Prostie şi pedeapsă

Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Prostie şi pedeapsă jpeg

În timp ce la Piteşti, în cadrul manifestării kitsch numite „Simfonia lalelelor“, copii de grădiniţă erau forţaţi (da, forţaţi) să facă tumbe pe asfalt, iar alţi copii, unii cu dizabilităţi, erau puşi să defileze ca-n Epoca de Aur prin faţa agramatei Viorica Dăncilă, douăzeci de elevi ai Colegiului Naţional „Samuel von Brukenthal“ din Sibiu s-au solidarizat cu studenţii, ce protestau în urma reducerii locurilor bugetate pentru licenţă, master şi granturi doctorale, şi au protestat şi ei tăcînd în curtea şcolii pentru un sfert de oră. După ce membrii grupului „Vă vedem“ au lăudat atitudinea liceenilor, Inspectoratul Școlar Sibiu a solicitat Consiliului de Administrație al colegiului să-l ancheteze pe profesorul de istorie care a iniţiat simbolicul gest civic.

Aşadar, Inspectoratul s-a autosesizat, motivînd astfel solicitarea punitivă: „Școala, în toată activitatea ei, are ca principal scop formarea capacităților cog­nitive și acționale ale elevilor. Așa cum prevede art. 3 din Legea 1/2011, Legea Educației Naționale, «Idealul edu­ca­țional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sînt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii». De asemenea, toate disciplinele din planul cadru, indiferent de clasă, au prevăzut ca principal scop dezvoltarea competențelor, acestea fiind definite ca un sistem integrat de cunoștințe, aptitudini și atitudini. Toate acestea trebuie să se desfășoare cu respectarea prevederilor legale, atît a celor din Legea Educației Naționale, cît și a celor din Legea 272/2004, actualizată în 2016, cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului – art. 27 (alin. 1-3 și 4), art. 51 (alin. 1) și art. 94 (alin. 1). Pentru a clarifica aceste aspecte, ISJ Sibiu a solicitat doamnei director prof. Monica Hay, președinte al Consiliului de Administrație al Colegiului Național «S. von Brukenthal», o convocare a domnului profesor pentru a explica planificarea și proiectarea acestor tipuri de activități, necesitatea și progresul înregistrat de elevi în urma acestui demers didactic, precum și cauza omiterii înștiințării directorului privind desfășurarea acestei secvențe din lecție. De asemenea, în conformitate cu art. 280 din Legea 1/2011, Legea Educației Naționale, decizia de cercetare disciplinară și o even­tuală sancționare a cadrului didactic revine consiliului de administraţie al unităţii de învăţămînt preuniversitar față de care cadrul didactic are obligații contractuale.“

În primul rînd, remarc dimensiunea ironică a situaţiei cauzate de lipsa de judecată critică a Inspectoratului (condus de un anume Ștefan Firu) care invocă legea doar pentru a dovedi că n-o înţelege cîtuşi de puţin. O poate citi şi, iată, o poate reproduce, dar n-o înţelege. Este exact ceea ce se cheamă analfabetism funcţional, un sindrom, apropo, de care suferă 42% din elevii români care termină stadiul gimnazial al învăţămîntului românesc aflat momentan, probabil, în cea mai proastă perioadă a lui. Căci să invoci „şcoala, în toată activitatea ei“, „formarea capacităților cognitive și acționale“, „dezvoltarea liberă“, „formarea personalității autonome și asumarea unui sistem de valori“, „participarea cetățenească activă în societate“, „sistemul integrat de cunoștințe, aptitudini și atitudini“ (s.m.) ca idealuri educaţionale stipulate prin însăşi legea învăţămîntului, aşadar, să invoci asemenea lucruri taman într-o solicitare de lămurire asupra „necesităţii acestui tip de activitate“, urmată de „o eventuală sancționare“ a profesorului de istorie care le-a arătat elevilor, în cel mai practic mod cu putinţă, ce înseamnă cu adevărat exercitarea democratică a drepturilor civice – ei bine, asta denotă o formă gravă de analfabetism funcţional instituţional. (Remarc şi faptul că, deşi e în stare să înşire rînduri întregi de articole şi alineate de lege, Inspectoratul nu mai are suficientă vlagă şi respect pentru a scrie complet şi numele colegiului, a lăsat doar „S. von Brukenthal“.)

Directoarea colegiului, Monika Hay, a dat însă o declaraţie de bun-simţ, spunînd că profesorul și elevii n-au părăsit perimetrul unității de învățămînt, deci n-a fost nevoie de acordul conducerii, iar „prin activitatea sa din cadrul orei de istorie, domnul profesor [pe numele lui Paul-Ernst Cohen - n.m.] a dorit să le demonstreze elevilor o formă de apărare a drepturilor omului și cetățeanului“. Mai mult, directoarea a subliniat că „așa-zisul protest“ al elevilor n-a fost legat de mişcarea „Vă vedem“, ci de modul de alocare a locurilor bugetate pentru licențe și masterat, multe universități din țară fiind sub-bugetate pentru anul universitar 2018-2019. „Dacă se impune luarea vreunor măsuri ca urmare a acestei acțiuni, asta rămîne de văzut. Vom discuta situația în cadrul consiliului de administrație şi vom analiza dacă s-a încălcat vreo reglementare a școlii“, a mai precizat Monika Hay, a cărei atitudine demnă şi corectă merită remarcată.

