Principiul echilibrului

Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
Principiul echilibrului jpeg

Am citit cîteva dintre romanele lui Radu Ciobanu – Treptele Diotimei, Vămile nopţii, Heralzii – prin anii ’80, de două ori uimită. O dată pentru felul în care scriitorul folosea istoria pentru a scrie, de fapt, despre un prezent ce devenise delirant; eram uimită, apoi, de faptul că Radu Ciobanu, deşi timişorean prin naştere, locuia în acelaşi oraş cu mine, în Deva. Ani de zile m-am gîndit să-l caut, să-i spun cît de profund m-au marcat romanele sale – citite în adolescenţă, adică atunci cînd literatura mai are încă acea gratuitate, rotunjime, solaritate fără de care îşi pierde o mare parte din sens. Am început să le recitesc recent şi-am fost din nou uimită – nu doar de actualitatea lor întreagă (căci multe dintre ele sînt construite exact pe muchia aceea lucid-dramatică a unui trecut mereu semnificativ), cît de extraordinara prospeţime a scrisului. Noii prozatori de azi l-au citit, fără îndoială, iar dacă nu, ar trebui s-o facă din pur egoism creator.

Cele două volume de jurnal ale lui Radu Ciobanu – Scara interioară (Editura Amarcord, 1999) şi Ţărmul tîrziu (Editura Emia, 2004) – acum le-am citit pentru prima dată, regăsind în ele acea „lume pierdută“ de dinainte de 1989, dar mai ales o propedeutică a scăpării din ea, o ştiinţă de a o ţine la respect, în mijlocul opresiunii, aberaţiei şi delirului paranoic. Citit în 2013, jurnalul lui Radu Ciobanu din anii 1980-1984 e mai mult decît întremător. Subtil jurnal de creaţie la romanele scrise în acei ani (Linia şi sfera, Călăreţul de fum, Casa fericiţilor, Arhipelagul), Scara interioară este şi un jurnal de rezistenţă, de lectură (şi apărare a anumitor cărţi „cu probleme“ din acea perioadă, cum a fost, de pildă, Prinţul Ghica al Danei Dumitriu), de continuitate, căci „principala condiţie pentru a scrie roman e continuitatea. Pentru asta timpul fizic singur nu ajunge, mai e nevoie şi de... timp moral, adică de acel răgaz prielnic cînd poţi vieţui exclusiv în lumea cărţii tale, fără să te tulbure gîndul la alte obligaţii.“

Jurnalul mai e însă şi locul de afirmare a unui esenţial „principiu al echilibrului“, în mijlocul jalnicei degradări a vieţii, a ţesutului social, a prieteniei. Doar simbolic acest principiu „imanent şi implacabil“ ţine dreapta măsură; însă ordinea simbolică (la fel cum, în romane, erau logica istoriei, arhetipul, genealogia) este unicul recurs (în afara familiei „mici“ şi a „marii familii transilvănene“ din care scriitorul se trage) în faţa prezentului degradant. În această logică, dictatorul arierat, „Unicul“, ar trebui să piară curînd, îngropat de propria orbire – notează Radu Ciobanu în jurnalul său „de sertar“: „În ceea ce-l priveşte pe Unicul, impresia mea intimă este că se află în sfîrşit într-o situaţie fără ieşire, de care el însuşi e conştient. Tot ceea ce face acum, face din disperare de cauză. Este stadiul cînd greşelile (eufemism!) devin acte demenţiale. Unul dintre ele îi va fi fatal. Sau, poate, toate, prin acumulare. E o ocazie rarisimă de a observa cu ochiul liber modul cum acţionează acel Principiu al Echilibrului, în al cărui caracter imanent şi implacabil mă încăpăţînez să cred. N-avem nevoie decît de răbdare şi zile. În rest, credinţa ne va da putere.“ A fost, cu siguranţă, unul dintre mecanismele căderii lui Ceauşescu, urmat, din păcate, de eclozarea unui lung şir de „unici“, care ne mai bîntuie încă, la diferite niveluri, imaginarul colectiv.

Două lucruri m-au interesat însă, cu precădere, în jurnalul lui Radu Ciobanu. În primul rînd, oraşul în care am locuit şi eu, toată copilăria şi o parte din adolescenţă, şi pe care Radu Ciobanu, deşi timişorean, îl cunoaşte mai bine ca oricine. Deva, micul tîrg de adopţie, cu o lume intelectuală în formare, este privit lucid, detaşat, oarecum exterior (deşi „inclusiv“), iar efectul – pentru mine, care nu-l pot privi altfel decît interior – este unul de acută luciditate: „Cînd ne-am mutat aici, aveam priveliştea tonifiantă a Dealului Cetăţii chiar în faţa ferestrei. Să vezi tot timpul pădurea, culorile ei în perpetuă schimbare, ce şansă! S-au ridicat blocurile din faţă, a pierit totul. Au mai rămas copacii din curţi. Mesteacănul, nucul. Au venit demolările, s-a deschis noul bulevard, nu mai există nici un copac. În partea cealaltă, spre curte, văd încă depărtările, silueta Uroiului, atît de singulară şi, în fundal, atunci cînd e senin, munţii, cînd verzi, cînd albaştri, cînd vineţii, întotdeauna însă grandioşi, superbi, transmiţîndu-mi acel atît de util sentiment de siguranţă. Acum se înalţă blocul acesta cu nouă etaje care va închide şi ultima perspectivă. Singura privelişte va mai fi cea a izmenelor întinse la uscat prin balcoane.“

M-a interesat apoi jurnalul de creaţie al romancierului de clasă, care îşi cunoaşte bine metabolismul creator, care aşteaptă cu răbdare cristalizarea interioară, prima frază, lumea autonomă din carte, ultima frază (cu pericolul ei cu tot), urmate, toate, de perioada rea, refractară. E scriitorul care, deşi „sub vremi“, se supune doar acelui principiu interior al echilibrului (pentru mine nu e imanent, aşa cum este pentru Radu Ciobanu, în acest jurnal, însă înseamnă exact acelaşi lucru) şi rigorilor propriei libertăţi interioare, definită, pe urmele lui Camus şi Iorga, ca „dreptul de a nu minţi“. Nu e puţin lucru. De fapt, în scris, dar şi în viaţă, este, atunci şi acum, singurul lucru care contează. 

Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.
Exotic & orchestral jpeg
Exotic & orchestral
Danezii Efterklang se aventurează prin părțile noastre să-și prezinte cel mai recent album, cu adevărat unul de primăvară, încărcat de candoare și speranță, în contrasensul mersului mondial al lucrurilor.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.