Puzzle cu Eminescu

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Puzzle cu Eminescu jpeg

● Iacob Negruzzi, Amintiri din Junimea, ediţie îngrijită de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas, 2011.
● G. Călinescu – „Eminescu, poet naţional“, audio book, prezentare de Bogdan Alexandru-Stănescu, Editura Casa Radio, 2012. 

„Faptul că nu l-am putut vedea niciodată, că nu am o imagine coerentă a lui, că nu ştiu cum arăta faţa lui (cînd nu poza minute-n şir, rigid, în faţa primitivului aparat cu plăci de sticlă acoperite cu azotat de argint, aşteptînd să răbufnească flacăra de magneziu), că nu-i pot auzi vocea a fost mereu una din cele mai mari frustrări ale mele...“

„Mă numesc unul din oamenii în viaţă care l-am văzut pe Eminescu în carne şi oase. Eram copil de şapte ani, l-am zărit pe Calea Victoriei. Trecea prin public un om grăbit, fără să ocolească, impetuos. «Uite-l pe Eminescu!» – a spus cineva, cu un glas pe care îl ţin minte. Se pare că poetul nu mai făcea parte din viaţa lui şi că trăia o metempsihoză străină...“

„Deodată se deschide uşa şi văd intrînd un tînăr slab, palid, cu ochii vii şi visători totodată, cu părul negru, lung, ce i se cobora aproape pînă la umeri, cu un zîmbet blînd şi melancolic, cu fruntea înaltă şi inteligentă, îmbrăcat în haine negre vechi şi cam roase. Cum l-am văzut am avut convingerea că acesta e Eminescu şi, fără un moment de îndoială, m-am sculat de pe scaun, am mers spre dînsul, şi întinzîndu-i mîna i-am zis:...“

Un scriitor care nu l-a văzut pe Eminescu, unul care l-a văzut bolnav spre sfîrşitul vieţii şi un altul care l-a cunoscut la Viena pe cînd poetul era foarte tînăr: Mircea Cărtărescu (în „Cuvîntul înainte“ la ediţia a doua a eseului său despre imaginarul eminescian: Visul chimeric, Editura Humanitas, 2011; text reluat şi în colecţia Ochiul căprui al dragostei noastre, Editura Humanitas, 2012), Tudor Arghezi (într-unul din textele adunate în volumul Radio-papagal. Publicistica radiofonică 1927-1967, CD + carte, Editura Casa Radio, 2011), respectiv Iacob Negruzzi, în celebrele sale evocări de la cenaclul junimist. Cum pe 15 iunie s-au împlinit 123 de ani de la moartea lui Eminescu, mi-am zis că ar fi un moment simbolic bun să ascult şi să (re)citesc nesistematic, pe sărite, cîte ceva despre poet – evocări, conferinţe, texte ocazionale, publicistice – prin cărţile apărute în ultimul an, lăsînd pentru vremuri mai puţin caniculare lectura analitică a volumului Ioanei Bot, Eminescu explicat fratelui meu (Editura ART, 2012), o revizitare aşteptată, care, sînt sigur, va agita apele coclite ale eminescologiei.

În prefaţa CD-cărţii Vis şi alte treizeci de poeme necunoscute (în rostirea lui Marcel Iureş, Editura Casa Radio, 2011), Mircea Cărtărescu scrie foarte adevărat despre cum imaginea operei unui artist este „un proces, o bîjbîire în toate direcţiile, o pîslă aleatorie de reminiscenţe, teme şi subiecte, dar mai ales de fragmente încîlcite unele-n altele, o hartă cerebrală a celui care scrie, şi care evoluează atît de mult, încît uneori tînărul artist e mai deosebit de el însuşi la maturitate decît doi artişti diferiţi între ei...“ Este amintit N. Iorga drept unul dintre primii care au cerut ca orice text eminescian să fie tipărit indiferent de relevanţa literară, un alt susţinător celebru al publicării integrale a manuscriselor marelui poet fiind, mai tîrziu, Constantin Noica. Tudor Arghezi însă se exprimă împotrivă într-un text radiofonic din 1934 prilejuit de dezvelirea statuii de la Constanţa: „A fost o invazie de cultură în textul poeziei sale, fiecare cultural eminescian făcîndu-şi datoria orgolioasă de a tipări un Eminescu mai bun decît voia însuşi poetul, amplificat cu tot ce aruncase el la coş“. Mircea Cărtărescu îi aminteşte pe filologii care, vreme de o jumătate de secol (1939-1994), au îngrijit cele şaisprezece volume ale ediţiei Eminescu: Perpessicius, D. Vatamaniuc şi Petru Creţia, acesta din urmă fiind şi cel care, în numărul 1 (82) din 1991 al revistei Manuscriptum, a alcătuit un sumar cu nu mai puţin de 52 de poezii necunoscute ale poetului: 24 de poezii complet inedite, 16 poezii publicate în anii 1989 – 1990 prin diverse reviste şi nereluate în vreun volum, precum şi 12 reconstituiri şi autonomizări, dintre care, din nou, cinci inedite. Spune Mircea Cărtărescu: „Toate sînt de acelaşi înalt interes, toate sînt poeme puternice, îndrăzneţe, inventive, de o rară frumuseţe... Pretutindeni este Eminescu, un Eminescu mai proaspăt şi mai surprinzător, pentru că netocit încă de citiri şi recitiri, tălmăciri şi răstălmăciri, ataşări artificiale la diverse doctrine şi ideologii. De la eboşe la texte elaborate, poemele curg ca un singur Carmen Saeculare din organe sfărîmate, necesar şi programatic sfărîmate. Căci modernitatea lui Eminescu constă tocmai în iregularul, fragmentarul, abstrusul, haoticul actului creator, acel «neptunic» al postumelor despre care vorbea Ion Negoiţescu în (falsă) opoziţie cu «uranicul» ediţiei Maiorescu. În realitate, tot Eminescu, antume, postume, poezie şi proză, viaţă şi operă, stă sub semnul iregularului...“ Idee ce poate fi regăsită şi în Scurta istorie. Panorama alternativă a literaturii române – volumul I (Editura Cartea Românească & Polirom, 2011) a lui Mihai Zamfir: „A fost unicul poet român şi unul dintre foarte puţinii mari poeţi ai lumii care şi-a privit opera în perspectiva unei imperfecţiuni esenţiale, ontologice. La el, poeziile s-au aflat mereu în stadiul de schiţă, de treaptă spre altceva. Poemele – faze intermediare, fragmente parţiale destinate unui viitor opus magnum. În intimitatea creatoare, a fost un poet al nedesăvîrşirii, un poet al tranzitoriului...“

