Privilegia╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Privilegia╚Ťii jpeg

ÔŚĆ Primo Levi, Cei ale╚Öi ╚Öi cei damna╚Ťi, Editura ART, Bucure╚Öti, 2019. Traducere din limba italian─â de Doina Condrea Derer.

Nu am avut senza╚Ťia c─â intelectualii din Rom├ónia au participat semnificativ la marile momente ale discu╚Ťiilor privind totalitarismele secolului 20. Aceste mari momente au avut loc de dou─â ori, mai precis dup─â fiecare e╚Öec, al fascismului dup─â cel de-al doilea r─âzboi mondial, ╚Öi al comunismului, dup─â 1989. ├Än primul caz, explica╚Ťia e mai simpl─â. Intelectualii dominan╚Ťi au avut, la noi, simpatii ample ╚Öi declarate pentru extrema dreapt─â. Eliade, Cioran sau Noica s-au recuzat de la dezbaterile postbelice pentru c─â au f─âcut parte din sistemul intrat ├«n faliment ideologic. Dup─â r─âzboi, ei s-au refugiat rapid ╚Öi ireversibil ├«n teme c├«t mai decolorate politic. Unde mai pui ╚Öi c─â monopolul discursului antifascist oficial intrase ├«n Rom├ónia, dar ╚Öi ├«n alte ╚Ť─âri est-europene, pe m├«na unui alt totalitarism. Cealalt─â ratare, a dezbaterii privind comunismul, se explic─â ├«n bun─â m─âsur─â prin prima ratare. Atunci s-a consacrat ├«n Rom├ónia modelul ├«nmorm├«nt─ârii triumfaliste a totalitarismului, a╚Öa c─â acum ╚Öi comunismul a avut parte de o ├«nmorm├«ntare vesel─â, de la care pu╚Ťini se puteau sustrage. Chiar dac─â ar fi existat accente dubitative ╚Öi meditative, cine s─â le bage ├«n seam─â?

Dar pe de alt─â parte, nici ├«n Occident dezbaterea privind deriva fascist─â ╚Öi mai ales nazist─â nu a demarat cu u╚Öurin╚Ť─â. Ba mai mult, anumite aspecte erau privite cu re╚Ťinere, dac─â nu chiar respinse din start. Este vorba de m─ârturiile supravie╚Ťuitorilor din lag─ârele naziste, care p─âreau at├«t de neverosimile, de neconforme cu profilul ╚Ötiut al rasei umane, ├«nc├«t erau ╚Ötan╚Ťate ca fabula╚Ťii ╚Öi exager─âri. Probabil c─â a╚Öa cum ast─âzi unora li se poate p─ârea incredibil ca un virus s─â doboare ├«n c├«teva zile un om s─ân─âtos, ╚Öi din acest motiv resping ├«n bloc realitatea acestuia, a╚Öa ╚Öi atunci, dup─â r─âzboi, era mai comod s─â respingi existen╚Ťa camerelor de gazare dec├«t s─â ├«ncerci s─â le integrezi ├«ntr-o viziune realist─â asupra omului.

Poate c─â exemplul cel mai la ├«ndem├«n─â privind reticen╚Ťa public─â la deschiderea discu╚Ťiei despre  fascism ╚Öi nazism ├«l reprezint─â scrierile lui Primo Levi. El a relatat printre primii despre atrocit─â╚Ťile de la Auschwitz, unde a fost deportat, dar recep╚Ťia mesajului s─âu s-a f─âcut cu ├«nt├«rziere. Lumea avea la acel moment preocup─âri stringente, precum supravie╚Ťuirea fizic─â, alimentar─â. Al╚Ťii, complici ├«n diferite grade, nu mai voiau s─â ├«╚Öi aminteasc─â. Ce l-a salvat pe Primo Levi, acidul din scrisul s─âu care a sfredelit, tenace, carapacea dezinteresului public natural sau artificial, a fost abordarea psihologic─â, problematizant─â, a experien╚Ťei lag─ârului. La Primo Levi experien╚Ťa ilustreaz─â fenomenul; el nu poveste╚Öte episoade, ci face o fenomenologie a lag─ârului ├«n care ├«nt├«mpl─ârile s├«nt ipostaze. Vorbind despre omenesc ╚Öi abia apoi de oameni, el a reu╚Öit s─â consacre dificila p├«n─â ast─âzi dezbatere privind totalitarismul.

Ilustrative ├«n acest sens mi se par paragrafele despre privilegia╚Ťi din ultima sa carte, Cei ale╚Öi ╚Öi cei damna╚Ťi. Un sistem totalitar este caracterizat prin polaritatea dintre victime ╚Öi c─âl─âi. Dar, remarc─â Primo Levi, exist─â ╚Öi starea a treia, a privilegia╚Ťilor, respectiv a celor ale╚Öi de c─âl─âi dintre victime pentru a exercita o parte ÔÇô de multe ori cea mai murdar─â ÔÇô a represiunii. ├Än acest fel, g├«nde╚Öte autorul, chiar ╚Öi anesteziata con╚Ötiin╚Ť─â nazist─â e scutit─â de contactul nemijlocit cu crima sistematic─â, zilnic─â, industrial─â, care avea loc la Auschwitz. Primo Levi men╚Ťioneaz─â cazul extrem al ÔÇ×echipelor specialeÔÇŁ, Sonderkommandos, alc─âtuite din evreii ├«ns─ârcina╚Ťi cu gestionarea ÔÇ×materieiÔÇŁ crimelor. Sonderkommandos trebuiau s─â scoat─â ╚Öi s─â ard─â victimele gazate, s─â sorteze hainele ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─âmintea acestora, s─â extrag─â din cadavre din╚Ťii de aur. Privilegia╚Ťi erau ╚Öi kapos, ╚Öefii echipelor de munc─â ale╚Öi dintre de╚Ťinu╚Ťi; ├«n lag─ârele pentru femei erau stubowa, dup─â cum scria ├«n alt─â parte Yvonne Redgis-Klug. Privilegiul ├«nsemna de cele mai multe ori o strachin─â de m├«ncare ├«n plus, dar el nu era confirmat dec├«t dac─â de╚Ťin─âtorul d─âdea randament, dac─â executa ordinele rapid ╚Öi f─âr─â scrupule; ├«n acest fel, privilegiatul p─ârea pentru victim─â mai s─âlbatic dec├«t c─âl─âul, de╚Öi ├«n fond ╚Öi el era un condamnat. Un alt caz men╚Ťionat de Primo Levi este al ╚Öefului evreu al ghetoului din L├│dz, Chaim Rumkowski, care pare s─â fi dus cultul personalit─â╚Ťii pe culmile grotescului.

├Äns─â subtilitatea lui Primo Levi abia aici se vede; el se ├«ntreab─â mai departe care e grani╚Ťa ├«ntre simpla victim─â ╚Öi privilegiat. Nu cumva el ├«nsu╚Öi, pentru c─â a supravie╚Ťuit, a fost un beneficiar, con╚Ötient sau involuntar, al unui privilegiu din partea c─âl─âilor? O ├«ntrebare care scap─â din cuprinderea oric─ârei teoretiz─âri, r─âm├«n├«nd mai degrab─â de resortul unei introspec╚Ťii solitare.

Ionu╚Ť Iamandi este jurnalist la Radio Rom├ónia Actualit─â╚Ťi.

957 16 sus Pdac Romila jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.