Proză cu timbru

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Proză cu timbru jpeg

● Răzvan Petrescu, Scrisori către Mihai, Editura Curtea Veche, 2014.  

Prieteni buni şi tineri studenţi la Medicină, Răzvan Petrescu şi Mihai Simion se despart cînd acesta din urmă fuge pe neaşteptate din ţară. Între februarie 1980 şi octombrie 1984, Răzvan Petrescu îi trimite prietenului său, la distanţe variabile de timp, 16 scrisori. Vor fi fost mai multe, dar Securitatea supraveghea şi cutiile poştale. În volum, mai sînt reproduse două scrisori trimise după Revoluţie. Pe scurt, aceasta este mica istorie a cărţii de faţă, care cu greu poate fi încadrată la memorialistică. Pentru că nu este cîtuşi de puţin un document de epocă sau o felie de viaţă privată: această carte nu conţine scrisori, ci proze scurte. Emoţionante, comice, morbide. Am spus şi cu altă ocazie cum orice atinge Răzvan Petrescu se transformă în literatură, iar aceste scrisori nu fac excepţie, chit că datează dinainte de debutul său. 

Mărturisesc că nu eram pregătit să citesc aceste scrisori trimise de tînărul Răzvan Petrescu prietenului său fugit din România comunistă. Există o fobie extrem de rară resimţită de unele persoane care nu pot privi fotografiile de familie făcute înainte de propria lor naştere. Printr-o analogie literară, mi-am dat seama că şi mie îmi era greu să citesc scrisorile pline de literatură ale tînărului Răzvan Petrescu, scrise

ca acesta să devină scriitor. (Abia în Scrisoarea 10, aşadar la doi ani după începerea schimbului epistolar, apare fraza: „Am terminat o nuvelă... S-ar putea să ai un prieten scriitor.“) Citeam, aşadar, epistolele ca pe nişte obiecte literare stranii, ca pe nişte relicve în care erau încrustate fapte stilistice din viitor. Pentru că mi-a fost destul de limpede, încă de la primele rînduri, că toată literatura lui Răzvan Petrescu a ieşit din aceste plicuri trimise peste hotare pe cînd era încă student. Are dreptate să spună, în Nota autorului, că „tînărul acela de 24 de ani nu mai există“, dar trăsăturile aceluia au rămas imprimate în scrisul său aşa cum se regăsesc pe propriul chip. 

Tonul acestui schimb epistolar îl dă prima scrisoare, cea în care tînărul rămas în ţară, prietenul şocat în ipostaza de „abandonat“, îşi drapează deopotrivă frustrarea despărţirii şi dragostea pentru prietenul fugar, sub o şarjă ironică incredibilă. Toată revolta celui rămas singur reiese din această scrisoare mustind de o băşcălie comică plină de tristeţe. În această primă scrisoare – care nu este altceva decît începutul continuării unei frumoase prietenii – se ghiceşte toată drama ce va urma. Drama prietenului rămas singur, prins între nevoia egoistă de a-l avea aproape pe celălalt şi altruismul de a-i dori tot binele departe de el – situaţie cu dublu tăiş sentimental, exprimată mai tîrziu prin acest foarte subtil P.S.: „Continui să visez noaptea că ai venit acasă. Ce coşmar.“  

În literatura română există puţine scrisori aşa pline de dragoste, între prieteni. Deşi, în acest caz, lipsesc mesajele celuilalt, iar Răzvan Petrescu oricum nu face literatură decît fără s-o ştie. Lipseşte cu desăvîrşire intenţia, după cum o dovedeşte contextul, chiar dacă spune, la un moment dat: „Curios ce mult mi-ar plăcea să fiu scriitor.“ Aceste scrisori formează însă, înainte de toate, cartea mică a unei mari prietenii, căci, dacă e vreun cuvînt ce revine obsedant, atunci acesta este „dor“, în toate formulările posibile. 

Literatura ulterioară a lui Răzvan Petrescu îşi are rădăcinile în tot acest teatru al absurdului înscenat stilistic în lamentaţiile lirice ale tînărului medicinist meloman („sînt invadat de absurd, îl ascult“). Derizoriul biografic, tragi-comicul existenţial, fracturile logice, verva narativă, referinţele culturale, autoironia şi umorul negru – toate se regăsesc aici, în această carte tristă, plină de umor şi dor. Diferenţa majoră vine din faptul că, spre deosebire de povestiri, aici întrevezi biografia dincolo de stilistică, subînţelegi viaţa sub stratul de literatură, extragi adevărul din care se dezvoltă ficţiunea. (În Scrisoarea 16, spre exemplu, se găseşte însăşi ideea povestirii „Fotografii de nuntă“). Disperarea, furia şi dorul nu sînt ficţiune, iar cele cîteva leitmotive epistolare au pură semnificaţie existenţială: somnul e un refugiu din real, iar muzica este un repaos de cotidian, mai mult, un transportor într-o altă lume (pick-up-ul ca maşină a timpului). Astfel că, în al doilea rînd, aceste scrisori compun şi cartea unei profunde anxietăţi, a unui proces constant de pierdere a vitalităţii şi de înstrăinare. Trimiterile la realitatea comunistă exterioară sînt, cum altfel, decît vagi, însă atmosfera interioară a celui rămas dincoace de Cortina de Fier este cît se poate de apăsătoare, explicit dramatică, exprimată în imagini urbane distopice.  

Pe măsură ce schimbul epistolar avansează, se produce însă un efect foarte interesant. Dragostea pentru prietenul fugar se suprapune treptat peste frustrarea sinelui captiv. („În fond, bă, totul este foarte trist.“) Nu mai ştii ce e plîngere pentru prietenul plecat sau deplîngerea de sine a prietenului rămas. Cei doi prieteni îşi văd, fiecare în celălalt, alternativa propriei vieţi. La un moment dat, veştile cerute cu aviditate în scrisori capătă un dublu sens: noutăţile celui din Occident sînt (şi) fantasmele celui din ţară, care-şi trăieşte, astfel, prin poveştile celui plecat, mica fantezie a libertăţii.

Iar între aceste două ipostaze se insinuează imaginea morţii unui străin. Scrisoarea 5 – capodoperă a tristeţii – este un urlet compus din cuvinte calm strecurate într-un plic despre care nu se ştie dacă va ajunge vreodată la destinaţie („E un lucru fragil o scrisoare“). Copleşitor prin felul în care înregistrează pas cu pas ritualul scandaloasei, ireparabilei dispariţii a unui tînăr de aceeaşi vîrstă cu expeditorul scrisorilor, textul este o meditaţie asupra morţii, nemaiîntîlnită la un asemenea dramatism altundeva în opera lui Răzvan Petrescu. Scrisoare 5 este o povestire în toată regula. Una răvăşitoare. 

Venită dintr-un trecut îndepărtat, dar apărută de nicăieri,

este cea mai neaşteptată carte a anului. În ambele sensuri. 

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.