Reverii eufonice

Publicat în Dilema Veche nr. 432 din 24-30 mai 2012
Reverii eufonice jpeg

├Än ultimii ani, ┼čtiu c─â i-am debusolat nu o dat─â pe liceenii ├«n fa┼úa c─ârora mi-am desf─â┼čurat am─âgirile educative vorbindu-le despre jalea versului alb, mai precis: despre ├«ntrist─âtoarea dispari┼úie a prozodiei. Asta paralel cu ├«nlocuirea armoniilor stilului Disney din desenele animate (binecuv├«ntatul purt─âtor de rotunjimi mamifere, moliciuni ├«mbl─ânite, coregrafii gra┼úioase ├«n peisaje idilice) de c─âtre dizgra┼úioasele japonisme urlate r─âzboinic, invariabil invadante, distrug─âtoare, croite exclusiv din unghiuri ascu┼úite, tunuri cosmice cu laser ┼č.a.m.d., totul ├«ntr-o dizarmonie eviscerant─â. Convexitatea generoas─â, pulsa┼úiile marsupiale, melodicitatea ├«nv─âluitoare, toat─â hipnotica ├«ncatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales ├«n Bambi ┼či Cartea junglei) au l─âsat locul stilisticii pustiirii. Concavit─â┼úile aglutinante, huruitul de ┼čenile, tirurile asurzitoare ┼či urletele cotropitoare au alungat melodicul, susurul naturii, farmecul ┼čoaptelor, iar lentorile pufos ame┼úitoare au fost spulberate ├«n numele iu┼úimii agresiv-halucinante, cea care otr─âve┼čte mintea, gole┼čte sufletul, robotizeaz─â reac┼úiile, pe scurt ÔÇô dezumanizeaz─â. Dac─â le ad─âug─âm nenorocirea dublajului la filme, ├«n locul subtitr─ârii, scopirea mental-emo┼úional─â a noilor genera┼úii e asigurat─â.

Mi-am ├«ntrebat profesorii congeneri de c├«nd n-au mai ├«ndr─âznit s─â le recite elevilor, ├«n lini┼čte, din eufoniile eminesciene, familiariz├«ndu-i cu melifluen┼úa (termenul este al lui Dan Botta, autorul unei superbe Cantilene), cu ÔÇ×narcoza auditiv─âÔÇť (Negoi┼úescu dixit) a diftongilor cupla┼úi cu alitera┼úiile pe catifeaua gerunziilor, a jocului fonic dintre departe ┼či aproape (categoriile subtil ├«mpletite de Edgar Papu), dintre ├«ncet, t─âm├«iet ┼či nem├«ng├«iet, dintre ÔÇ×covorul moaleÔÇť ┼či ÔÇ×m─âtasa sun─â sub piciorÔÇť, cu ÔÇ×noaptea, flamingo cel ro┼ču apa neagr─â-ncet p─âtrundeÔÇť ┼či ÔÇ×s─â scap din m├«n─â c├«rma ┼či lope┼úile s─â-mi scapeÔÇť, trec├«nd prin abisalit─â┼úile care-l fermecau pe Noica (ÔÇ×a pus ├«n tine Domnul nemargini de g├«ndireÔÇť, dar mai ales ÔÇ×ca un vis ├«ncremenitÔÇť), pe Nichita (ÔÇ×nu credeam s─â ├«nv─â┼ú a muri vreodat─âÔÇť), pe Cioran (ÔÇ×Rug─âciunea unui dacÔÇť). Fie ┼či rostite la iu┼úeal─â, f─âr─â nici o preten┼úie actoriceasc─â (las─â c─â totul venea de la un b├«lb├«it!) c├«te-o strof─â ame┼úitoare din ÔÇ×Luceaf─ârulÔÇť (ÔÇ×C─âci unde-ajunge nu-i hotar, / Nici ochi spre a cunoa┼čte / ┼×i vremea-ncearc─â ├«n zadar / Din goluri a se na┼čteÔÇť) sau un poem de rostit ├«n genunchi precum ÔÇ×Rug─âciuneÔÇť, am sim┼úit numaidec├«t cum ├«nfioar─â ┼či pun pe g├«nduri noile energii, altminteri definitiv livrate (credem noi, b─âtr├«nii) nimicniciei.