Revenind la omul Eminescu şi la viaţa lui, cartea lui Iacob Negruzzi, descoperitorul său, oferă din plin amănunte pentru mulţi neştiute, pentru alţii de neacceptat. Aflăm, astfel, că Eminescu, lectorul oficial al cenaclului junimist datorită glasului său „simpatic, sonor şi cadenţat“, era foarte sensibil la critică, iar dacă era întrerupt, renunţa să mai citească; dar, mai ales, aflăm şi despre amorurile cu Veronica Micle, Mite Kremnitz sau văduva Cleopatra Poenaru: „Acei care cunosc ca mine pe această doamnă, negreşit foarte inteligentă, dar deloc frumoasă şi mult mai mare de ani decît Eminescu, îşi vor pune uimiţi întrebarea cum de o asemenea pasiune a fost posibilă? Şi cu toate astea niciodată Eminescu n-a iubit mai cu violenţă. El se plimba nopţi întregi înaintea casei Cleopatrei din str. Cometa «pe lîngă plopii fără soţ», care se găseau cam acolo unde astăzi se ridică statuia lui Lascăr Catargiu, o urmărea pretutindeni, ba i s-a întîmplat să petreacă o noapte întreagă ascuns în bucătăria iubitei sale, numai spre a o zări un moment. În această perioadă Eminescu a compus cele mai frumoase şi mai desăvîrşite poesii...“ Iată şi momentul introducerii lui Ion Creangă în cenaclul junimist: „Eminescu veni cu el într-o sîmbătă seară la mine acasă, dar la intrarea lor în Junimea un zîmbet a zburat pe buzele tuturora. Şi Creangă, şi Eminescu erau roşi la faţă, aveau ochi tulburi şi rîdeau liniştit cu fericirea omului beat: ei veneau direct de la Borta-Rece, o cîrciumă vestită pentru vin vechi de Cotnar...“

Dacă Mircea Cărtărescu se întreabă cum ar fi putut suna vocea poetului („În principiu, ea ar fi putut fi înregistrată cu un fonograf, dispozitiv inventat în 1877 de Edison, pe cînd Eminescu avea 27 de ani. Simt un gol în stomac cînd îmi imaginez că aş fi putut auzi vocea acestui om care pentru noi e obscurizat de mit şi adulaţie. Era o voce melodioasă şi plăcută de tenor, evocată adeseori de contemporani“), putem asculta, în schimb, timbrul subţire şi felul cîntat de a vorbi al lui G. Călinescu (cel numit de Mihai Zamfir „comentatorul eminescian prin excelenţă“), înregistrat pe 10 iunie 1964 cu o conferinţă susţinută la Sala Mică a Palatului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la moartea poetului. Este şi ultima înregistrare radiofonică a criticului care murea şi el un an mai tîrziu. 

5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.

Adevarul.ro

Parasutistii comemorati la Jilava FOTO Fundatia Gavrila Ogoranu crop jpg
Cine sunt luptătorii anticomuniști parașutați de SUA în România. Unii au trădat și au trăit cu identități false
Între anii 1951-1953, mai multe avioane militare americane au survolat România ocupată de sovietici, parașutând oameni pregătiți să întărească rezistența anticomunistă.
bautura - sticla vin - mahmureala FOTO 123RF
Cum previi mahmureala. Capcane când bei la o petrecere, ce e interzis și de ce trebuie să mănânci înainte
Cu cât bei mai mult, cu atât starea de mahmureală va fi mai accentuată. Ca să nu ajungi în această situație trebuie să știi ce să consumi, dar mai ales cât. De asemenea, e important să nu amesteci licorile.
rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.