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Foto: L. Muntean

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Profesoara care a creat un Silicon Valey ├«n Prahova. Fo┼čtii ei elevi lucreaz─â la marile companii IT din lume
Daniela Lica, profesoar─â de informatic─â ├«n Ploie┼čti, a c├ó┼čtigat cu elevii s─âi aproape 100 de medalii la olimpiadele na┼úionale ┼či cele interna┼úionale de informatic─â. Secretul succesului s─âu st─â ├«n ├«ncrederea pe care le-o d─â c─â pot face orice ├«┼či propun, munca ├«n echip─â ┼či exerci┼úiul permanent care le men┼úine vie pasiunea.
image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.