Poziţia misionarului

Publicat în Dilema Veche nr. 477 din 4-10 aprilie 2013
Un jurnal impersonal jpeg

L-am ascultat, nu demult, pe Pascal Bruckner, ├«ntr-o emisiune literar─â redifuzat─â pe TV5, vorbind despre noua sa carte, Casa ├«ngerilor, ap─ârut─â ├«n Fran┼úa ├«n 2013 ┼či tradus─â, iat─â, deja ├«n rom├óne┼čte, la Editura Trei, de Doru Mare┼č. A mai r─âmas ceva tabu, nedemontat, neterfelit de aplombul s─âu iconoclast? ÔÇô ├«l ├«ntreba atunci directorul revistei Lire ┼či animatorul emisiunii La grande librairie. Dup─â denun┼úarea ÔÇ×masochismului occidentalÔÇť ┼či ÔÇ×├«nlocuirea tezei vinov─â┼úiei cu aceea a superiorit─â┼úii istoriceÔÇť (├«n Tirania peniten┼úei), dup─â proclamarea banului ca ÔÇ×ultimul rival al lui DumnezeuÔÇť ┼či a economiei de pia┼ú─â ca singura ideologie ┼či ÔÇ×ultima form─â de spiritualitate a lumii civilizateÔÇť (├«n Mizeria prosperit─â┼úii, dar ┼či ├«n romanul Iubirea fa┼ú─â de aproapele), dup─â transformarea intangibilului Mo┼č Cr─âciun ├«ntr-un b─âtr├«nel alcoolic care detest─â copiii, Pascal Bruckner se apleac─â din nou asupra unei chestiuni extrem de spinoase: cea a cer┼četorilor, a homle┼čilor care maculeaz─â aerul muzeificat al Parisului. Din nou, pentru c─â ├«ntr-un roman din 1985, Paria (tradus ┼či el la Editura Trei, la ├«nceputul anilor 2000), Bruckner dusese deja foarte departe aceast─â tem─â complicat─â, a compasiunii care nu e niciodat─â departe de violen┼ú─â, a carit─â┼úii care e la limita urii.

Paria se petrecea ├«n India ÔÇô locul ├«n care ÔÇ×totul se na┼čte purt├«nd pecetea mor┼úiiÔÇť ÔÇô ┼či istorisea ├«nt├«lnirea unui t├«n─âr func┼úionar francez cu un agronom american hot─âr├«t s─â eradicheze mizeria ┼či foamea, nu prin binefacerile agriculturii, ci prin asasinarea cer┼četorilor apocaliptici ce trenau pe str─âzile din Calcutta. Realitatea ├«n care a fost publicat acel roman acum 20 de ani a fost, se pare, prea receptiv─â c─âci, m─ârturise┼čte scriitorul ├«n epilogul noului s─âu roman, ea a materializat ideea neagr─â ├«ntr-un mod cel pu┼úin straniu: ÔÇ×Dup─â apari┼úia c─âr┼úii, o epidemie de crime identice celei pe care o descrisesem ├«n cartea mea a avut loc la Calcutta. Un articol semnat de corespondentul revistei Le Monde ├«n India a f─âcut explicit leg─âtura cu volumul, f─âr─â a stabili ┼či o rela┼úie cauz─â-efect, textul c─âr┼úii nefiind tradus ├«n englez─â sau ├«ntr-una dintre limbile vorbite acolo. Unul sau mai mul┼úi necunoscu┼úi uciseser─â zeci de oameni f─âr─â ad─âpost care tr─âiau pe str─âzi, cu pietre sau cu lovituri de b├«t─â. Asasinii nu au fost niciodat─â descoperi┼úi, iar crimele au ├«ncetat la fel de inexplicabil cum ├«ncepuser─â.ÔÇť