Sigur c─â la ├«nceput te sim┼úi ridicol. Sigur c─â-┼úi r─âsun─â imediat ├«n auzul inimii binecunoscuta formul─â de lehamite a adolescen┼úei de azi: ÔÇ×m─â la┼či?!?ÔÇť. Sigur c─â-┼úi vine s─â fugi ca de frica mor┼úii prefigur├«nd reac┼úia de sil─â&mil─â a hoardei de hormoni f─âr─â z─âbal─â ├«n fa┼úa c─ârora tombatera ce e┼čti se-ncumet─â s─â exalte virtu┼úile unei ÔÇ×lumi ce nu mai esteÔÇť, a unei voin┼úe ÔÇ×care-a murit demultÔÇť, a unui timp care-┼úi ridic─â-n urm─â ziduri de-ntuneric. Dar ia s─â vezi, peste doar c├«teva momente, cum anestezia ├«┼či face efectul. V─â rog s─â m─â crede┼úi: dac─â injectezi cu calm ┼či bun─â-credin┼ú─â euritmiile, nu le rezist─â nimeni, oric├«t de groase ar fi carapacea cinismului, rezisten┼úa blaz─ârii, sarcasmul provocator, nesim┼úirea ┼či ignoran┼úa auditoriului.

E de ajuns s─â le cite┼čti liceenilor, cu pricepere ┼či d─âruire, din Levantul lui C─ârt─ârescu, recent reeditat la Humanitas. De acord cu Lidia Bodea: mi-e groaz─â s─â m─â ├«ntreb c├«t─â lume mai ┼čtie ce, cum ┼či c├«t va fi fost surfilat, intertextuat, pasti┼čat ┼či parodiat la MC din arsenalul lui Bolintineanu, Alecsandri, Alexandrescu, Conachi, Heliade, Anton Pann, Eminescu, Macedonski, Co┼čbuc, V─âc─âre┼čti (ba┼čca Barthes, Greimas, diegesis, actan┼úi&Co), ├«ntr-o ram─â ┼úintuit─â de Dimov, Brumaru, Foar┼ú─â. Chiar: o mai fi auzit careva din adolescen┼úii de azi de melcul lui Antim, ├«nv─â┼ú─âturile lui Neagoe Basarab ┼či biblioteca stolnicului Cantacuzino? Haide┼úi s─â ├«ncerc─âm! Ce-ar fi s─â lep─âd─âm pentru c├«teva minute morga academic─â, acel hipercriticism iscat anume s─â ne acopere complexele de inferioritate evropeneasc─â, ┼či s─â ne reg├«ndim fiin┼úa potrivit cronicilor vechimii ┼či hedonismului h├«tru din miile de pagini absorbite de porosul infoliu c─ârt─ârescian?

Cum, deci, ar putea s─â nu te provoace CD-ul Mihai Eminescu, Vis, cu treizeci de poeme restituite de Petru Cre┼úia (├«n Manuscriptum, nr. 1 din 1991) alese de Mircea C─ârt─ârescu ┼či recitate de Marcel Iure┼č la Editura Casa Radio? Cum s─â nu cau┼úi s─â-┼úi ├«nchipui reac┼úia junimii actuale, alterat─â de prejudecata unui Eminescu demodat, roman┼úios ┼či ridicol precum caragialianul R.Vent, deambul├«nd lacrimogen ÔÇ×pe l├«ng─â plopii f─âr─â so┼úÔÇť, ori, ├«n cel mai bun caz, ÔÇ×tinz├«ndu-┼či dreapta ├«n de┼čertÔÇť odat─â cu Gabriel Dr─âgan, inegalabila voce a str─âvechiului ÔÇ×MondialÔÇť?

Am pus discul cu Iure┼č de trei ori cap-coad─â ┼či l-am ascultat c├«nd meseria┼č, cu creionul ├«n m├«n─â, c├«nd cu ochii ├«nchi┼či, dornic de anestezie prozodic─â. Nu ┼čtiu cine mai ┼úine minte c─â-n Dilema veche nr. 386 din 7-13 iulie 2011 am scris ├«n extaz despre cele dou─â CD-uri mateine de la Humanitas cu acela┼či Marcel Iure┼č: Sub pecetea tainei ┼či Remember. Sunau, cu un cuv├«nt la mod─â, demen┼úial. Vocea lui Iure┼č se plia perfect pe volutele aluzive, par┼čive, carnale ori serafice, pe catifelele grele, cearc─ânele filigranate, bijuteriile, bubele, fantasmele ┼či sarcasmele juniorului caragialian. Tot pe atunci, Iure┼č f─âcea o crea┼úie ame┼úitoare ÔÇô pentru mine egal─â performan┼úei din Richard III-ul regizat de Mihai M─âniu┼úiu la Odeon acum aproape dou─âzeci de ani ÔÇô ├«ntr-un Ca┼úavencu ├«nchipuit de Alexandru Dabija ├«n cheia unui mahalagism alcoolic f─âr─â ie┼čire, at├«rnat pe-o gur─â de iad.