Iată ce a spus şi una dintre elevele participante la infama acţiune: „Acel «profesor» este un pedagog din Elveția, care a dorit să petreacă cu noi o oră de istorie diferită de cele cu care sîntem obișnuiți, demonstrîndu-ne că democrația se poate practica, nespecificînd scopul protestului. Astfel, nu am fost manipulați. Protestul nostru poate fi privit ca un experiment social. Desigur, mulți dintre noi au privit acest «experiment» ca o ocazie de a-și exprima opinia față de situația politică.“ Excelent!

În concluzie, un profesor elveţian le arată elevilor ce înseamnă exercitarea democratică a drepturilor civice şi Inspectoratul cere lămuriri şi sancţiuni. Acesta e rezumatul situaţiei de săptămîna trecută, cînd, o dată în plus, avem imaginea dezastruoasă a felului în care este condus învăţămîntul românesc. Şi mă întreb: oare ce mai rămîne din idealul educaţional al „formării capacităților cognitive“, al „dezvoltării libere“ şi al „formării personalității autonome“ etc. cînd, spre exemplu, copiii de grădiniţă sînt împărtăşiţi înainte de micul dejun, iar copiilor din clasele primare li se predă ortodoxismul în şcolile ai căror pereţi expun zeci de icoane pictate la orele de desen şi lucru manual?

Şi să nu uităm cazul de anul trecut al Adelei Stan, profesoara de limba şi literatura română de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazu“ din Turda, care, după ce le-a recomandat elevilor de clasa a X-a un film cu relaţia dintre scriitorii simbolişti Paul Verlaine şi Arthur Rimbaud, a fost acuzată de un părinte că „îndrumă elevii spre homosexualitate prin metode pedagogice subtile“, fiind ulterior sancţionată de administraţia şcolii. Atunci profesoara a trimis o petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, semnalînd „discriminarea de opinie legată de abordarea subiectului homosexualității într-un material didactic auxiliar“ şi a atras atenţia asupra faptului că profesorii sînt transformaţi în funcţionari lipsiţi de personalitate, constrînşi să predea mecanic, fără judecăţi critice în afara programei şcolare. În astfel de cazuri, cînd instituţiile sînt ocupate cu abuzurile, discriminarea şi sancţionarea, cînd miniştrii de Învăţămînt blochează tipărirea manualelor (cum a făcut anul trecut gafeurul în serie Liviu Pop), cine mai deplînge idealul educaţional?

La cum arată lucrurile acum, idealul şcolii româneşti este să (de)formeze tineri cu educaţie religioasă ortodoxistă, dispuşi să facă tumbe la propriu pe asfalt, în cadre festive, în faţa unor politicieni corupţi şi agramaţi, care nici măcar nu sînt în stare să citească numeralul compus.

5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.
969 15 Banu1 jpg
„Eu, eu, eu… ce plictis” (Cioran)
Eul e pernicios cînd se constituie în focar prioritar al artei, dar el nu intervine monoton, căci manifestările îi sînt multiple și ele reclamă evaluări diverse.
969 16 sus coperta Romila jpg
Bacovia, prima „viață”
Cîteva lucruri evită să facă autorul cu subiectul său și cred că ele sînt esențiale pentru o reușită a genului.
969 16 jos coperta Marius jpg
Riscul de a citi
Citind Lolita în Teheran rămîne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică.
p 17 jpg
Dubla doi
Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului.
969 17 Breazu jpg
Forme și fonduri
Foarte probabil că acesta este motivul pentru care Stumpwork poate fi tot ceea ce a fost anul trecut New Long Leg, dar este încărcat, pe fond, cu mai multă autonomie, cu mai mult spațiu, cu mai multă atmosferă.

Adevarul.ro

rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.
Muncitor jpg
Mondialul prin ochii unui muncitor din Sri Lanka: Discuție emoționantă în umbra zgârie-norilor REPORTAJ
Un Mondial de 230 de miliarde de dolari, cât a costat organizarea, a devenit posibil datorită unor „oameni invizibili“.
Iancu Nedelcu
Șef de păcănele din Brăila, șantajat de interlopi. Ce interdicție au primit după executarea pedepselor
Doi interlopi din Brăila au fost condamnați pentru că au distrus mai multe aparate de jocuri ca să îl forțeze pe cel care le administra să le cedeze folosința acestora.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.