Naturalizarea parizian─â a subiectului a fost ├«ns─â cu totul fic┼úional─â. ├Äntrebat, ├«n aceea┼či emisiune, cum crede c─â ar fi sunat, ├«n lumea real─â francez─â, un atare subiect tratat eseistic (care nu ar fi putut, de pild─â, ocoli acea statistic─â a B─âncii Mondiale dup─â care peste 600 de milioane de oameni nu au domiciliu fix, iar 20% din popula┼úia de 6 miliarde a lumii tr─âie┼čte cu mai pu┼úin de un dolar pe zi), Bruckner ┼či-a declinat orice apetit teoretic ├«n zon─â. Casa ├«ngerilor e o fic┼úiune, a spus scriitorul, o carte despre pulsiunile amestecate ┼či contradictorii ale carit─â┼úii, despre resorturile biografice ┼či biologice ale unor atitudini ca bun─âtatea ┼či disponibilitatea pentru ceilal┼úi, un roman despre dec─âderea unor semeni ai no┼čtri, care nu treze┼čte ├«n noi, cei de dincoace, dec├«t ÔÇ×o sf├«nt─â oroareÔÇť a abisului. ÔÇ×Cer┼četorii ├«ncarneaz─â fascina┼úia pr─âpastieiÔÇť este fraza-cheie a acestui roman ┼či concluzia lui cea mai incorect─â politic ┼či teologic. Dac─â ar fi scris un eseu pe aceast─â tem─â, Bruckner l-ar fi numit, f─âr─â ├«ndoial─â, ÔÇ×Mizeria carit─â┼úii. Eseu despre ambivalen┼úa bun─ât─â┼úiiÔÇť.

Subiectul e ├«ns─â ingenios, ca ├«n toate romanele lui Bruckner: Antonin, un t├«n─âr agent imobiliar (surpat de o ├«nt├«mplare cvasinecrofil─â, dar ┼či de un cuplu de p─ârin┼úi de st├«nga, fo┼čti ÔÇÖ68-i┼čti), ├«┼či descoper─â voca┼úia de ├«nger exterminator ┼či ├«ncearc─â din r─âsputeri s─â ucid─â m─âcar un clo┼čard. Cum ar putea ├«ns─â reu┼či un tip at├«t de slab, care nu i se putuse ├«mpotrivi nici m─âcar unei hoa┼čte cadaverice, undeva la grani┼úa Austriei cu Fran┼úa (├«nvecinare mereu nelini┼čtitoare)? Cum ar putea s─â-┼či ├«mplineasc─â poten┼úialul un conservator atins de morbul asepsiei ┼či ├«nc─â nedesprins de fixa┼úiile ideologice (┼či, desigur, sexuale ÔÇô la Pascal Bruckner ideologia are mereu o component─â sexual─â) ale genitorilor s─âi nefunc┼úionali?

Vortexul care-l aspir─â pe Antonin e figura clasic─â a romanelor lui Pascal Bruckner. La fel ca trioul din Ho┼úii de frumuse┼úe, ca S├ębastien, cinicul gigolo din Iubirea fa┼ú─â de aproapele, Antonin merge p├«n─â ├«n p├«nzele albe, iar aproape de cap─âtul drumului s─âu o ├«nt├«lne┼čte pe Isolde de Hauteluce, madona dezmo┼čteni┼úilor ┼či adev─âratul ├«nger exterminator, matroana sadic─â a unui stabiliment de caritate ÔÇô Casa ├«ngerilor ÔÇô unde bietul agent imobiliar gauchist ├«n┼úelege de ce st├«nga (crimei) nu va fi niciodat─â la ├«n─âl┼úimea propriilor aspira┼úii. N─âscut─â din p─ârin┼úi de extrem─â dreapta ┼či amant─â a unor tor┼úionari africani, dar ┼či fost─â discipol─â a Maicii Tereza (Bruckner folose┼čte aici o anchet─â jurnalistic─â foarte controversat─â, a lui Cristopher Hitchens, despre ÔÇ×Pozi┼úia misionaruluiÔÇť), Isolde ar fi (la fel ca Dora din Iubirea fa┼ú─â de aproapele) un personaj memorabil dac─â n-ar fi minat─â de explica┼úie, fantasm─â fabulatorie ┼či schematism ideologic. Antonin vine de pe Rive Gauche, Isolde de pe Rive Droite, e absolut previzibil s─â se ├«nece reciproc ├«n vortexul contaminat de leptospiroz─â al Senei. Ce e interesant ├«ns─â ├«n cartea lui Pascal Bruckner e ÔÇ×romanul ParisuluiÔÇť, un Paris subteran, prescurtat pentru nevoile intrigii, grotesc, putregos, purulent, cu nimic mai prejos dec├«t Parisul lui Breton sau Modiano. S─â sper─âm doar c─â ├«ngerul exterminator al lui Bruckner nu va trezi ┼či ├«n m─âruntaiele metropolei franceze povestea nefericit─â de la Calcutta.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.