Revendic─â corpul aproapelui t─âu!

Publicat în Dilema Veche nr. 806 din 1-7 august 2019
Revendic─â corpul aproapelui t─âu! jpeg

ÔŚĆ Florin Buhuceanu, Raluca Iustina Ionescu, Mihaela Ajder, Sexualitate ┼či religie. Tensiuni ┼či controverse ├«n Rom├ónia ┼či Republica Moldova, Editura Cartier, 2019. 

ÔÇ×Ierarhii, preo┼úii, monahii ┼či c─âlug─âri┼úele apar┼úin├«nd ortodoxiei au promovat g├«ndirea autohtonist-na┼úionalist─â, au sprijinit deseori legionarismul, au luat parte ├«n mod substan┼úial la distrugerea statului constitu┼úional ├«n 1938, au participat la grave crime de r─âzboi ├«n Transnistria, i-au reprimat pe greco-catolici ┼či pe cei de alte confesiuni ├«n perioada interbelic─âÔÇŽ ├Än timpul comunismului, Biserica Ortodox─â Rom├ón─â i-a sprijinit pe de┼úin─âtorii Puterii [┼či] nici dup─â 1989, nu s-a num─ârat printre actorii care au militat pentru orientarea Rom├óniei spre Occident, adic─â spre un stat liberal ┼či democraticÔÇŽ F─âr─â o examinare critic─â a autoritarismului, a na┼úionalismului ┼či a antisemitismului, BOR nu va deveni o for┼ú─â care s─â sprijine construirea unei ┼ú─âri democratice. Biserica-institu┼úie mai este ┼či ├«mpov─ârat─â de cazurile de corup┼úie ┼či de scandaluri legate de moravuri, ceea ce, de altfel, afecteaz─â credibilitatea campaniilor morale ├«mpotriva homosexualit─â┼úii ┼či ├«n favoarea valorilor familieiÔÇť, afirm─â categoric istoricul Oliver Jens Schmitt ├«n volumul Rom├ónia ├«n 100 de ani. Bilan┼úul unui veac de istorie (Humanitas, 2018).

Cazurile de corup┼úie ┼či de scandaluri legate de moravuri din s├«nul BOR (dar ┼či al altor culte religioase) s├«nt investigate, ├«n mod regulat, de platforma jurnalistic─â independent─â online S─â fie lumin─â (https://safielumina.ro), dar e suficient s─â ascul┼úi declara┼úiile purt─âtorului de cuv├«nt al Patriarhiei, Vasile B─ânescu (ÔÇ×Toleran┼úa nu e o valoare ├«n sine. Din punct de vedere cre┼čtin, toleran┼úa este o sl─âbiciune pentru c─â te pune ├«n situa┼úia de a nu pune cap─ât r─âuluiÔÇŽÔÇť etc.) sau s─â fi urm─ârit uluitoarele afirma┼úii de acum dou─â s─âpt─âm├«ni ale (├«ntre timp, fostului) prodecan al Facult─â┼úii de Teologie Ortodox─â ÔÇ×Justinian PatriarhulÔÇť, profesorul preot Vasile R─âduc─â, de la care ne-a r─âmas teoria ÔÇ×violului cu consim┼ú─âm├«nt ┼či de pl─âcereÔÇť care nu se soldeaz─â cu sarcin─â. De┼či nivelul ├«n┼úelegerii sexualit─â┼úii umane al Bisericii Ortodoxe a r─âmas la nivelul Evului Mediu, de┼či scandalurile de pornografie infantil─â, pedofilie ┼či ┼čantaj sexual s-au ┼úinut lan┼ú ├«n ultimii ani (cele din ograda Episcopiei Hu┼čilor ar putea inspira o miniserie de televiziune), ├«n spa┼úiul public BOR, practic una dintre cele mai corupte ÔÇ×institu┼úiiÔÇť ale statului, a folosit din plin prezum┼úia de moralitate pentru a sus┼úine campanii ├«mpotriva homosexualit─â┼úii ┼či ├«n favoarea valorilor familiei. Cum a fost cazul referendumului de anul trecut ini┼úiat de Coali┼úia pentru Familie, organiza┼úie condus─â de Bogdan Stanciu, fostul administrator al edi┼úiei rom├óne┼čti a portalului AlterMedia (interzis ├«n Germania pentru con┼úinut neonazist) ┼či fostul ┼čef la Noii Drepte, grupul cre┼čtin ultrana┼úionalist de extrem─â dreapt─â.

