Prea multă viaţă

Publicat în Dilema Veche nr. 546 din 31 iulie - 6 august 2014
Prea multă viaţă jpeg

● Alice Munro, Prea multă fericire, traducere de Ioana Opaiţ, Editura Litera, 2011/2013; Dragă viaţă, traducere de Justina Bandol, Editura Litera, 2014; Fugara, traducere de Mihnea Gafiţa, Editura Litera, 2014.  

Nu mai puţin de trei noi volume de povestiri din opera lui Alice Munro au apărut la Editura Litera, în această primă jumătate de an. (Pe unul dintre acestea – Ură, prietenie, dragoste, căsătorie – nici nu l-am putut cuprinde în multipla mea lectură de săptămîna aceasta.) N-o să-mi exprim din nou entuziasmul pentru faptul că Premiul Nobel care i s-a acordat anul trecut marchează şi o premieră (pînă acum nici un alt autor exclusiv de proză scurtă nu l-a primit – opera lui Alice Munro cuprinzînd peste o duzină de volume de povestiri), o să remarc însă că, după ştiinţa mea, în afara celor patru titluri de la Litera, nu mai există şi altele traduse la noi în ultima jumătate de secol. (Probabil că povestirea „Ceasul morţii“ cuprinsă în antologia Macnair cel Orb. Povestiri canadiene, traducere de Petronela Negoşanu, Univers, 1970, este prima proză a lui Alice Munro apărută în limba română).  

Universul tematic al prozei scurte scrise de acest Cehov al Canadei, cum a fost supranumită, se dovedeşte a fi extrem de omogen. Povestirile sînt plasate cu precădere în anii ’60-’70, deşi felul în care Alice Munro îşi narează poveştile şi felul în care reuşeşte să surprindă destinul personajelor – cu salturi mari în timp, fie în trecut, în anii de criză după cel de-al Doilea Război Mondial, fie în prezentul Internetului – denotă o dexteritate şi a creat o marcă stilistică recunoscută ca atare. Născută în 1931, Alice Munro scrie despre generaţia sa, în special despre femei – majoritatea protagonistelor povestirilor sînt femei emancipate (au profesii liberale, sînt profesoare sau chiar scriitoare) sau în curs de a-şi cîştiga un alt statut în societatea care încă luptă cu prejudecăţile de gen. Matematiciana Sofia Kowalevski, eroina povestirii omonime din Prea multă fericire (inspirată de biografia reală a matematicienei), care nu poate preda la catedră decît în Suedia, din cauza prejudecăţii genului, încoronează această temă a femeii în lumea bărbaţilor. Dar, în general, este vorba despre toate schimbările de mentalitate produse la nivelul societăţii în perioada postbelică (multe personaje, văzute drept emancipate în comunitatea în care trăiesc, sînt descrise a fi fost hippie în tinereţe); o temă recurentă fiind şi îndepărtarea de Biserică. În foarte multe dintre povestiri, constrîngerile religioase din familie îşi pun amprenta pe viaţa personajelor, religia fiind deopotrivă sursă de ignoranţă şi motiv de răzvrătire sau, cel puţin, de tensiune şi de ruptură între generaţii. În povestirea „Despărţirea de Maverley“ (din Dragă viaţă), o fată care vinde bilete la un cinematograf, dar fără a avea permisiunea părinţilor, din raţiuni religioase, să şi vadă vreun film (tatăl îi interzice pînă şi să tragă cu urechea la replici), fuge de acasă, din micul ei orăşel, pentru a cunoaşte lumea şi viaţa reală, fascinată de filmele povestite de poliţistul care o conduce acasă seara după program. Ca o consecinţă a acestor constrîngeri şi a nevoii de emancipare, multe dintre povestiri au ca temă centrală fuga de acasă (de lîngă părinţi şi/sau cu un bărbat), apoi adulterul şi divorţul, nu puţine fiind cazurile în care femeile sînt cele care aleg să-şi părăsească căminul în căutarea fericirii sau măcar a libertăţii din chingile conjugale. Poate cea mai bună povestire pe această temă fiind chiar proza omonimă din volumul Fugara (povestire în curs de ecranizare, apropo), unde protagonista, cu susţinerea unei vecine văduve, femeie mult mai emancipată, încearcă fără succes să fugă de lîngă bărbatul care o tratează rău. Tot despre peripeţiile unei fugi fiind vorba şi în proza „Ţărmul Japoniei“ (din Dragă viaţă), unde o soţie fuge la un alt bărbat şi aproape îşi ratează evadarea din cauza propriei fiice care o însoţeşte. O altă temă importantă este refacerea vieţii, în afara oricăror implicaţii sentimentale, despărţirea de trecut sau, dimpotrivă, refuzul prezentului. Capodoperă, în acest sens, fiind povestirea „Trenul“ (tot din Dragă viaţă) – povestire selectată de Elizabeth Strout în celebra antologie anuală The Best American Short Stories 2013 –, unde un bărbat alege să trăiască alături de o străină cu care, de fapt, nu dezvoltă nici o relaţie de afecţiune, nici măcar una sexuală.