Ei bine, la Eminescu hipnoza n-a mai prins. Tot ceea ce constituia mustul lecturii mateine ┼či captivantul grotesc al deriziunii din partitura caragialian─â pare c─â devine simpl─â lectur─â func┼úion─âreasc─â ├«n lumea Mu┼čatinilor ┼či a himerismului novalisian. Timbrul lui Iure┼č r─âm├«ne magnific, caden┼úele s├«nt cople┼čitoare, dar ├«ntregul sun─â rece, aulic, departe de palpitul, de esen┼úa fierbinte a onirismului eminescian.

M─â g├«ndesc totu┼či c─â voi fi eu cople┼čit de prejudec─â┼úi ┼či c─â exact asta ├«┼či va fi dorit acel C─ârt─ârescu al ÔÇ×visului chimericÔÇť: un limbaj oniric rece, ca o fi┼č─â medical─â cu simptome psihotice. Subliniind ÔÇ×triumful modernit─â┼úiiÔÇť eminesciene, ├«n dauna romantismului, leg─âtura cu ÔÇ×iregularul, fragmentarul, abstrusul, haoticul actului creator (...) ├«n care Hocke vedea expresia cea mai puternic─â a acelui Homo Europaeus aflat sub zodie manierist─âÔÇť, C─ârt─ârescu reliefeaz─â la Iure┼č tocmai ÔÇ×rara performan┼ú─â de a scoate din textul eminescian efecte str─âlucitoare ┼či profunde f─âr─â s─â for┼úeze textul ├«n nici un felÔÇť (subl. mea). Exact aici cred c─â a func┼úionat irepresibil, ├«n cazul meu, prejudecata. Format auditiv la ┼čcoala recit─ârilor eminesciene ├«n linia Vraca-Manolescu-Botta-Codrescu-Moldovan-Caramitru-Seciu-B─âl─ânu┼ú─â-Cozorici, unde artificiile rostirii, retorica personal─â, amprenta actorului ├«n stabilirea accentelor din arsenalul exclusiv romantic orientau discre┼úionar lectura, sigur c─â glacialitatea partiturii lui Iure┼č m-a descump─ânit.

Dar nu m─â las: mai pun o dat─â CD-ul. Ceea ce v─â doresc ┼či dumneavoastr─â. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Oare chiar ne-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011.

Foto: L. Muntean

Povestea Casei Afis Coperta png
Autobiografie: ÔÇ×Povestea Casei PaleologuÔÇŁ, un eseu despre educa╚Ťie
Editura Funda╚Ťiei Paleologu a publicat recent o autobiografie intelectual─â semnat─â de Theodor Paleologu ╚Öi, totodat─â, un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi un manifest pentru ini╚Ťiativele independente ├«n acest domeniu vital.
Povestea Casei Afis Coperta jpg
Theodor Paleologu semneaz─â un eseu despre educa╚Ťie ╚Öi modul ├«n care o practic─â de aproape 10 ani la Casa Paleologu
Cititorii au ocazia de a p─âtrunde ├«n universul istoriei culturale a cunoscutei cl─âdiri din strada Armeneasc─â 34, construit─â ├«n 1932 de Mihail Paleologu, bunicul patern al autorului, ┼či Emilia, cea de-a treia lui so╚Ťie, un parcurs creionat din pove╚Öti recuperate ╚Öi amintiri ale autorului.
946 16 copertaKIWI jpg
Grani╚Ťe
├Äncep├«nd cu aceast─â edi╚Ťie, deloc ├«nt├«mpl─âtor intitulat─â ÔÇ×Grani╚ŤeÔÇŁ, antologia ÔÇ×KIWIÔÇŁ (Editura Polirom, 2022) ofer─â un cuprins interna╚Ťional.
946 17 Morozov jpg
B─ârbatul care iubea femeile
C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist.
946 17 Breazu jpg
Buletin de București
Pe MNB, scriitura muzical─â a lui Boiangiu are c├«rlig ÔÇô e un LP cu multe rico╚Öeuri tematice, s─ârind zglobiu de la una la alta.
p  21 Totintot sau marea metamorfoza, 1942 1945 jpg
Victor Brauner ÔÇô Totul ├«n tot sau marea metamorfoz─â
A╚Öezarea pe soclul tabloului a sculpturii care ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â varianta tridimensional─â a unui segment din pictur─â demonstreaz─â inten╚Ťia artistului de a crea o oper─â susceptibil─â s─â sugereze un spa╚Ťiu ├«n care exteriorul (sculptura) ╚Öi interiorul (tabloul) s├«nt reunite.
comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?