Cele trei studii din cartea de fa┼ú─â reprezint─â o introducere binevenit─â ├«n problema controverselor pe tema sexualit─â┼úii ┼či religiei din spa┼úiul public rom├ónesc ┼či moldovenesc. Florin Buhuceanu (n. 1971), absolvent de Teologie ┼či de Istorie ┼či activist pentru drepturile omului, explic─â, pe scurt ┼či cu mult─â claritate, ecua┼úia fundamentalismului religios de uz local ├«n epoca iliberalismului global (vezi ┼či fragmentul de mai jos), nimic altceva dec├«t instrumentalizarea religiei pentru sus┼úinerea unor cauze politice ┼či sociale, cum a fost ┼či referendumul de anul trecut. Raluca Iustina Ionescu (n. 1980), avocat─â specializat─â ├«n nediscriminare ┼či ├«n drepturi sexuale ┼či reproductive, prezint─â o sintez─â foarte interesant─â a felului ├«n care grupul de organiza┼úii anti-avort de la noi (├«n siajul ┼či cu sus┼úinerea ONG-urilor pro-life americane) au instituit un stigmat social prin limbajul discursului public despre avort, prezentat drept ÔÇ×crim─âÔÇť, ÔÇ×genocidÔÇť, ÔÇ×cult al mor┼úiiÔÇť, ÔÇ×practic─â antivia┼ú─âÔÇť, ÔÇ×curmare de vie┼úiÔÇť ┼č.a. ├Än fine, Mihaela Ajder (n. 1975), jurnalist─â ┼či activist─â pentru drepturile omului ├«n Chi┼čin─âu, dup─â ce ├«mparte societatea civil─â iliberal─â, de inspira┼úie ┼či cu sprijin rusesc, din Republica Moldova ├«n trei categorii distincte ÔÇô extrema dreapt─â, grupurile fundamentalist-conservatoare ┼či Biserica ÔÇô, face o trecere ├«n revist─â a acestor grup─âri: Noua Dreapt─â, Occupy Pedophilia ÔÇô care se ocup─â, de fapt, cu identificarea ┼či agresarea homosexualilor, Stop Ham, Moldova Cre┼čtin─â, Pro Familia, Ini┼úiativa ├«mpotriva avortului, Veteranii r─âzboiului din Afganistan, grup paramilitar, ┼či Mi┼čcarea avoca┼úilor ortodoc┼či moldoveni.

E tulbur─âtor c├«t de mult seam─ân─â discursul BOR ┼či MOC (Mitropolia Chi┼čin─âului ┼či a ├Äntregii Moldove) ┼či al grup─ârilor fundamentaliste religioase ├«mpotriva homosexualilor din anii 2000 cu cel al activi┼čtilor stalini┼čti ├«mpotriva credincio┼čilor din anii ÔÇÖ50. Dac─â activi┼čtii stalini┼čti de ieri, ultragia┼úi ideatic, urm─âreau desfiin┼úarea claselor ┼či controlul spiritual al maselor, fundamentali┼čtii cre┼čtini de azi, ultragia┼úi corporal, revendic─â controlul sexualit─â┼úii dorind anihilarea diversit─â┼úii. Invocarea Partidului, respectiv a lui Dumnezeu, ca instan┼úe existen┼úiale supreme, folosirea ideologiei, respectiv a teologiei, ca discursuri salvatoare, mistificarea progresului socialist, respectiv a valorilor tradi┼úionale cre┼čtine, identificarea capitali┼čtilor/imperiali┼čtilor/burghezilor, respectiv a occidentalilor/sorosi┼čtilor/homosexualilor, ca for┼úe destabilizatoare, cruciada ├«mpotriva claselor, respectiv ├«mpotriva libidoului ┼či imacularea g├«ndirii, respectiv a corpului, sus┼úinute de mistica muncii, respectiv a reproducerii, toate ca aspira┼úii de via┼ú─âÔÇŽ