Sînt multe căsătorii frînte în aceste cărţi, multe ruperi şi despărţiri („povestirea „Rîpe-adînci“, din volumul Prea multă fericire, este varianta canadiană concentrată a Pastoralei americane rothiene), dar şi cîteva reconcilieri, deopotrivă de familie şi de cuplu, şi, dat fiind salturile mari în timp, de ani şi de zeci de ani („Alice Munro îşi mişcă eroii în timp într-o manieră în care nici un alt scriitor n-o poate face“, spune undeva Julian Barnes), întotdeauna este vorba şi despre moarte. Salman Rushdie o descrie pe Alice Munro drept un maestru al formei, şi asta are legătură tocmai cu felul de a cuprinde şi de a condensa traseele de viaţă şi destinele personajelor, povestirile fiind, de fapt (şi prin asta se explică şi lipsa de apetit a autoarei canadiene pentru forme narative de mare întindere), mici romane concentrate. Rareori prozele sale se dezvoltă în unităţi de timp reduse. Întîmplarea din povestirea „Vedere spre lac“ (una din favoritele mele, poate şi pentru că este atipică), din Dragă viaţă, are loc în decursul unei singure seri şi descrie o scurtă călătorie împrejur, a unei femei bolnave de Alzheimer, călătorie care, fireşte, nu e deloc ce pare a fi. Căci o mare calitate a scrisului lui Alice Munro, nesemnificativ stilistic, este subtilitatea lui. E suficient să nu citeşti cum trebuie o frază pentru a nu înţelege ce s-a întîmplat. O subtilitate vecină cu cruzimea, aş zice, pentru acele momente în care chiar trebuie să reciteşti cu mare atenţie un pasaj pentru a pătrunde dedesubturile întîmplării.

Un al aspect important al artei lui Alice Munro este caracterul de thriller imprimat acestor poveşti, unele foarte crude, mai ales cele care au ca protagonişti copii. În „Dimensiuni“ (din Prea multă fericire), un soţ se răzbună pe fuga temporară de acasă a soţiei ucigînd cu sînge rece cei trei copii. Capodopera acestei teme este însă „Joacă de copii“ (din acelaşi volum), în care o fetiţă dezvoltă o incredibilă aversiune faţă de o vecină de aceeaşi vîrstă, care este retardată: „Copiii folosesc cuvîntul «ură» ca să exprime diverse lucruri. Poate însemna că sînt speriaţi. Nu că se simt în primejdie de a fi atacaţi, aşa cum mă simţeam eu, de exemplu, de băieţii mai mari pe biciclete, cărora le plăcea să-ţi taie calea urlînd, în timp ce mergeai pe trotuar. Nu te temi de agresiuni fizice – deşi eu mă temeam de aşa ceva în cazul ei –, cît de un fel de vrajă, de o intenţie ascunsă. E senzaţia pe care ţi-o dau, cînd eşti foarte mic, faţadele anumitor case sau unele trunchiuri de copac, şi e şi mai prezentă cînd vine vorba de pivniţe sau de dulapuri adînci.“ Povestea este spusă la maturitate, după ani şi ani, ca o formă de exorcizare a unui teribil secret pe care abia mă abţin să nu-l deconspir. O altă povestire remarcabilă despre cruzimea copiilor, tot un fel de thriller cu infanţi, este şi „Cariera de pietriş“ (din Dragă viaţă), în care o fetiţă înscenează un accident pentru a-şi pedepsi părinţii, numai că lucrurile scapă de sub control din cauza surorii sale mai mici. Un alt thriller psihologic este şi „Radicali liber“ (din Prea multă fericire), o povestire în care o văduvă este călcată de un bărbat care tocmai şi-a ucis familia.

Această cură de Alice Munro, pe care am făcut-o (re)citind cele peste treizeci de povestiri din aceste trei cărţi – toate extraordinare; poate cu un plus pentru volumul Dragă viaţă, care cuprinde şi patru proze biografice, încă şi mai bune decît ficţiunile –, pe lîngă imensa bucurie a descoperirii unei mari autoare, m-a făcut să regret o dată în plus că, la noi, scriitoarele produc atît de puţină proză scurtă. Citind povestirile cu femei ale lui Alice Munro, îmi vine să zic că e datoria lor s-o facă.  

news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.