Propaganda stalinist─â de ieri ┼či cea cre┼čtin─â de azi s├«nt croite pe acela┼či calapod fundamentalist al ÔÇ×├«ncerc─ârii de a impune un singur adev─âr ├«ntr-o lume plural─âÔÇť (Olivier Giller).

*****

Florin BUHUCEANU
Sexualitate ┼či religie (fragment)

E important s─â schi┼ú─âm caracteristicile grup─ârilor ┼či organiza┼úiilor de tip fundamentalist, al c─âror militantism dispune de ingrediente comune.

Teama eroziunii sau chiar a pierderii identit─â┼úii etnice sau religioase, ├«ntr-un context de continu─â schimbare ┼či globalizare, este cea mai puternic─â leg─âtur─â ce une┼čte grupuri ┼či organiza┼úii care, tradi┼úional, nu coabiteaz─â lesnicios unele cu altele (cre┼čtini, evrei ┼či musulmani sau ortodoc┼či ┼či neoprotestan┼úi). Aceast─â team─â este deopotriv─â real─â ┼či indus─â, ac┼úion├«nd ca mecanism defensiv ├«n raport cu o modernitate liberal─â ce p─ârea de nest─âvilit ┼či, ├«n termeni practici, conduce la o suprareac┼úie ce poart─â germenii radicalismului integrist. Aceast─â team─â, amplificat─â la propor┼úiile considerabile ale unui adev─ârat pericol identitar, nu poate fi disociat─â de ÔÇ×bizantinismulÔÇť ┼či na┼úionalismul care au r─âpus Rom├ónia democratic─â pe durata celor dou─â episoade totalitare ┼či care au marcat pe mai departe primele dou─â decenii post-totalitare: ambele s├«nt elemente determinante pentru modul ├«n care BOR ┼či diferite grup─âri religioase s-au raportat la stat ┼či la societate.

Dac─â ÔÇ×fundamenteleÔÇť la care se raporteaz─â diferite grup─âri fundamentaliste pot varia, exist─â o tipologie comun─â a pericolului care le une┼čte. ├Äntre cele dou─â r─âzboaie mondiale, pericolul l-a reprezentat evreul dizolvant de tradi┼úii na┼úionale ┼či valori cre┼čtine; ├«n perioada comunist─â, acesta a fost ÔÇ×omul vechiÔÇť al cosmopolitismului apatrid de tip burghez-occidental; ast─âzi este ÔÇ×sexo-marxismulÔÇť corup─âtor de moravuri ┼či adversar al ÔÇ×familiei tradi┼úionaleÔÇť, reprezentat de cei care fac parte din comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali ┼či persoane trangender). Aceast─â versatilitate a definirii du┼čmanului este o caracteristic─â constant─â a grup─ârilor ultragiate de un Vest corup─âtor al tradi┼úiilor ┼či specificului neamului. Evreul, homosexualul, ÔÇ×transgender-ulÔÇť, Uniunea European─â s├«nt ┼úinta atacului legitimat ┼či travestit ├«ntr-un act defensiv: Biserica na┼úional─â, familia tradi┼úional─â ┼či sufletul rom├ónesc trebuie protejate de ÔÇ×presiunile interna┼úionaleÔÇť ce vor s─â instaureze ÔÇ×omul nouÔÇť, f─âr─â Dumnezeu ┼či f─âr─â identitate.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.